Știri naționale și internaționale

Câștigător-supriză al sancțiunilor lui Trump? Ungurii de la MOL vizează o extindere agresivă în Europa de Sud-Est: Serbia, România, Bulgaria

Redacția•17 noiembrie 2025

Pe scurt

Compania petrolieră ungară MOL, cu rafinării importante în Ungaria și Slovacia și control asupra firmei croate INA, își intensifică planurile de extindere agresivă în Europa de Sud-Est, vizând Serbia, România și Bulgaria, profitând de sancțiunile impuse de SUA gigantilor ruși precum Gazprom, Lukoil și Rosneft. MOL operează o rețea extinsă de 2.400 de benzinării în regiune, inclusiv în România, depășind clar oferta Petrom, și profită de contextul geopolitic pentru a prelua participații strategice: în Serbia, compania vizează o cotă de peste 11% în NIS, compania petrolieră națională aflată sub sancțiuni americane din cauza controlului rus, ceea ce ar slăbi influența Moscovei în regiune și ar consolida aprovizionarea Serbiei cu carburanți prin MOL, susținut oficial chiar și de guvernul ungar. În România, MOL este interesată să preia rețeaua de 320 de benzinării Lukoil și rafinăria Petrotel Ploiești, ale cărei active urmează să fie sancționate, alăturându-se altor posibili investitori din România, SUA și Grecia, în timp ce Lukoil deține și concesiunea gazieră Trident în Marea Neagră, unde MOL ar putea deveni activ. De asemenea, MOL a manifestat interes pentru rafinăria unică din Bulgaria, Burgas, parte a Lukoil, însă situația rămâne incertă din cauza prelungirilor sancțiunilor. MOL beneficiază de excepții rare în regimul sancțiunilor europene și americane datorită poziției sale geografice fără ieșire la mare, putând importa țiței rusesc prin conductă Druzhba, o situație negociată inclusiv cu administrația Trump, care a acceptat o derogare nelimitată pentru Ungaria în schimbul achiziției de GNL american, oferindu-i astfel MOL un avantaj competitiv în regiune. Astfel, MOL se evidențiază ca unul dintre câștigătorii surpriză ai sancțiunilor împotriva Rusiei, folosindu-se de aceste oportunități pentru a-și extinde influența și capacitatea operațională în Europa Centrală și de Est, în contextul geopolitic tensionat și a limitărilor impuse competitorilor ruși.

MOL, surpriza extinderii agresive în Europa de Sud-Est în contextul sancțiunilor americane

Compania ungară MOL, originară dintr-o țară cu resurse limitate, se află într-o poziție strategică privilegiată în regiunea Europei Centrale și de Est. Deține două rafinării esențiale în Ungaria și Slovacia — cea de la Budapesta, cu o capacitate anuală de 8 milioane de tone, și cea de la Bratislava, care prelucrează 6 milioane de tone pe an. Ambele depășesc, ca dimensiune, orice rafinărie din România, spre exemplu. Mai mult, MOL controlează și croata INA, cu rafinăria din Rijeka, și administrează o rețea vastă de 2.400 de benzinării în regiune, inclusiv în România. În comparație, numărul stațiilor operate în România de Petrom, sub brandurile Petrom și OMV, este de doar 780.

Pe fondul sancțiunilor impuse Rusiei, MOL capitalizează oportunitățile

Sancțiunile americane aplicate giganților ruși Gazprom, Lukoil și Rosneft au creat o dinamică complicată pentru industria energetică regională. În acest context, MOL pare să profite de conjunctură pentru a-și extinde agresiv expansiunea în Sud-Estul Europei, vizând piețe precum Serbia, România și Bulgaria.

MOL negociază pentru a intra pe piața sârbă

Serbia se confruntă cu dificultăți legate de sancțiunile asupra companiei petrolifere locale NIS, controlată în proporție mare de Gazprom Neft. Singura rafinărie funcțională din țară, cea de la Pančevo, lucrează sub capacitate redusă, fapt pentru care Serbia importă acum cantități semnificative de carburanți, inclusiv pe calea fluvială a Dunării.

Structura acționariatului NIS implică aproape 45% deținere a Gazprom Neft, o participație de 11,3% a companiei asociate Intelligence, precum și 30% acțiuni deținute de statul sârb, restul revenind minoritarilor. SUA au declarat că vor ridica sancțiunile doar după ce influența rusească dispară. Președintele Serbiei, Aleksandar Vučić, a promis că va găsi rapid o soluție pentru a evita o confiscare a acțiunilor rusești.

În acest context, MOL demarează discuții pentru a prelua o participație de puțin peste 11% din NIS. Această mișcare ar ajuta la reducerea controlului rusesc asupra companiei. De altfel, poziția Ungariei a fost una pragmatică: Ministerul ungar de Externe Peter Szijjarto a subliniat că MOL joacă un rol crucial în asigurarea petrolului și carburanților pentru Serbia, sugerând o creștere a livrărilor în sprijinul aliaților sârbi.

Interes și oportunități pe piața românească

În România, rafinăria Petrotel Ploiești, controlată de Lukoil, are o capacitate de aproximativ 2,5 milioane de tone pe an, fiind ultima dintre cele trei rafinării românești. Aceasta, precum și cele aproximativ 320 de benzinării Lukoil, urmează să intre sub incidența sancțiunilor americane începând cu 13 decembrie, termen amânat recent de la 21 noiembrie. Spre deosebire de Bulgaria, care a primit o prorogare a sancțiunilor până în aprilie 2026, România nu a solicitat o astfel de derogare.

Printre posibilele soluții se află preluarea rafinăriei și a rețelei de benzinării de către stat, în administrare temporară, sau vânzarea către un investitor privat. Ministrul Energiei din România, Bogdan Ivan, a confirmat că cel puțin trei companii și-au exprimat interesul pentru aceste active, provenind din România, SUA, Grecia și Ungaria. În acest mix, MOL se află printre potențialii cumpărători, alături de fondul american Carlyle și grupul Helleniq Petroleum.

Cu o prezență solidă în România, deține deja o rețea de 230 de benzinării și infrastructuri pentru depozitarea carburanților și GPL. În plus, Lukoil deține o concesiune pentru exploatarea gazelor în Marea Neagră, blocul Trident, unde partener minoritar este Romgaz, ceea ce deschide o posibilă oportunitate de pătrundere și pe segmentul upstream și pentru MOL.

Extinderea în Bulgaria, o piață încă în așteptare

MOL a manifestat interes și pentru rafinăria Lukoil din Burgas, singura din Bulgaria, confirmat oficial de premierul ungar Viktor Orbán la finele anului trecut. Bulgaria beneficiază în prezent de o amânare a aplicării sancțiunilor americane, iar rămâne de văzut dacă MOL va continua demersurile. În același timp, un consorțiu format din holdingul turc Cengiz și SOCAR din Azerbaidjan intenționează să finalizeze achiziția, chiar dacă aceasta a fost întreruptă de sancțiunile SUA.

Cum a navigat MOL printre sancțiunile împotriva Rusiei?

De la începutul sancțiunilor europene în 2022, MOL a rămas singura companie petrolieră europeană care primește derogări pentru importul de țiței rusesc, explicând că lipsa accesului la mare o obligă să depindă de conducta Druzhba pentru aprovizionare. UE a impus un embargo treptat asupra petrolului rusesc, interzicând din iarna anului 2022 importurile maritime. Ungaria, alături de Slovacia și Cehia, a obținut o derogare temporară pentru importul prin conductă, singura diferență fiind că Cehia a renunțat ulterior la aceste importuri.

Negocierile maghiare au dus și la excluderea livrărilor pe conductă din plafonul de preț impus petrolului rusesc, iar Ungaria a beneficiat și de excepții privind exportul de carburanți rafinați în Slovacia. De asemenea, SUA au aprobat o scutire temporară pentru importurile de țiței rusesc prin conductă către Ungaria, condiționată de achiziția unor volume importante de gaz lichefiat american (LNG).

Premierul Viktor Orbán susține că această derogare este „nelimitată în timp” și „fără sancțiuni suplimentare” pentru cumpărătorii ungari. Totuși, în anunțurile recente ale OFAC privind amânarea sancțiunilor împotriva Lukoil, nu s-a făcut nicio referire explicită la situația specială a Ungariei.

În concluzie, MOL pare să fie marele câștigător regional în jocul sancțiunilor impuse Rusiei, consolidându-și poziția în Serbia, România și Bulgaria, profitând de situațiile create de restricțiile internaționale și de contextul geopolitic complex din regiune. Ambițiile agresive ale grupului ungar reflectă o strategie clară de expansiune în Europa de Sud-Est care ar putea reconfigura harta energetică a zonei în următorii ani.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleCompanii

Articole similare

Top constructori cale ferată: Spaniolii de la FCC și asocierea Alstom – Arcada au avut cele mai mari progrese în 2025

În anul 2025, constructorii de cale ferată din România au făcut progrese semnificative, cu Spaniolii de la FCC în fruntea clasamentului, raportând un avans de peste 34 puncte procentuale în lucrările de modernizare a Lotului 2 Lugoj – Timișoara Est, unde s-a atins un stadiu de execuție de peste 55% pentru cei 54 de kilometri reabilitați. Pe locul al doilea se situează asocierea Alstom – Arcada, care a înregistrat un avans de 32 puncte procentuale pe segmentul Cluj Napoca – Aghireș, ajungând la 53% din lucrări finalizate, urmată de aceeași asociere ce a progresat cu 23 puncte procentuale pe lotul Aghireș – Poieni, cu un procent de modernizare de 54%. Italienii de la WeBuild au continuat să avanseze în top, cu aproape 21 puncte procentuale pe lotul Aleșd – Frontieră Ungaria (29% finalizat) și peste 17 puncte pe Ronaț Triaj – Arad (aproximativ 22% finalizat). În continuare, asocierea Arcada – ISPCF a obținut un progres de 17 puncte procentuale cu lucrările la liniile din stațiile Ciulnița și Fetești, unde execuția a depășit 86%. Proiectele mega-tunelurilor Apața – Cața, parte a căii ferate Brașov – Sighișoara, au înregistrat un avans de 13,7 puncte prin asocierea RailWorks (Aktor – Alstom – Arcada). WeBuild și RailWorks și-au menținut prezența în top prin câștigarea a peste 13 și respectiv aproape 12 puncte procentuale pe alte loturi importante precum Timișoara Est – Ronaț Triaj și capetele liniei Brașov – Sighișoara. Pe locul zece se află asocierea FCC – Gulermak – CNN cu un progres de peste 11 puncte pe lotul Poieni – Aleșd, iar restul șantierelor monitorizate arătând un avans sub 10 puncte procentuale anual. Aceste evoluții semnificative evidențiază dinamismul și angajamentul constructorilor feroviari pentru modernizarea infrastructurii din România, promițând o conectivitate feroviară îmbunătățită și eficiente sporite pe viitor.

Prețul mediu spot al energiei electrice a fost mai mare în România în 2025

Prețul mediu spot al energiei electrice pe piața pentru ziua următoare (PZU) din București a înregistrat în decembrie 2025 o valoare de 599 lei/MWh, în scădere ușoară cu aproximativ 3% față de noiembrie (618 lei/MWh), datorită condițiilor meteorologice mai favorabile și unui consum redus în contextul mai multor zile libere. Comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, apartenența prețurilor din decembrie 2025 este cu aproape 15% mai mică față de valoarea de 701 lei/MWh din decembrie 2024. Totuși, la nivel anual, prețul mediu al PZU pentru 2025 a fost de 545 lei/MWh, mai ridicat comparativ cu media anului 2024, de 515 lei/MWh, influențat în mod semnificativ de un val de frig puternic în februarie și problemele privind limitarea extracției de gaze din depozitele subterane, când prețul a urcat la 782 lei/MWh. O schimbare majoră pentru piața energetică din România în 2025 a fost implementarea tranzacționării energiei electrice la intervale de 15 minute începând cu toamna anului trecut, măsură care facilitează o adaptabilitate mai bună la dinamica sistemului energetic, susținut tot mai mult de surse regenerabile și instalații de stocare. Această modificare operațională, apreciată ca una dintre cele mai importante din ultimii ani, a fost realizată cu succes de OPCOM, operatorul pieței, și reprezintă un pas crucial în alinierea pieței românești la standardele europene, contribuind astfel la o funcționare mai eficientă și competitivă a Pieței pentru Ziua Următoare.

Interes uriaș pentru vânzarea de energie electrică în Ucraina din țările vecine: Ungaria, Slovacia și România

Licitațiile pentru vânzarea de energie electrică către Ucraina au început pe 15 decembrie 2025, iar livrările directe sunt programate să demareze în ianuarie 2026, conform CEE Energy News. Interesul pentru aceste licitații a fost extrem de ridicat, suprasubscrierea depășind de aproximativ zece ori capacitatea disponibilă, reflectând o cerere masivă din partea țărilor vecine: Ungaria, Slovacia și România. Astfel, Ungaria a primit o alocare de 460 MW, cu un preț maxim de 13,4 €/MW și o cerere totală de 4.625 MW din partea a 37 de participanți, dintre care 20 au fost câștigători. Slovacia a alocat 172 MW, cu un preț maxim de 16 €/MW și o cerere de 1.826 MW, având 38 de participanți și 20 de câștigători. România, la rândul său, a alocat tot 172 MW, la un preț maxim de 10,82 €/MW, cu o cerere de 1.815 MW și 23 de participanți, dintre care 10 s-au ales cu contracte. Aceste licitații lunare nu numai că asigură stabilitatea rețelei electrice ucrainene în contextul actual, dar contribuie și la reducerea costurilor importurilor energetice pe termen lung, sprijinind astfel securitatea energetică regională și cooperarea dintre Ucraina și țările vecine. Astfel, piața energetică din Europa Centrală și de Est se dinamizează, generând oportunități semnificative pentru furnizorii de energie electrică din regiune.