Știri naționale și internaționale

Bulgaria se mobilizează rapid după ce afacerea Gunvor-Lukoil a fost trântită de SUA, ca să-și salveze unica rafinărie. În România, unde Lukoil are o rafinărie și 320 de benizinării, e o liniște asurzitoare

Redacția•07 noiembrie 2025

Pe scurt

Guvernul Bulgariei reacționează rapid la criza generată de impunerea sancțiunilor SUA asupra Lukoil, compania petrolieră rusă, pregătind introducerea unei legislații urgente care să permită desemnarea unui administrator special de stat pentru supravegherea și administrarea activităților Lukoil în țară, pentru a evita oprirea rafinăriei Neftochim din Burgas, singura rafinărie funcțională din Bulgaria. Măsurile legislative se inspiră dintr-un model german și au ca scop finalizarea procedurilor înainte de intrarea în vigoare a sancțiunilor americane, prevăzute să înceapă după 21 noiembrie, termen până la care entitățile legate de Lukoil mai pot desfășura relații comerciale. Această mobilizare guvernamentală a intervenit după ce traderul elvețian Gunvor a renunțat la achiziția activelor Lukoil, catalogată de autoritățile SUA drept „marionetă a Kremlinului”. Modificările legislative propuse acordă administratorului special competențe extinse, inclusiv gestionarea și vânzarea activelor companiei, pentru a menține funcționarea rafinăriei și operațiunile comerciale chiar și după termenul limită impus de sancțiuni. Între timp, în România, unde Lukoil deține rafinăria Petrotel și o rețea de 320 de benzinării, atmosfera este mult mai rezervată, cu o lipsă evidentă de reacții de la autoritățile statului, chiar și după eșecul tranzacției Gunvor-Lukoil. Președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, a afirmat că nu a primit nicio notificare oficială privind vânzarea activelor Lukoil în România, iar Ministerul Energiei a subliniat că va acționa strict în cadrul sancțiunilor adoptate la nivel european, urmând să analizeze eventualele tranzacții după clarificarea completă a structurii acționariatului și provenienței capitalului investitorilor, pentru a asigura respectarea normelor de securitate economică. Astfel, în timp ce Bulgaria își mobilizează rapid resursele pentru a proteja activitățile strategice legate de petrol, România rămâne într-o stare de așteptare tăcută, în contrast cu evoluțiile geopolitice și presiunile internaționale care amenință stabilitatea pieței energetice locale. Acest context evidențiază diferențele notabile de abordare între cele două țări vecine în gestionarea impactului sancțiunilor și a relațiilor economice cu Rusia în sectorul petrolier.

Bulgaria reacționează prompt după eșecul afacerii Gunvor-Lukoil pentru a salva unica sa rafinărie. În România, unde Lukoil operează o rafinărie și 320 de benzinării, domnește tăcerea

Guvernul bulgar a început o mobilizare rapidă, inițiind o serie de măsuri legislative menite să permită desemnarea unui administrator special de stat cu atribuții largi asupra operațiunilor Lukoil din țară, informează Novinite. Boiko Borisov, liderul partidului GERB, a anunțat că legea, inspirată din modelul german, va fi adoptată în regim de urgență, astfel încât toate demersurile să fie finalizate înainte ca sancțiunile impuse de Statele Unite asupra Lukoil să devină efective.

Această decizie a executivului de la Sofia vine ca urmare a retragerii ofertei Gunvor, traderul elvețian de mărfuri, care a renunțat la achiziția activelor internaționale ale Lukoil, inclusiv la rafinăria din Burgas. Motivul: Trezoreria americană a catalogat Lukoil drept o „marionetă a Kremlinului”, ceea ce a ridicat semne de întrebare majore în tranzacție.

Borisov a subliniat că amendamentele legislative trebuie să permită numirea administratorului special înainte de 21 noiembrie, termenul până la care entitățile controlate de Lukoil pot păstra relațiile comerciale fără să fie afectate de sancțiuni. În sprijinul acestei politici, el a menționat și faptul că Germania a obținut deja o derogare similară pentru o perioadă de șase luni.

În dimineața acestei zile, guvernul bulgar a depus în parlament amendamente la Legea privind reglementarea activităților economice din sectorul petrolului și al produselor petroliere. Noutatea majoră este introducerea postului de reprezentant special de vânzări pentru Lukoil Bulgaria, care va avea puteri extinse, inclusiv dreptul de a administra și a dispune de activele companiei.

Necesitatea acestor măsuri vine din faptul că sancțiunile împotriva Lukoil riscă să paralizeze funcționarea unicei rafinării bulgare, Neftochim din Burgas. Instituțiile financiare vor evita să proceseze tranzacțiile care implică entități legate de Lukoil, ceea ce ar duce la blocarea operării. Prin urmare, competențele reprezentantului special vor fi extinse pentru a asigura continuitatea activității rafinăriei și după 21 noiembrie 2025.

La București domnește o liniște surprinzătoare în contextul incertitudinii legate de Lukoil

Deși situația din Bulgaria se mișcă cu rapiditate, la București se resimte o tăcere aproape totală, deși rafinăria Petrotel și rețeaua națională formată din 320 de benzinării Lukoil se află într-un impas similar, iar termenul limită din luna noiembrie se apropie cu pași repezi.

Ultimul comentariu public pe această temă a fost făcut în urmă cu o săptămână de Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței. Acesta a precizat că până în prezent nicio notificare privind o posibilă vânzare a activelor Lukoil din România nu a fost primită. Consiliul Concurenței asigură secretariatul Comisiei pentru Examinarea Investițiilor Străine Directe (CEISD), organism cu rol în avizarea unor astfel de tranzacții.

„Am auzit de acest zvon de cel puțin doi ani. Constant primesc întrebări despre o eventuală vânzare, însă nu a ajuns la mine niciun document oficial”, a afirmat Chirițoiu când a fost întrebat dacă există notificări privind tranzacția.

El a mai explicat că din perspectiva concurențială, o vânzare către un cumpărător care nu activează deja pe piața românească nu ar ridica probleme. Totuși, dacă ar fi vorba despre o concentrare semnificativă, atunci situația ar putea deveni problematică. De asemenea, Chirițoiu a remarcat că o eventuală tranzacție va fi cauzată mai degrabă de sancțiuni decât de dificultăți operaționale interne ale companiei.

Reacția Ministerului Energiei din România

Ultimul punct de vedere oficial al Ministerului Energiei a venit în contextul în care Lukoil a anunțat intenția de vânzare a activelor sale internaționale. Reprezentanții ministerului au subliniat că situația va fi analizată cu atenție, ținând cont de poziția Uniunii Europene, în condițiile în care România urmează strict regimul de sancțiuni european.

„Am luat act de sancțiunile impuse de Office of Foreign Assets Control, o agenție subordonată Departamentului Trezoreriei SUA. Înainte de orice decizie, este imperios necesară o evaluare a poziției UE, iar România acționează în acord cu această poziție”, au transmis oficialii din energie.

Mai mult, ministerul a adăugat că, odată cu anunțul făcut de Lukoil, se poate demara procedura de evaluare a unei tranzacții în cadrul CEISD, conform cadrului legal românesc. Totuși, o decizie oficială va fi formulată doar după o clarificare amănunțită a proprietarilor potențialilor investitori și a provenienței capitalului, cu scopul de a asigura respectarea sancțiunilor și securitatea economică națională.

În concluzie, în timp ce Bulgaria pregătește rapid o reacție legislativă pentru a gestiona incertitudinea asupra Lukoil și a-și proteja rafinăria unică, în România situația rămâne ambiguă, iar autoritățile încă nu comunică clar despre planurile privind rafinăria Petrotel și rețeaua de benzinării, în așteptarea unor decizii și clarificări care să definească viitorul acestora.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleCompanii

Articole similare

Top constructori cale ferată: Spaniolii de la FCC și asocierea Alstom – Arcada au avut cele mai mari progrese în 2025

În anul 2025, constructorii de cale ferată din România au făcut progrese semnificative, cu Spaniolii de la FCC în fruntea clasamentului, raportând un avans de peste 34 puncte procentuale în lucrările de modernizare a Lotului 2 Lugoj – Timișoara Est, unde s-a atins un stadiu de execuție de peste 55% pentru cei 54 de kilometri reabilitați. Pe locul al doilea se situează asocierea Alstom – Arcada, care a înregistrat un avans de 32 puncte procentuale pe segmentul Cluj Napoca – Aghireș, ajungând la 53% din lucrări finalizate, urmată de aceeași asociere ce a progresat cu 23 puncte procentuale pe lotul Aghireș – Poieni, cu un procent de modernizare de 54%. Italienii de la WeBuild au continuat să avanseze în top, cu aproape 21 puncte procentuale pe lotul Aleșd – Frontieră Ungaria (29% finalizat) și peste 17 puncte pe Ronaț Triaj – Arad (aproximativ 22% finalizat). În continuare, asocierea Arcada – ISPCF a obținut un progres de 17 puncte procentuale cu lucrările la liniile din stațiile Ciulnița și Fetești, unde execuția a depășit 86%. Proiectele mega-tunelurilor Apața – Cața, parte a căii ferate Brașov – Sighișoara, au înregistrat un avans de 13,7 puncte prin asocierea RailWorks (Aktor – Alstom – Arcada). WeBuild și RailWorks și-au menținut prezența în top prin câștigarea a peste 13 și respectiv aproape 12 puncte procentuale pe alte loturi importante precum Timișoara Est – Ronaț Triaj și capetele liniei Brașov – Sighișoara. Pe locul zece se află asocierea FCC – Gulermak – CNN cu un progres de peste 11 puncte pe lotul Poieni – Aleșd, iar restul șantierelor monitorizate arătând un avans sub 10 puncte procentuale anual. Aceste evoluții semnificative evidențiază dinamismul și angajamentul constructorilor feroviari pentru modernizarea infrastructurii din România, promițând o conectivitate feroviară îmbunătățită și eficiente sporite pe viitor.

Prețul mediu spot al energiei electrice a fost mai mare în România în 2025

Prețul mediu spot al energiei electrice pe piața pentru ziua următoare (PZU) din București a înregistrat în decembrie 2025 o valoare de 599 lei/MWh, în scădere ușoară cu aproximativ 3% față de noiembrie (618 lei/MWh), datorită condițiilor meteorologice mai favorabile și unui consum redus în contextul mai multor zile libere. Comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, apartenența prețurilor din decembrie 2025 este cu aproape 15% mai mică față de valoarea de 701 lei/MWh din decembrie 2024. Totuși, la nivel anual, prețul mediu al PZU pentru 2025 a fost de 545 lei/MWh, mai ridicat comparativ cu media anului 2024, de 515 lei/MWh, influențat în mod semnificativ de un val de frig puternic în februarie și problemele privind limitarea extracției de gaze din depozitele subterane, când prețul a urcat la 782 lei/MWh. O schimbare majoră pentru piața energetică din România în 2025 a fost implementarea tranzacționării energiei electrice la intervale de 15 minute începând cu toamna anului trecut, măsură care facilitează o adaptabilitate mai bună la dinamica sistemului energetic, susținut tot mai mult de surse regenerabile și instalații de stocare. Această modificare operațională, apreciată ca una dintre cele mai importante din ultimii ani, a fost realizată cu succes de OPCOM, operatorul pieței, și reprezintă un pas crucial în alinierea pieței românești la standardele europene, contribuind astfel la o funcționare mai eficientă și competitivă a Pieței pentru Ziua Următoare.

Interes uriaș pentru vânzarea de energie electrică în Ucraina din țările vecine: Ungaria, Slovacia și România

Licitațiile pentru vânzarea de energie electrică către Ucraina au început pe 15 decembrie 2025, iar livrările directe sunt programate să demareze în ianuarie 2026, conform CEE Energy News. Interesul pentru aceste licitații a fost extrem de ridicat, suprasubscrierea depășind de aproximativ zece ori capacitatea disponibilă, reflectând o cerere masivă din partea țărilor vecine: Ungaria, Slovacia și România. Astfel, Ungaria a primit o alocare de 460 MW, cu un preț maxim de 13,4 €/MW și o cerere totală de 4.625 MW din partea a 37 de participanți, dintre care 20 au fost câștigători. Slovacia a alocat 172 MW, cu un preț maxim de 16 €/MW și o cerere de 1.826 MW, având 38 de participanți și 20 de câștigători. România, la rândul său, a alocat tot 172 MW, la un preț maxim de 10,82 €/MW, cu o cerere de 1.815 MW și 23 de participanți, dintre care 10 s-au ales cu contracte. Aceste licitații lunare nu numai că asigură stabilitatea rețelei electrice ucrainene în contextul actual, dar contribuie și la reducerea costurilor importurilor energetice pe termen lung, sprijinind astfel securitatea energetică regională și cooperarea dintre Ucraina și țările vecine. Astfel, piața energetică din Europa Centrală și de Est se dinamizează, generând oportunități semnificative pentru furnizorii de energie electrică din regiune.