Știri naționale și internaționale

Autostrada Unirii A8: Umbrărescu pierde iar în fața unui alt constructor român. Danlin XXL rămâne câștigător pe lotul Moțca – Tg Frumos

Redacția•29 decembrie 2025

Pe scurt

Decizia CNSC a confirmat rezultatul comisiei de evaluare a CNIR, desemnând ca și câștigătoare asocierea româno-bulgară Danlin XXL – Groma Hold Ltd – Intertranscom Impex – Evropeiski Patishta pentru construirea primului tronson al Autostrăzii Unirii A8, între Târgu Neamț (Moțca) și Târgu Frumos, în județul Iași, pe o lungime de 27 kilometri. Oferta câștigătoare, în valoare de 4,76 miliarde lei, prevede un termen de 46 luni pentru finalizarea proiectului, inclusiv 10 luni pentru proiectare și 36 luni pentru execuția lucrărilor, care vor include construcția a 36 de poduri și pasaje (total 8,5 km), 4 tuneluri cu o lungime cumulată de 1,7 kilometri, precum și realizarea a trei noduri rutiere majore. Prioritar va fi segmentul de 5,5 kilometri care asigură legătura între Moțca, lotul Leghin – Târgu Neamț și Autostrada Moldovei A7, segment ce trebuie finalizat în 12 luni pentru sincronizarea optimă a proiectelor. Cu toate acestea, rămâne incert dacă CNIR va semna imediat contractul, în contextul în care grupul controlat de Dorinel Umbrărescu, pierzătorul licitației, poate contesta decizia CNSC în fața Curții de Apel București, după ce anterior instanța a întors o decizie similară în cazul altor loturi din Autostrada A8. Astfel, implementarea acestui important proiect strategic pentru infrastructura rutieră a Moldovei depinde și de eventualele contestații juridice, dar decizia CNSC reprezintă o confirmare clară a rezultatelor procedurii de atribuire și oferă un pas important spre realizarea Autostrăzii Unirii A8.

Autostrada Unirii A8: Dorinel Umbrărescu pierde din nou în favoarea unui constructor român. Danlin XXL, câștigător pe tronsonul Moțca – Târgu Frumos

Compania Națională de Investiții Rutiere (CNIR) a anunțat pe 30 octombrie desemnarea câștigătorului pentru primul tronson al Autostrăzii A8, care leagă Târgu Neamț (Moțca) de Iași și Ungheni. Asocierea româno-bulgară formată din Danlin XXL (lider), Groma Hold Ltd, Intertranscom Impex și Evropeiski Patishta a reușit să se impună cu o ofertă de 4,76 miliarde lei, confirmată recent și de Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor (CNSC).

Confirmarea oficială a câștigătorului

Hotărârea CNSC vine să întărească decizia comisiei de evaluare a CNIR, conform declarațiilor reprezentanților instituției. Astfel, Danlin XXL și partenerii săi au fost desemnați constructorii unui tronson important al Autostrăzii Unirii A8, care va traversa județul Iași pe o distanță de aproximativ 27 de kilometri, între Moțca și Târgu Frumos.

Acest contract include proiectarea și execuția unei autostrăzi complexe, cu 36 de poduri și pasaje care cumulează 8,5 kilometri, dintre care cea mai impresionantă este un pasaj lung de 1,1 kilometri situat la kilometru 27. Totodată, în traseu se vor construi patru tuneluri cu o lungime totală de circa 1,7 km, dar și trei noduri rutiere importante: nodul Moțca pe DN 24, nodul Pașcani pe DJ 208 și nodul Târgu Frumos pe DN 28B.

Termene clare pentru execuția lucrărilor

Durata totală prevăzută pentru realizarea acestui tronson este de 46 de luni, din care 10 luni sunt alocate fazei de proiectare, iar 36 de luni pentru execuția propriu-zisă a lucrărilor. Un aspect crucial stabilit în documentația licitației este prioritizarea unui segment de 5,5 kilometri care să asigure legătura dintre Moțca, DN 2, secțiunea III a Autostrăzii Unirii A8 (lotul Leghin – Târgu Neamț) și Autostrada Moldovei A7 (secțiunea Bacău – Pașcani). Acest segment trebuie finalizat în termen de 12 luni pentru o bună sincronizare a proiectelor, a subliniat Gabriel Budescu, directorul general al CNIR, într-o declarație de la finalul lunii octombrie.

Rivalitatea continuă cu Dorinel Umbrărescu

Deși juriul de licitație și CNSC au validat oferta Danlin XXL, rămâne de văzut dacă CNIR va încheia contractul imediat sau dacă va aștepta o eventuală contestație în instanță, mai ales că grupul controlat de Dorinel Umbrărescu a mai contestat anterior decizii în alte segmente ale Autostrăzii A8. Acest context tensionat între constructori pune sub semnul întrebării începutul efectiv al lucrărilor, în condițiile în care Curtea de Apel București ar putea să oprească procedura până la soluționarea definitivă a litigiului.

O etapă dificilă, dar esențială pentru infrastructură

Tronsonul Moțca – Târgu Frumos reprezintă o piesă esențială în realizarea Autostrăzii Unirii A8, proiect vital pentru conectarea Moldovei cu restul țării și pentru dezvoltarea economică a regiunii. Complexitatea tehnică ridicată, dată de numeroasele poduri, pasaje și tuneluri, presupune o abordare riguroasă și o execuție de înaltă clasă, iar acest fapt atrage atenția asupra alegerii unui constructor capabil să respecte termenele și standardele de calitate.

În cele din urmă, modul în care CNIR va acționa după decizia CNSC este așteptat cu interes de toți factorii din domeniul construcțiilor și infrastructurii, dar și de șoferii care așteaptă cu nerăbdare finalizarea acestui tronson esențial.

Autostrada Unirii A8, cu o lungime totală estimată la peste 300 km, rămâne unul dintre cele mai importante proiecte de infrastructură rutieră din România, menite să faciliteze legătura rapidă între Moldova și zona de vest a țării. Dezvoltarea acestui segment este un test pentru capacitatea României de a dezvolta autostrăzi moderne și eficiente, iar disputa pentru contracte arată cât de disputată și de competitivă este piața construcțiilor din România.

Rămâne să vedem dacă Danlin XXL va reuși să transforme aceste planuri ambițioase în realitate, în timp ce Dorinel Umbrărescu și echipa sa caută să răstoarne decizia în instanță, continuând astfel o rivalitate care devine din ce în ce mai acerbă în domeniul megaproiectelor rutiere din România.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleCompanii

Articole similare

Top constructori cale ferată: Spaniolii de la FCC și asocierea Alstom – Arcada au avut cele mai mari progrese în 2025

În anul 2025, constructorii de cale ferată din România au făcut progrese semnificative, cu Spaniolii de la FCC în fruntea clasamentului, raportând un avans de peste 34 puncte procentuale în lucrările de modernizare a Lotului 2 Lugoj – Timișoara Est, unde s-a atins un stadiu de execuție de peste 55% pentru cei 54 de kilometri reabilitați. Pe locul al doilea se situează asocierea Alstom – Arcada, care a înregistrat un avans de 32 puncte procentuale pe segmentul Cluj Napoca – Aghireș, ajungând la 53% din lucrări finalizate, urmată de aceeași asociere ce a progresat cu 23 puncte procentuale pe lotul Aghireș – Poieni, cu un procent de modernizare de 54%. Italienii de la WeBuild au continuat să avanseze în top, cu aproape 21 puncte procentuale pe lotul Aleșd – Frontieră Ungaria (29% finalizat) și peste 17 puncte pe Ronaț Triaj – Arad (aproximativ 22% finalizat). În continuare, asocierea Arcada – ISPCF a obținut un progres de 17 puncte procentuale cu lucrările la liniile din stațiile Ciulnița și Fetești, unde execuția a depășit 86%. Proiectele mega-tunelurilor Apața – Cața, parte a căii ferate Brașov – Sighișoara, au înregistrat un avans de 13,7 puncte prin asocierea RailWorks (Aktor – Alstom – Arcada). WeBuild și RailWorks și-au menținut prezența în top prin câștigarea a peste 13 și respectiv aproape 12 puncte procentuale pe alte loturi importante precum Timișoara Est – Ronaț Triaj și capetele liniei Brașov – Sighișoara. Pe locul zece se află asocierea FCC – Gulermak – CNN cu un progres de peste 11 puncte pe lotul Poieni – Aleșd, iar restul șantierelor monitorizate arătând un avans sub 10 puncte procentuale anual. Aceste evoluții semnificative evidențiază dinamismul și angajamentul constructorilor feroviari pentru modernizarea infrastructurii din România, promițând o conectivitate feroviară îmbunătățită și eficiente sporite pe viitor.

Prețul mediu spot al energiei electrice a fost mai mare în România în 2025

Prețul mediu spot al energiei electrice pe piața pentru ziua următoare (PZU) din București a înregistrat în decembrie 2025 o valoare de 599 lei/MWh, în scădere ușoară cu aproximativ 3% față de noiembrie (618 lei/MWh), datorită condițiilor meteorologice mai favorabile și unui consum redus în contextul mai multor zile libere. Comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, apartenența prețurilor din decembrie 2025 este cu aproape 15% mai mică față de valoarea de 701 lei/MWh din decembrie 2024. Totuși, la nivel anual, prețul mediu al PZU pentru 2025 a fost de 545 lei/MWh, mai ridicat comparativ cu media anului 2024, de 515 lei/MWh, influențat în mod semnificativ de un val de frig puternic în februarie și problemele privind limitarea extracției de gaze din depozitele subterane, când prețul a urcat la 782 lei/MWh. O schimbare majoră pentru piața energetică din România în 2025 a fost implementarea tranzacționării energiei electrice la intervale de 15 minute începând cu toamna anului trecut, măsură care facilitează o adaptabilitate mai bună la dinamica sistemului energetic, susținut tot mai mult de surse regenerabile și instalații de stocare. Această modificare operațională, apreciată ca una dintre cele mai importante din ultimii ani, a fost realizată cu succes de OPCOM, operatorul pieței, și reprezintă un pas crucial în alinierea pieței românești la standardele europene, contribuind astfel la o funcționare mai eficientă și competitivă a Pieței pentru Ziua Următoare.

Interes uriaș pentru vânzarea de energie electrică în Ucraina din țările vecine: Ungaria, Slovacia și România

Licitațiile pentru vânzarea de energie electrică către Ucraina au început pe 15 decembrie 2025, iar livrările directe sunt programate să demareze în ianuarie 2026, conform CEE Energy News. Interesul pentru aceste licitații a fost extrem de ridicat, suprasubscrierea depășind de aproximativ zece ori capacitatea disponibilă, reflectând o cerere masivă din partea țărilor vecine: Ungaria, Slovacia și România. Astfel, Ungaria a primit o alocare de 460 MW, cu un preț maxim de 13,4 €/MW și o cerere totală de 4.625 MW din partea a 37 de participanți, dintre care 20 au fost câștigători. Slovacia a alocat 172 MW, cu un preț maxim de 16 €/MW și o cerere de 1.826 MW, având 38 de participanți și 20 de câștigători. România, la rândul său, a alocat tot 172 MW, la un preț maxim de 10,82 €/MW, cu o cerere de 1.815 MW și 23 de participanți, dintre care 10 s-au ales cu contracte. Aceste licitații lunare nu numai că asigură stabilitatea rețelei electrice ucrainene în contextul actual, dar contribuie și la reducerea costurilor importurilor energetice pe termen lung, sprijinind astfel securitatea energetică regională și cooperarea dintre Ucraina și țările vecine. Astfel, piața energetică din Europa Centrală și de Est se dinamizează, generând oportunități semnificative pentru furnizorii de energie electrică din regiune.