Știri naționale și internaționale

Autostrada Unirii A8: Ultimii 15,5 km, relansați la licitație. România va construi și primii 5 km din Republica Moldova

Redacția•30 decembrie 2025

Pe scurt

Autostrada Unirii A8, un proiect crucial pentru conectarea Moldovei cu Transilvania și restul Europei, avansează semnificativ odată cu relansarea la licitație a tronsonului 4, care leagă DN 24 (Iași) de Podul peste Prut de la Ungheni și are o lungime de 15,5 km, cu un cost estimat de 4,7 miliarde lei. Contractul prevede o durată totală de 46 de luni, incluzând 10 luni pentru proiectare și 36 pentru execuția lucrărilor, cu o prioritate clară pentru finalizarea segmentului de 2,77 km dintre nodul rutier Golăiești și Podul peste Prut, ce trebuie realizat în maximum 18 luni. Un moment istoric în acest ambițios proiect este faptul că România va construi, cu fonduri europene, primii 5 km din Autostrada Ungheni – Chișinău pe teritoriul Republicii Moldova, consolidând legătura dintre cele două state și simbolizând o unitate europeană pentru români. Tronsonul include provocări tehnice majore, precum 14 poduri și pasaje, 2 tunele (cel mai lung având aproximativ 1.700 m), și două noduri rutiere esențiale pentru accesul la Spitalul Regional și Aeroportul Iași, respectiv nodul Golăiești. Pentru anul 2025, CNIR și secretarul de stat în Transporturi, Horațiu Cosma, anunță un pas decisiv cu constructori desemnați pe circa 230 km din totalul celor aproximativ 304 km ai autostrăzii ce leagă Târgu Mureș, Târgu Neamț, Iași și Ungheni, toate celelalte sectoare aflate în proceduri de licitație și sectorul montan în plină fază de proiectare, cu primele lucrări programate să înceapă în 2026. Astfel, A8 nu mai este doar un proiect pe hârtie, ci o realitate care, prin viteză, siguranță și modernizare, va uni regiunile istorice ale României și va crea conexiuni esențiale între România și Republica Moldova, în contextul integrării europene, susținând dezvoltarea economică și mobilitatea în zonă.

Autostrada Unirii A8: Ultimii 15,5 km relansați la licitație. România va construi primii 5 km din Republica Moldova

Autostrada Unirii A8, un proiect major ce va lega România de Republica Moldova, face pași importanți spre finalizare. Tronsonul 4, care leagă Tg Neamț de Iași și apoi de punctul vamal de la Ungheni, are o lungime de 15,5 kilometri și reprezintă ultima secțiune ce urmează a fi construită pe acest coridor. CNIR (Compania Națională de Investiții Rutiere) a anunțat relansarea licitației pentru acest segment, după ce precedentele proceduri au fost anulate în decembrie 2023.

Detalii tehnice și financiare ale tronsonului 4

Acest segment crucial pornește de la DN 24, în zona Iași, și se întinde până la Podul peste Prut de la Ungheni, facilitatea vamală care asigură legătura directă cu Republica Moldova. Construcția acestui tronson este estimată la un cost de aproximativ 4,7 miliarde de lei, iar durata totală de realizare este de 46 de luni. Aceasta include 10 luni dedicate proiectării și 36 de luni pentru execuția efectivă a lucrărilor.

Un element esențial al contractului îl reprezintă prioritizarea realizării legăturii cu Podul peste Prut. În acest context, CNIR va acorda punctaj suplimentar ofertanților care vor garanta finalizarea în cel mult 18 luni a unui tronson de aproximativ 2,77 km, care face legătura între nodul rutier Golăiești și Podul peste Prut. Despre acest aspect a vorbit și Horațiu Cosma, secretar de stat în Ministerul Transporturilor, subliniind importanța strategică a acestei conexiuni pentru fluidizarea traficului comercial și rutier între cele două țări.

România construiește și pe teritoriul Republicii Moldova

Un moment deosebit de important anunțat de oficialul român este faptul că România va finanța, cu fonduri europene, construcția primilor cinci kilometri din Autostrada Ungheni – Chișinău, pe teritoriul Republicii Moldova. Acești primii kilometri vor face legătura între Podul peste Prut și centura municipiului Ungheni, fiind integrați în același contract de construcție.

Această inițiativă este văzută ca un pas concret spre unirea infrastructurală și economică a celor două țări, consolidând conexiunea dintre Moldova de peste Prut și România în cadrul Uniunii Europene.

Provocări tehnice majore și elemente distinctive ale tronsonului 4

Construcția acestui segment presupune o serie de provocări tehnice semnificative, printre care se numără:

Realizarea a 14 poduri și pasaje, necesare traversării multiplelor obstacole naturale și infrastructurale;
Făurirea a două tuneluri, dintre care cel mai lung se întinde pe circa 1.700 de metri;
Construirea a două noduri rutiere esențiale:
- un nod strategic, ce va face legătura cu Spitalul Regional și Aeroportul Iași;
- nodul rutier Golăiești, cu o importanță de perspectivă în fluidizarea magistralei.

Aceste elemente tehnice vor asigura nu doar o autostradă modernă și sigură, ci și infrastructura necesară pentru integrarea regională și dezvoltarea economică pe termen lung.

Situația în 2025 și perspectivele pentru Autostrada Unirii

Secretarul de stat Horațiu Cosma a declarat pentru 2025 că va fi anul decisiv pentru materializarea completă a Autostrăzii A8. Până atunci, aproximativ 230 km din această autostradă, între Târgu Mureș și Târgu Frumos, vor avea constructori desemnați, iar restul sectoarelor vor fi încă în proces de licitație.

Pe de altă parte, sectorul montan – considerat cel mai dificil – este în fază de proiectare, cu primele lucrări anticipate să înceapă în 2026. Mai mult, există șanse reale ca în 2025 să se circule pe primele porțiuni de autostradă din zona Târgu Mureș, marcând o premieră importantă pentru acest proiect.

Autostrada Unirii – un vis devenit realitate

„Autostrada Unirii nu mai este doar un proiect pe hârtie, ci o realitate istorică care, zi după zi, conectează prin viteză, siguranță și modernitate întreaga regiune a Moldovei cu Transilvania și restul Europei”, a concluzionat Horațiu Cosma.

Amintim că inițial, tronsonul 4 și tronsonul 5, însumând 15,5 km, fuseseră lansate la licitație separat, dar ultimele proceduri de achiziție publică au fost anulate la jumătatea lunii decembrie 2023, cu o valoare totală estimată a celor două contracte de circa 4,39 miliarde de lei.

Autostrada A8, numită și Autostrada Unirii, va avea o lungime totală de aproximativ 304 kilometri, fiind compusă din două mari secțiuni: Târgu Mureș – Târgu Neamț și Târgu Neamț – Iași – Ungheni, încadrând astfel o legătură esențială între Transilvania și Republica Moldova.

Prin relansarea licitației și includerea primilor kilometri de autostradă pe teritoriul Republicii Moldova, România confirmă angajamentul său ferm pentru integrarea infrastructurală a regiunii, consolidând astfel o legătură vitală nu doar pentru transport și economie, ci și pentru apropierea culturală și socială a celor două țări românești.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleCompanii

Articole similare

Top constructori cale ferată: Spaniolii de la FCC și asocierea Alstom – Arcada au avut cele mai mari progrese în 2025

În anul 2025, constructorii de cale ferată din România au făcut progrese semnificative, cu Spaniolii de la FCC în fruntea clasamentului, raportând un avans de peste 34 puncte procentuale în lucrările de modernizare a Lotului 2 Lugoj – Timișoara Est, unde s-a atins un stadiu de execuție de peste 55% pentru cei 54 de kilometri reabilitați. Pe locul al doilea se situează asocierea Alstom – Arcada, care a înregistrat un avans de 32 puncte procentuale pe segmentul Cluj Napoca – Aghireș, ajungând la 53% din lucrări finalizate, urmată de aceeași asociere ce a progresat cu 23 puncte procentuale pe lotul Aghireș – Poieni, cu un procent de modernizare de 54%. Italienii de la WeBuild au continuat să avanseze în top, cu aproape 21 puncte procentuale pe lotul Aleșd – Frontieră Ungaria (29% finalizat) și peste 17 puncte pe Ronaț Triaj – Arad (aproximativ 22% finalizat). În continuare, asocierea Arcada – ISPCF a obținut un progres de 17 puncte procentuale cu lucrările la liniile din stațiile Ciulnița și Fetești, unde execuția a depășit 86%. Proiectele mega-tunelurilor Apața – Cața, parte a căii ferate Brașov – Sighișoara, au înregistrat un avans de 13,7 puncte prin asocierea RailWorks (Aktor – Alstom – Arcada). WeBuild și RailWorks și-au menținut prezența în top prin câștigarea a peste 13 și respectiv aproape 12 puncte procentuale pe alte loturi importante precum Timișoara Est – Ronaț Triaj și capetele liniei Brașov – Sighișoara. Pe locul zece se află asocierea FCC – Gulermak – CNN cu un progres de peste 11 puncte pe lotul Poieni – Aleșd, iar restul șantierelor monitorizate arătând un avans sub 10 puncte procentuale anual. Aceste evoluții semnificative evidențiază dinamismul și angajamentul constructorilor feroviari pentru modernizarea infrastructurii din România, promițând o conectivitate feroviară îmbunătățită și eficiente sporite pe viitor.

Prețul mediu spot al energiei electrice a fost mai mare în România în 2025

Prețul mediu spot al energiei electrice pe piața pentru ziua următoare (PZU) din București a înregistrat în decembrie 2025 o valoare de 599 lei/MWh, în scădere ușoară cu aproximativ 3% față de noiembrie (618 lei/MWh), datorită condițiilor meteorologice mai favorabile și unui consum redus în contextul mai multor zile libere. Comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, apartenența prețurilor din decembrie 2025 este cu aproape 15% mai mică față de valoarea de 701 lei/MWh din decembrie 2024. Totuși, la nivel anual, prețul mediu al PZU pentru 2025 a fost de 545 lei/MWh, mai ridicat comparativ cu media anului 2024, de 515 lei/MWh, influențat în mod semnificativ de un val de frig puternic în februarie și problemele privind limitarea extracției de gaze din depozitele subterane, când prețul a urcat la 782 lei/MWh. O schimbare majoră pentru piața energetică din România în 2025 a fost implementarea tranzacționării energiei electrice la intervale de 15 minute începând cu toamna anului trecut, măsură care facilitează o adaptabilitate mai bună la dinamica sistemului energetic, susținut tot mai mult de surse regenerabile și instalații de stocare. Această modificare operațională, apreciată ca una dintre cele mai importante din ultimii ani, a fost realizată cu succes de OPCOM, operatorul pieței, și reprezintă un pas crucial în alinierea pieței românești la standardele europene, contribuind astfel la o funcționare mai eficientă și competitivă a Pieței pentru Ziua Următoare.

Interes uriaș pentru vânzarea de energie electrică în Ucraina din țările vecine: Ungaria, Slovacia și România

Licitațiile pentru vânzarea de energie electrică către Ucraina au început pe 15 decembrie 2025, iar livrările directe sunt programate să demareze în ianuarie 2026, conform CEE Energy News. Interesul pentru aceste licitații a fost extrem de ridicat, suprasubscrierea depășind de aproximativ zece ori capacitatea disponibilă, reflectând o cerere masivă din partea țărilor vecine: Ungaria, Slovacia și România. Astfel, Ungaria a primit o alocare de 460 MW, cu un preț maxim de 13,4 €/MW și o cerere totală de 4.625 MW din partea a 37 de participanți, dintre care 20 au fost câștigători. Slovacia a alocat 172 MW, cu un preț maxim de 16 €/MW și o cerere de 1.826 MW, având 38 de participanți și 20 de câștigători. România, la rândul său, a alocat tot 172 MW, la un preț maxim de 10,82 €/MW, cu o cerere de 1.815 MW și 23 de participanți, dintre care 10 s-au ales cu contracte. Aceste licitații lunare nu numai că asigură stabilitatea rețelei electrice ucrainene în contextul actual, dar contribuie și la reducerea costurilor importurilor energetice pe termen lung, sprijinind astfel securitatea energetică regională și cooperarea dintre Ucraina și țările vecine. Astfel, piața energetică din Europa Centrală și de Est se dinamizează, generând oportunități semnificative pentru furnizorii de energie electrică din regiune.