Știri naționale și internaționale

Autostrada Ploiești – Brașov, locul 1 în topul nerealizărilor din 2025. Construim România cere rezilierea contractului cu Consitrans

Redacția•31 decembrie 2025

Pe scurt

În clasamentul 'Construim România' pentru anul 2025, autostrada Ploiești – Brașov (A3 pe Valea Prahovei) ocupă primul loc în topul nerealizărilor, din cauza unui blocaj sever în etapa de proiectare generat de un contract de studiu de fezabilitate adjudecat la un preț insuficient pentru complexitatea montană a zonei, ceea ce a împiedicat efectuarea investigațiilor necesare; lipsa progresului menține congestiile rutiere majore, afectând mobilitatea și calitatea vieții, iar încercările eșuate repetat de parteneriat public-privat (PPP) nu au adus soluții, astfel ONG-ul propune rezilierea contractului cu Consitrans și reluarea proiectării cu finanțare prin împrumuturi cu dobânzi reduse de la instituții internaționale, evitând intermedierea financiară scumpă a PPP-urilor; pe locul doi în clasament se află lipsa spațiilor de servicii pe numeroase autostrăzi, în special pe A3 București – Ploiești, deschisă din 2010, unde după 15 ani nu există benzinării funcționale și doar o singură parcare cu toaletă, iar situația similară pe A7, A10 și DeX12 continuă să afecteze șoferii, deși există progrese recente, precum contractele semnate cu OMV Petrom pentru spații de servicii și concesiuni, dar acestea nu acoperă total necesarul, iar pentru stațiile de încărcare electrică de pe A7 se propune un contract temporar cu un operator specializat pentru punerea lor în funcțiune înainte de concesionarea finală; pe locul trei, autostrada A4 Litoral Sud suferă întârzieri nejustificate în evaluarea ofertelor pentru licitația începută în decembrie 2024, ceea ce amână reducerea congestiei din zona Agigea – Eforie Nord și afectează mobilitatea în perioadele turistice de vârf, subliniindu-se importanța infrastructurii rutiere cu rol turistic pentru economia națională și echilibrul rețelei de transport. Astfel, articolul evidențiază necesitatea unor măsuri urgente din partea autorităților, inclusiv rezilierea contractelor problematice și adoptarea unor strategii financiare realiste, pentru a debloca proiectele-cheie de infrastructură care să asigure o mobilitate eficientă și dezvoltarea regională sustenabilă în România.

Autostrada Ploiești – Brașov, fruntașă în topul nerealizărilor pe 2025. Construim România cere rezilierea contractului cu Consitrans

Organizația non-guvernamentală Construim România a prezentat recent un clasament al celor mai importante blocaje și întârzieri din infrastructura rutieră a țării, accentuând problemele majore din 2025. Pe primul loc în această listă se află autostrada A3 pe sectorul Ploiești – Brașov, pe Valea Prahovei, un proiect care după aproape trei ani de la stabilirea traseului rămâne încă paralizat, fără progrese concrete.

Locul I: Autostrada din Valea Prahovei – un proiect blocat

Deși traseul autostrăzii A3 Ploiești – Brașov a fost definit încă din 2023, anul 2025 s-a încheiat fără rezultate palpabile, blocajul fiind în etapa esențială de proiectare. Contractul pentru studiul de fezabilitate a fost atribuit la un preț mult prea mic în raport cu dificultățile specifice zonei montane. Astfel, investigațiile geotehnice obligatorii conform normelor nu au fost realizate corespunzător, din cauza lipsei drumurilor forestiere necesare accesului utilajelor în terenul accidentat.

Problema este că accesul în zonele montane, ce traversează păduri, văi și râpe, implică obținerea unor autorizații speciale, defrișări și alte lucrări pregătitoare costisitoare – factori care nu au fost prevăzuți și finanțați inițial în documentația pentru studiu. Firmă de proiectare nu poate suporta cheltuielile suplimentare, ceea ce a dus practic la o stagnare totală a proiectului.

Această inactivitate contribuie direct la agravarea traficului în Valea Prahovei, unde șoferii pierd timp prețios în ambuteiaje, afectând mobilitatea locală și calitatea vieții comunităților din zonă.

Reactualizarea modelului de finanțare

Directorul CNIR, Gabriel Budescu, a menționat recent că varianta unui parteneriat public-privat (PPP) este din nou luată în considerare. Totuși, precedentele încercări de PPP pentru această autostradă au fost trei eșecuri, fiecare prelungind execuția cu 2-3 ani, demonstrând ineficiența acestui mecanism pentru un asemenea proiect complex.

Construim România recomandă o abordare diferită: contractarea directă a unui constructor, finanțarea fiind asigurată prin împrumuturi cu dobânzi avantajoase de la instituții financiare internaționale (BERD, Banca Mondială, BEI). Astfel, costurile se vor plăti eșalonat pe termen lung, fără grija dobânzilor ridicate impuse de finanțarea privată din PPP, considerată nerezonabilă în cazul unui proiect montan.

Mai mult, experiența arată că o eventuală taxare a utilizatorilor nu ar acoperi decât 10-20% din cheltuielile necesare, mai ales pe partea de exploatare și întreținere, nu și costurile mari de construcție.

Cererea de reziliere a contractului cu Consitrans

Construim România solicită autorităților – CNIR, Ministerul Transporturilor și Guvernului – să ia măsuri rapide pentru deblocarea situației și propune rezilierea contractului cu firma Consitrans. Aceasta poate fi făcută amiabil, cu plata unei despăgubiri acceptabile, sau unilateral, chiar cu riscul unor litigii ulterioare.

Argumentul principal este că pierderile cauzate de menținerea stării actuale, ce afectează enorm timpul utilizatorilor și costurile economice pentru firme, sunt mult mai mari decât eventualele despăgubiri.

După reziliere, studiile și execuția pot fi reluate prin licitații clare, incluzând realizarea studiilor geotehnice, precum s-a procedat cu succes la secțiunile montane ale autostrăzilor A1 și A8. Prioritar ar trebui să fie sectorul Sinaia Sud – Predeal Sud, principala sursă a blocajului rutier din Valea Prahovei.

Locul II: Lipsa spațiilor de servicii pe autostrăzi

Un alt punct negru în infrastructura românească ține de absența spațiilor de servicii funcționale pe mai multe autostrăzi.

Astfel, autostrada A3 București – Ploiești, deschisă din 2010, nu găzduiește nicio benzinărie activă pe tot traseul de 15 ani, iar singura parcare cu toaletă deschisă este aproape de capitală. Situații similare există acum pe autostrada A7, inaugurată recent, unde doar câteva parcări cu toalete sunt disponibile pe anumite segmente, dar fără spații de alimentare cu combustibil în porțiuni importante.

Aceleași deficiențe se regăsesc și pe A10 Sebeș – Turda sau pe drumurile expres DeX12 Craiova – Pitești. Deși autoritățile au lansat licitații pentru concesionarea acestor servicii, acestea au rămas fără ofertanți, ceea ce întârzie grav funcționalitatea spațiilor.

Progrese și propuneri pentru spațiile de servicii

Totuși, există și vești bune: în iunie 2025, a fost semnat contractul cu OMV Petrom pentru construirea unor spații de servicii pe A3, la km 23 și 26, și pentru completarea altor puncte de pe traseu. Pe DeX12, o concesiune a fost încheiată tot cu OMV Petrom la km 55 (Slatina), restul licitațiilor urmând să fie reluate.

Ca soluție temporară, se recomandă marcarea clară a stațiilor de carburanți din apropierea nodurilor rutiere importante – pentru exemplu pe A7 în zone precum Buzău sau Focșani.

În plus, stațiile de încărcare pentru vehicule electrice instalate pe A7 nu sunt funcționale, deoarece operarea lor face parte din contractele de concesiune aflate încă în procedura de atribuire. Construim România solicită CNAIR să găsească rapid o soluție temporară, prin semnarea unui contract provizoriu cu un operator specializat care să întrețină stațiile și să gestioneze serviciile de încărcare.

Locul III: Întârzierile pe Autostrada A4 Litoral Sud

Licitația pentru sectorul sudic al autostrăzii A4, la Agigea, este încă în faza de evaluare, deși ofertele au fost depuse în decembrie 2024. Această întârziere nejustificată amână reducerea gravă a congestiei rutiere din zona de litoral Agigea – Eforie Nord, cu impact direct asupra traficului în perioadele aglomerate de sezon.

Recordăm că prima autostradă din lume, construită în Italia în 1928, avea un scop preponderent turistic, fiind destinată să decongestioneze rutele spre lacurile din nordul Italiei. În acest spirit, infrastructura rutieră cu rol turistic este esențială nu doar pentru operatorii din turism, ci și pentru sănătatea economică generală, permițând populației active să se odihnească, contribuid fiind semnificativ la PIB și bugetul statului.

Concluzii

Topul realizărilor întârziate de către Construim România scoate în evidență nevoia stringentă de reformare a proceselor administrative și financiare din domeniul infrastructurii rutiere. Blocajul pe A3, lipsa spațiilor de servicii și întârzierea proiectelor la litoral pun în pericol dezvoltarea economică și confortul utilizatorilor.

Rezilierea contractelor problematice, alinierea finanțării cu realitățile zonei montane și flexibilizarea intervențiilor temporare pentru servicii de utilitate publică se numără printre soluțiile esențiale pentru deblocarea situației și construirea unei rețele moderne de autostrăzi funcționale în România.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleCompanii

Articole similare

Top constructori cale ferată: Spaniolii de la FCC și asocierea Alstom – Arcada au avut cele mai mari progrese în 2025

În anul 2025, constructorii de cale ferată din România au făcut progrese semnificative, cu Spaniolii de la FCC în fruntea clasamentului, raportând un avans de peste 34 puncte procentuale în lucrările de modernizare a Lotului 2 Lugoj – Timișoara Est, unde s-a atins un stadiu de execuție de peste 55% pentru cei 54 de kilometri reabilitați. Pe locul al doilea se situează asocierea Alstom – Arcada, care a înregistrat un avans de 32 puncte procentuale pe segmentul Cluj Napoca – Aghireș, ajungând la 53% din lucrări finalizate, urmată de aceeași asociere ce a progresat cu 23 puncte procentuale pe lotul Aghireș – Poieni, cu un procent de modernizare de 54%. Italienii de la WeBuild au continuat să avanseze în top, cu aproape 21 puncte procentuale pe lotul Aleșd – Frontieră Ungaria (29% finalizat) și peste 17 puncte pe Ronaț Triaj – Arad (aproximativ 22% finalizat). În continuare, asocierea Arcada – ISPCF a obținut un progres de 17 puncte procentuale cu lucrările la liniile din stațiile Ciulnița și Fetești, unde execuția a depășit 86%. Proiectele mega-tunelurilor Apața – Cața, parte a căii ferate Brașov – Sighișoara, au înregistrat un avans de 13,7 puncte prin asocierea RailWorks (Aktor – Alstom – Arcada). WeBuild și RailWorks și-au menținut prezența în top prin câștigarea a peste 13 și respectiv aproape 12 puncte procentuale pe alte loturi importante precum Timișoara Est – Ronaț Triaj și capetele liniei Brașov – Sighișoara. Pe locul zece se află asocierea FCC – Gulermak – CNN cu un progres de peste 11 puncte pe lotul Poieni – Aleșd, iar restul șantierelor monitorizate arătând un avans sub 10 puncte procentuale anual. Aceste evoluții semnificative evidențiază dinamismul și angajamentul constructorilor feroviari pentru modernizarea infrastructurii din România, promițând o conectivitate feroviară îmbunătățită și eficiente sporite pe viitor.

Prețul mediu spot al energiei electrice a fost mai mare în România în 2025

Prețul mediu spot al energiei electrice pe piața pentru ziua următoare (PZU) din București a înregistrat în decembrie 2025 o valoare de 599 lei/MWh, în scădere ușoară cu aproximativ 3% față de noiembrie (618 lei/MWh), datorită condițiilor meteorologice mai favorabile și unui consum redus în contextul mai multor zile libere. Comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, apartenența prețurilor din decembrie 2025 este cu aproape 15% mai mică față de valoarea de 701 lei/MWh din decembrie 2024. Totuși, la nivel anual, prețul mediu al PZU pentru 2025 a fost de 545 lei/MWh, mai ridicat comparativ cu media anului 2024, de 515 lei/MWh, influențat în mod semnificativ de un val de frig puternic în februarie și problemele privind limitarea extracției de gaze din depozitele subterane, când prețul a urcat la 782 lei/MWh. O schimbare majoră pentru piața energetică din România în 2025 a fost implementarea tranzacționării energiei electrice la intervale de 15 minute începând cu toamna anului trecut, măsură care facilitează o adaptabilitate mai bună la dinamica sistemului energetic, susținut tot mai mult de surse regenerabile și instalații de stocare. Această modificare operațională, apreciată ca una dintre cele mai importante din ultimii ani, a fost realizată cu succes de OPCOM, operatorul pieței, și reprezintă un pas crucial în alinierea pieței românești la standardele europene, contribuind astfel la o funcționare mai eficientă și competitivă a Pieței pentru Ziua Următoare.

Interes uriaș pentru vânzarea de energie electrică în Ucraina din țările vecine: Ungaria, Slovacia și România

Licitațiile pentru vânzarea de energie electrică către Ucraina au început pe 15 decembrie 2025, iar livrările directe sunt programate să demareze în ianuarie 2026, conform CEE Energy News. Interesul pentru aceste licitații a fost extrem de ridicat, suprasubscrierea depășind de aproximativ zece ori capacitatea disponibilă, reflectând o cerere masivă din partea țărilor vecine: Ungaria, Slovacia și România. Astfel, Ungaria a primit o alocare de 460 MW, cu un preț maxim de 13,4 €/MW și o cerere totală de 4.625 MW din partea a 37 de participanți, dintre care 20 au fost câștigători. Slovacia a alocat 172 MW, cu un preț maxim de 16 €/MW și o cerere de 1.826 MW, având 38 de participanți și 20 de câștigători. România, la rândul său, a alocat tot 172 MW, la un preț maxim de 10,82 €/MW, cu o cerere de 1.815 MW și 23 de participanți, dintre care 10 s-au ales cu contracte. Aceste licitații lunare nu numai că asigură stabilitatea rețelei electrice ucrainene în contextul actual, dar contribuie și la reducerea costurilor importurilor energetice pe termen lung, sprijinind astfel securitatea energetică regională și cooperarea dintre Ucraina și țările vecine. Astfel, piața energetică din Europa Centrală și de Est se dinamizează, generând oportunități semnificative pentru furnizorii de energie electrică din regiune.