Știri naționale și internaționale

Autostrada A1 Sibiu – Piteşti: Săptămâna viitoare va fi autorizat al patrulea tunel

Redacția•13 decembrie 2025

Pe scurt

Autostrada A1 Sibiu – Pitești înregistrează progrese semnificative, cu lucrări avansate pe Secțiunea 2, între Boița și Cornetu, unde tunelul Robești este în curs de forare: 170 metri liniari pe firul spre Pitești și 127 ml pe sensul invers, folosindu-se o metodă austriacă modernă adaptată condițiilor geologice locale, inclusiv explozibili conform normelor de siguranță. În paralel, se finalizează portalul tunelului dinspre Sibiu, iar la viaductul 1-Boița s-au terminat elevațiile și se lucrează la suprastructură. Pentru cele patru viaducte autorizate, s-au executat piloții și radierele, fiind în curs armarea și turnarea restului elevațiilor, în timp ce relocarea utilităților și realizarea drumurilor tehnologice continuă fără întrerupere. Săptămâna viitoare va fi emisă autorizația de construire pentru încă trei viaducte, tunelul Boița și un tronson de 1,7 km de autostradă, iar revizuirea Acordului de Mediu este în curs, cu speranța finalizării până în martie 2024 pentru a putea obține autorizațiile necesare pe întreaga lungime a secțiunilor 2 și 3 până în mai. Având un șantier impresionant cu 400 de muncitori și 100 de utilaje care operează în trei schimburi non-stop, antreprenorul a investit într-o hală de producție de 10.000 mp pentru fabricarea elementelor structurale: s-au realizat deja 300 de tone de tablier metalic din 4000 tone necesare și 220 grinzi de beton din 1050 planificate. Proiectul cuprinde construirea a 31,33 km de autostradă, 49 de poduri și viaducte, 7 tuneluri cu lungimi între 250 și 1590 metri și un ecoduct de 210 metri care va traversa râul Olt, calea ferată și DN7, asigurând astfel o infrastructură modernă, eficientă și bine integrată în peisajul local. Aceste evoluții confirmă angajamentul concret pentru dezvoltarea rapidă și sigură a unui tronson important din autostrada care va conecta centre strategice din România.

Autostrada A1 Sibiu – Piteşti: Al patrulea tunel va primi autorizaţia săptămâna viitoare

Lucrările de pe Sectorul 2 al Autostrăzii Sibiu – Piteşti avansează constant, iar oficialii din Ministerul Transporturilor au confirmat recent progresele înregistrate pe șantierul dintre Boița și Cornetu. Unul dintre punctele de interes majore este tunelul Robești, unde săpăturile continuă după o metodă austriacă modernă, adaptată condițiilor geologice locale.

Tunelul Robeşti în plină execuţie

Până în prezent, s-au forat 170 metri liniari în firul tunelului care va prelua traficul dinspre Sibiu spre Pitești și alte 127 metri în firul pentru sensul opus. Procesul de săpătură implică utilizarea controlată a explozibililor, în funcție de duritatea rocilor, conform programului tehnic și normelor stricte de siguranţă. De asemenea, în zona portalului tunelului spre Sibiu se continuă lucrările de consolidare și amenajare.

Progrese importante și la viaductele din zonă

Primul viaduct autorizat pentru construcție, 1-Boița, are toate elevaţiile finalizate, iar în prezent se lucrează intens la suprastructură. Pentru alte patru viaducte care au primit recent autorizația de construire, se află în derulare următoarele etape:

Piloții au fost forați, armați și turnați integral;
Cofrajele pentru radiere au fost armate și turnate în totalitate;
Aproximativ jumătate din elevaţii sunt terminare, restul urmând a fi armate și turnate în perioada următoare.

Pentru eficientizarea șantierului, a fost finalizată instalarea celei de-a doua stații de beton, iar relocările rețelelor de utilităţi se desfășoară conform planului. Totodată, echipele continuă să construiască drumurile tehnologice necesare pentru accesul facil la toate zonele de lucru.

Autorizaţii noi aşteptate săptămâna viitoare

Conform declarațiilor oficiale, în cursul săptămânii viitoare se va elibera autorizația de construire pentru încă trei viaducte, tunelul Boița și 1,7 km de drum de autostradă. Ministrul transporturilor a explicat că este în curs și revizuirea Acordului de Mediu. Cu suportul autorităților de mediu, aceasta se așteaptă să se finalizeze până în luna martie a anului viitor. Astfel, din luna mai, secțiunile 2 și 3 ar putea beneficia de autorizație de construire pentru întreaga lungime.

Infrastructură modernă și producție locală de materiale

Pentru a asigura un flux eficient al lucrărilor, antreprenorul a achiziționat o hală de producție spațioasă, de circa 10.000 mp, situată în proximitatea șantierului. Aici se fabrică o parte din elementele structurale pentru întreg lotul:

300 tone de tablier metalic au fost produse, dintr-un necesar total de 4000 tone;
220 grinzi de beton au fost realizate din cele 1050 necesare pentru toate pasajele, podurile și viaductele secțiunii.

Astfel, se asigură calitate și ritm ridicat al execuției pe teren.

Resurse umane și tehnice pe șantier

În prezent, pe șantierul secțiunii 2 sunt mobilizați aproximativ 400 de muncitori și peste o sută de utilaje grele. Pentru tuneluri, lucrările sunt organizate în 3 schimburi, 24 de ore din 24, pentru respectarea termenelor și a ritmului cerut.

Date esențiale despre secțiunea 2 Sibiu – Pitești

Acest tronson al autostrăzii se întinde pe o lungime de 31,33 km și cuprinde:

49 de poduri și viaducte;
7 tuneluri cu lungimi variind între 250 și 1590 de metri;
Un ecoduct de 210 metri în zona Lazaret, care va traversa râul Olt, calea ferată și DN7.

Lucrările au început în zona Boița, iar ulterior s-au autorizat alte viaducte între kilometrii 14+150 și 17+670 în direcția Sibiu – Pitești, precum și tunelul de 900 metri de la Robești.

Autostrada A1 Sibiu – Piteşti continuă să fie unul dintre cele mai ambițioase proiecte de infrastructură rutieră din România, iar progresul constant şi noile autorizații care se anticipează în scurt timp confirmă angajamentul autorităților de a conecta mai bine regiunea Transilvaniei cu zona de sud a țării printr-un drum de mare viteză sigur și modern.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleCompanii

Articole similare

Top constructori cale ferată: Spaniolii de la FCC și asocierea Alstom – Arcada au avut cele mai mari progrese în 2025

În anul 2025, constructorii de cale ferată din România au făcut progrese semnificative, cu Spaniolii de la FCC în fruntea clasamentului, raportând un avans de peste 34 puncte procentuale în lucrările de modernizare a Lotului 2 Lugoj – Timișoara Est, unde s-a atins un stadiu de execuție de peste 55% pentru cei 54 de kilometri reabilitați. Pe locul al doilea se situează asocierea Alstom – Arcada, care a înregistrat un avans de 32 puncte procentuale pe segmentul Cluj Napoca – Aghireș, ajungând la 53% din lucrări finalizate, urmată de aceeași asociere ce a progresat cu 23 puncte procentuale pe lotul Aghireș – Poieni, cu un procent de modernizare de 54%. Italienii de la WeBuild au continuat să avanseze în top, cu aproape 21 puncte procentuale pe lotul Aleșd – Frontieră Ungaria (29% finalizat) și peste 17 puncte pe Ronaț Triaj – Arad (aproximativ 22% finalizat). În continuare, asocierea Arcada – ISPCF a obținut un progres de 17 puncte procentuale cu lucrările la liniile din stațiile Ciulnița și Fetești, unde execuția a depășit 86%. Proiectele mega-tunelurilor Apața – Cața, parte a căii ferate Brașov – Sighișoara, au înregistrat un avans de 13,7 puncte prin asocierea RailWorks (Aktor – Alstom – Arcada). WeBuild și RailWorks și-au menținut prezența în top prin câștigarea a peste 13 și respectiv aproape 12 puncte procentuale pe alte loturi importante precum Timișoara Est – Ronaț Triaj și capetele liniei Brașov – Sighișoara. Pe locul zece se află asocierea FCC – Gulermak – CNN cu un progres de peste 11 puncte pe lotul Poieni – Aleșd, iar restul șantierelor monitorizate arătând un avans sub 10 puncte procentuale anual. Aceste evoluții semnificative evidențiază dinamismul și angajamentul constructorilor feroviari pentru modernizarea infrastructurii din România, promițând o conectivitate feroviară îmbunătățită și eficiente sporite pe viitor.

Prețul mediu spot al energiei electrice a fost mai mare în România în 2025

Prețul mediu spot al energiei electrice pe piața pentru ziua următoare (PZU) din București a înregistrat în decembrie 2025 o valoare de 599 lei/MWh, în scădere ușoară cu aproximativ 3% față de noiembrie (618 lei/MWh), datorită condițiilor meteorologice mai favorabile și unui consum redus în contextul mai multor zile libere. Comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, apartenența prețurilor din decembrie 2025 este cu aproape 15% mai mică față de valoarea de 701 lei/MWh din decembrie 2024. Totuși, la nivel anual, prețul mediu al PZU pentru 2025 a fost de 545 lei/MWh, mai ridicat comparativ cu media anului 2024, de 515 lei/MWh, influențat în mod semnificativ de un val de frig puternic în februarie și problemele privind limitarea extracției de gaze din depozitele subterane, când prețul a urcat la 782 lei/MWh. O schimbare majoră pentru piața energetică din România în 2025 a fost implementarea tranzacționării energiei electrice la intervale de 15 minute începând cu toamna anului trecut, măsură care facilitează o adaptabilitate mai bună la dinamica sistemului energetic, susținut tot mai mult de surse regenerabile și instalații de stocare. Această modificare operațională, apreciată ca una dintre cele mai importante din ultimii ani, a fost realizată cu succes de OPCOM, operatorul pieței, și reprezintă un pas crucial în alinierea pieței românești la standardele europene, contribuind astfel la o funcționare mai eficientă și competitivă a Pieței pentru Ziua Următoare.

Interes uriaș pentru vânzarea de energie electrică în Ucraina din țările vecine: Ungaria, Slovacia și România

Licitațiile pentru vânzarea de energie electrică către Ucraina au început pe 15 decembrie 2025, iar livrările directe sunt programate să demareze în ianuarie 2026, conform CEE Energy News. Interesul pentru aceste licitații a fost extrem de ridicat, suprasubscrierea depășind de aproximativ zece ori capacitatea disponibilă, reflectând o cerere masivă din partea țărilor vecine: Ungaria, Slovacia și România. Astfel, Ungaria a primit o alocare de 460 MW, cu un preț maxim de 13,4 €/MW și o cerere totală de 4.625 MW din partea a 37 de participanți, dintre care 20 au fost câștigători. Slovacia a alocat 172 MW, cu un preț maxim de 16 €/MW și o cerere de 1.826 MW, având 38 de participanți și 20 de câștigători. România, la rândul său, a alocat tot 172 MW, la un preț maxim de 10,82 €/MW, cu o cerere de 1.815 MW și 23 de participanți, dintre care 10 s-au ales cu contracte. Aceste licitații lunare nu numai că asigură stabilitatea rețelei electrice ucrainene în contextul actual, dar contribuie și la reducerea costurilor importurilor energetice pe termen lung, sprijinind astfel securitatea energetică regională și cooperarea dintre Ucraina și țările vecine. Astfel, piața energetică din Europa Centrală și de Est se dinamizează, generând oportunități semnificative pentru furnizorii de energie electrică din regiune.