Știri naționale și internaționale

Autostrada A1 Sibiu – Pitești: Lucrări non-stop în munți, la tunelul Robești. Urmează autorizația pentru tunelul Boița 1

Redacția•05 decembrie 2025

Pe scurt

Secțiunea 2 a Autostrăzii Sibiu – Pitești reprezintă o veritabilă provocare tehnică, deoarece traseul traversează munții Carpați, impunând construcția a 7 tuneluri și 48 de poduri și viaducte pe o lungime de 31,33 km. Constructorii, mobilizați cu 400 de muncitori și 100 de utilaje, cresc ritmul lucrărilor, înregistrând un stadiu fizic general de 7,20%, dar cu progrese semnificative acolo unde au fost deja eliberate autorizațiile de construire. Un punct important îl reprezintă tunelul Robești, având 900 m, unde se muncește continuu, 24/7, pentru săpături în stâncă, cu avansuri de 160 m pe galeria dreaptă și 100 m pe cea stângă. În paralel, fundațiile celor 5 viaducte autorizate sunt finalizate, urmate de lucrări la elevații, iar producția tablierului metalic necesar s-a început direct în fabrica din Sibiu. De asemenea, a fost depusă documentația pentru autorizarea construcției altor 3 viaducte și a tunelului Boița 1, un pas crucial pentru continuarea lucrărilor. Contractul, atribuit consorțiului Mapa – Cengiz, se întinde pe 68 de luni și are o valoare de 4,25 miliarde de lei. Această secțiune montană, ce va avea tuneluri cu lungimi cuprinse între 247 m și 1536 m și poduri viaducte între 32 m și 843 m, este esențială pentru conectarea Transilvaniei cu zona de sud-vest a țării, obiectiv ce se dorește finalizat până în 2028, cu monitorizare permanentă din partea CNAIR pentru respectarea termenelor și calității. Astfel, această etapă a Autostrăzii Sibiu – Pitești avansează dinamic, reprezentând un pas vital în infrastructura rutieră națională și facilitând accesul rapid și sigur prin munți.

Autostrada A1 Sibiu – Pitești: Lucrări intensive la tunelul Robești și pregătiri pentru autorizarea tunelului Boița 1

Secțiunea 2 a Autostrăzii Sibiu – Pitești se dovedește a fi o adevărată provocare tehnică, fiind una dintre cele două porțiuni în care traseul pătrunde efectiv în zona montană a Carpaților, după cum explică directorul CNAIR, Narcis Neaga. Acest sector, lung de 31,33 km, este vital pentru realizarea legăturii expres între cele două orașe, iar avansul lucrărilor este monitorizat cu atenție pentru a se respecta termenele și calitatea impuse în contract.

Mobilizare și progres semnificativ pe șantier

În prezent, constructorii implicați – consorțiul Mapa – Cengiz – au mobilizat aproximativ 400 de muncitori și 100 de utilaje grele pe teren, ritmul de lucru fiind în creștere constantă. Stadiul fizic al întregii secțiuni 2 a atins deja un procent de 7,20%, însă anumite zone unde au fost emise autorizațiile de construire înregistrează o evoluție mult mai accelerată.

Tunelul Robești – un punct cheie, cu activitate 24/7

Unul dintre cele mai dificile obiective din această etapă este tunelul Robești, cu o lungime de aproximativ 900 de metri, prin care se străpunge o masivă stâncoasă a Munților Făgăraș. Lucrările aici se desfășoară în regim non-stop, 24 de ore pe zi, 7 zile pe săptămână, pentru a asigura o parcurgere rapidă și sigură.

Până în prezent, au fost săpate deja 160 de metri pe galeria dreaptă și 100 de metri pe galeria stângă a tunelului, un avans important care evidențiază seriozitatea și know-how-ul echipei de constructori în gestionarea unor asemenea provocări geotehnice.

Viaductele – fundațiile încheiate și lucrări la elevații

Pe sectorul viaductelor, cele 5 structuri care au primit deja autorizația de construire au fundațiile complet realizate, iar în prezent se lucrează intens la ridicarea elevațiilor. Aceste viaducte, cu lungimi variind între 32 și 843 metri, vor asigura traversarea în siguranță și eficiență a văilor și reliefului accidentat.

Antreprenorul a demarat, totodată, producția elementelor de structură, inclusiv a tablierului metalic necesar pentru aceste construcții, într-o fabrică special amenajată la Sibiu, ceea ce reduce timpii și costurile logistice.

Autorizația pentru tunelul Boița 1 – pas important pentru continuarea lucrărilor

Un alt progres esențial comunicat recent vizează depunerea documentației pentru obținerea autorizației de construire pentru încă 3 viaducte și tunelul Boița 1, cu lungimea între 247 și 1.536 metri. Această depunere a studiului de fezabilitate și a Planului de Autorizare a Construcției (PAC) reprezintă o etapă crucială care va permite extinderea lucrărilor pe zona montană și asigurarea unui flux continuu al proiectului.

Un proiect ambițios, cu termene clare și finanțare solidă

Lotul al doilea al autostrăzii, Boița – Cornetu, are o valoare de contract de aproximativ 4,25 miliarde de lei și se întinde pe o durată de 68 de luni. Acesta include nu doar cele 7 tuneluri și 48 de poduri sau viaducte, ci și lucrări complexe de infrastructură menite să faciliteze traversarea dificilă a Carpaților.

Directorul CNAIR subliniază că întreaga lucrare este finanțată prin Programul Operațional Transport și este permanent supravegheată pentru a garanta un ritm alert și calitatea conform standardelor stabilite în contract. Până la termenul limită, sfârșitul anului 2028, se dorește finalizarea acestui tronson crucial pentru rețeaua națională de autostrăzi.

Concluzii

Autostrada Sibiu – Pitești reprezintă unul dintre cele mai complexe proiecte de infrastructură rutieră din România, iar secțiunea 2, cu traversarea munților prin tuneluri și viaducte impresionante, este o provocare tehnică majoră. Mobilizarea continuă a muncitorilor, progresul semnificativ al lucrărilor la tunelurile Robești și Boița, precum și finalizarea fundațiilor viaductelor, arată angajamentul ferm al CNAIR și al constructorilor în realizarea acestei infrastructuri moderne, ce va conecta regiunile și va fluidiza traficul pentru milioane de români.

Sursa foto/video: Economica.net
Constructor: Mapa – Cengiz
Lungime secțiune 2: 31,33 km
Durata contract: 68 luni
Valoare contract: 4,25 miliarde lei
Lucrări principale: 7 tuneluri, 48 poduri și viaducte

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleCompanii

Articole similare

Top constructori cale ferată: Spaniolii de la FCC și asocierea Alstom – Arcada au avut cele mai mari progrese în 2025

În anul 2025, constructorii de cale ferată din România au făcut progrese semnificative, cu Spaniolii de la FCC în fruntea clasamentului, raportând un avans de peste 34 puncte procentuale în lucrările de modernizare a Lotului 2 Lugoj – Timișoara Est, unde s-a atins un stadiu de execuție de peste 55% pentru cei 54 de kilometri reabilitați. Pe locul al doilea se situează asocierea Alstom – Arcada, care a înregistrat un avans de 32 puncte procentuale pe segmentul Cluj Napoca – Aghireș, ajungând la 53% din lucrări finalizate, urmată de aceeași asociere ce a progresat cu 23 puncte procentuale pe lotul Aghireș – Poieni, cu un procent de modernizare de 54%. Italienii de la WeBuild au continuat să avanseze în top, cu aproape 21 puncte procentuale pe lotul Aleșd – Frontieră Ungaria (29% finalizat) și peste 17 puncte pe Ronaț Triaj – Arad (aproximativ 22% finalizat). În continuare, asocierea Arcada – ISPCF a obținut un progres de 17 puncte procentuale cu lucrările la liniile din stațiile Ciulnița și Fetești, unde execuția a depășit 86%. Proiectele mega-tunelurilor Apața – Cața, parte a căii ferate Brașov – Sighișoara, au înregistrat un avans de 13,7 puncte prin asocierea RailWorks (Aktor – Alstom – Arcada). WeBuild și RailWorks și-au menținut prezența în top prin câștigarea a peste 13 și respectiv aproape 12 puncte procentuale pe alte loturi importante precum Timișoara Est – Ronaț Triaj și capetele liniei Brașov – Sighișoara. Pe locul zece se află asocierea FCC – Gulermak – CNN cu un progres de peste 11 puncte pe lotul Poieni – Aleșd, iar restul șantierelor monitorizate arătând un avans sub 10 puncte procentuale anual. Aceste evoluții semnificative evidențiază dinamismul și angajamentul constructorilor feroviari pentru modernizarea infrastructurii din România, promițând o conectivitate feroviară îmbunătățită și eficiente sporite pe viitor.

Prețul mediu spot al energiei electrice a fost mai mare în România în 2025

Prețul mediu spot al energiei electrice pe piața pentru ziua următoare (PZU) din București a înregistrat în decembrie 2025 o valoare de 599 lei/MWh, în scădere ușoară cu aproximativ 3% față de noiembrie (618 lei/MWh), datorită condițiilor meteorologice mai favorabile și unui consum redus în contextul mai multor zile libere. Comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, apartenența prețurilor din decembrie 2025 este cu aproape 15% mai mică față de valoarea de 701 lei/MWh din decembrie 2024. Totuși, la nivel anual, prețul mediu al PZU pentru 2025 a fost de 545 lei/MWh, mai ridicat comparativ cu media anului 2024, de 515 lei/MWh, influențat în mod semnificativ de un val de frig puternic în februarie și problemele privind limitarea extracției de gaze din depozitele subterane, când prețul a urcat la 782 lei/MWh. O schimbare majoră pentru piața energetică din România în 2025 a fost implementarea tranzacționării energiei electrice la intervale de 15 minute începând cu toamna anului trecut, măsură care facilitează o adaptabilitate mai bună la dinamica sistemului energetic, susținut tot mai mult de surse regenerabile și instalații de stocare. Această modificare operațională, apreciată ca una dintre cele mai importante din ultimii ani, a fost realizată cu succes de OPCOM, operatorul pieței, și reprezintă un pas crucial în alinierea pieței românești la standardele europene, contribuind astfel la o funcționare mai eficientă și competitivă a Pieței pentru Ziua Următoare.

Interes uriaș pentru vânzarea de energie electrică în Ucraina din țările vecine: Ungaria, Slovacia și România

Licitațiile pentru vânzarea de energie electrică către Ucraina au început pe 15 decembrie 2025, iar livrările directe sunt programate să demareze în ianuarie 2026, conform CEE Energy News. Interesul pentru aceste licitații a fost extrem de ridicat, suprasubscrierea depășind de aproximativ zece ori capacitatea disponibilă, reflectând o cerere masivă din partea țărilor vecine: Ungaria, Slovacia și România. Astfel, Ungaria a primit o alocare de 460 MW, cu un preț maxim de 13,4 €/MW și o cerere totală de 4.625 MW din partea a 37 de participanți, dintre care 20 au fost câștigători. Slovacia a alocat 172 MW, cu un preț maxim de 16 €/MW și o cerere de 1.826 MW, având 38 de participanți și 20 de câștigători. România, la rândul său, a alocat tot 172 MW, la un preț maxim de 10,82 €/MW, cu o cerere de 1.815 MW și 23 de participanți, dintre care 10 s-au ales cu contracte. Aceste licitații lunare nu numai că asigură stabilitatea rețelei electrice ucrainene în contextul actual, dar contribuie și la reducerea costurilor importurilor energetice pe termen lung, sprijinind astfel securitatea energetică regională și cooperarea dintre Ucraina și țările vecine. Astfel, piața energetică din Europa Centrală și de Est se dinamizează, generând oportunități semnificative pentru furnizorii de energie electrică din regiune.