Știri naționale și internaționale

Acord istoric în Europa pentru industria de apărare. IMM-urile şi fondurile de investiţii se alătură eforturilor giganţilor Rheinmetall, Dassault sau Leonardo

Redacția•15 decembrie 2025

Pe scurt

Europe a înregistrat un acord istoric în industria de apărare, evidențiat prin creșterea continuă a cheltuielilor, care au atins 343 de miliarde de euro în anul precedent și se preconizează să ajungă la 381 miliarde în 2024, potrivit Agenției Europene de Apărare. Mari companii europene precum Dassault, Leonardo și Rheinmetall au răspuns cererii crescânde prin noi comenzi, generând efecte pozitive în întreg lanțul de aprovizionare, inclusiv în rândul a circa 4.500 de IMM-uri specializate, precum Factem din Franța, care produce echipamente esențiale pentru avioane Rafale. Schimbarea percepției sectorului de apărare începe să se resimtă și în sectorul financiar, iar angajamentul NATO de a majora cheltuielile la 5% din PIB până în 2035 va dubla practic această industrie până la 770 de miliarde de euro, conform unor analize EY-Parthenon și DekaBank. Cu toate acestea, IMM-urile se confruntă cu dificultăți în accesarea capitalului necesar pentru extindere și inovație, unele bănci rămânând reticente în a finanța acest domeniu. În acest context, fonduri de investiții specializate, precum cel creat de BpiFrance cu un capital țintă de 450 milioane euro, și fondul Sienna IM, care urmărește să mobilizeze un miliard de euro, devin esențiale pentru susținerea dezvoltării companiilor mici și mijlocii europene. Această mișcare semnificativă reflectă o reevaluare a securității și suveranității ca piloni pentru o creștere economică durabilă și deschide oportunități pe termen mediu pentru întregul sector de apărare european, garantând astfel o vizibilitate și stabilitate rare în industrie pe următorii ani.

Acord istoric în Europa: IMM-urile și fondurile de investiții susțin industria de apărare alături de giganții Rheinmetall, Dassault și Leonardo

În contextul unei creșteri constante a cheltuielilor pentru apărare la nivel european, industria de profil trece printr-o transformare importantă. În anul precedent, statele europene au investit nu mai puțin de 343 miliarde de euro în domeniul apărării, marcând al zecelea an consecutiv de majorare, iar pentru acest an suma estimată urcă la 381 miliarde de euro, conform raportului Agenției Europene de Apărare, citat de Agerpres.

Cerere în creștere și lanțuri de aprovizionare extinse

Companii de renume, precum Dassault din Franța, Leonardo din Italia sau Rheinmetall din Germania, au început deja să execute un volum semnificativ de comenzi pentru a răspunde cererii în expansiune. Pe măsură ce carnetele lor de comenzi se umplu, efectele pozitive se transmit și către furnizorii mai mici din lanțul de aprovizionare, dând un nou impuls industriei europene.

Un exemplu elocvent este Factem, o firmă situată în Bayeux, în nordul Franței, care produce microfoane utilizate de piloții de pe avioanele Rafale, dar și echipamente pentru sectorul civil. Cu aproximativ 80 de angajați și o cifră de afaceri anuală de circa 17 milioane de euro, Factem reprezintă una dintre cele circa 4.500 de întreprinderi mici și mijlocii (IMM-uri) active în industria de apărare franceză.

Directorul Factem, Alain Dulac, subliniază schimbarea remarcabilă a climatului economic față de câțiva ani în urmă, când industria de apărare nu era considerată atractivă. „Astăzi, băncile și sectorul financiar încep să ne susțină mai mult”, a declarat Dulac pentru AFP. Cu toate acestea, el avertizează că acest proces este gradual și că nu toate companiile din domeniu beneficiază încă pe deplin de acest sprijin.

Angajamente NATO și perspective financiare

Acest val de optimizare și extindere a industriei de apărare este susținut de angajamentele luate la nivel NATO, unde țările membre s-au obligat să crească progresiv cheltuielile militare, până la atingerea a 5% din PIB în 2035. Din această cotă, 3,5% vor fi direcționați către cheltuielile curente pentru apărare, iar restul de 1,5% către dezvoltarea infrastructurii militare.

Atunci când țările europene vor reuși să atingă pragul de 3,5% din PIB alocat apărării, bugetele dedicate se vor dubla, ajungând la aproximativ 770 miliarde de euro, potrivit unui studiu realizat de EY-Parthenon și DekaBank.

Provocări pentru IMM-uri în accesul la finanțare

Pe fundalul acestei creșteri sclipitoare, sectorul IMM-urilor se confruntă cu o provocare majoră: lipsa capitalului necesar pentru extinderea capacității de producție și inovare. Un exemplu oferit anonim de un reprezentant al unei companii germane furnizoare Rheinmetall evidențiază faptul că, în ciuda dublării profiturilor preconizate anul acesta, băncile germane rămân reticente în sprijinirea financiară a acestui sector sensibil.

În consecință, întreprinderea respectivă explorează acum opțiuni alternative de finanțare, în special prin fonduri de investiții dedicate industriei de apărare.

Fondurile de investiții vin în sprijinul industriei

În Franța, banca de investiții publică BpiFrance a lansat recent un fond destinat investitorilor privați, cu scopul de a strânge 450 de milioane de euro. Adeline Lemaire, care conduce acest fond, a remarcat o schimbare semnificativă în percepția publică și în atitudinea marilor investitori instituționali față de sectorul apărării.

„Oamenii încep să vadă securitatea și suveranitatea ca piloni indispensabili pentru o creștere economică durabilă”, a explicat Lemaire.

Totodată, fondul francez de investiții Sienna IM pregătește o colectare de aproximativ un miliard de euro, dedicat firmelor mici și mijlocii din sectorul apărării. Laurent Dubois, directorul general al Sienna IM, subliniază că în Europa activează aproape 12.000 de companii în acest domeniu, iar pentru a îndeplini cerințele crescânde, acestea au nevoie de capital pentru achiziții, extinderea capacităților și pentru recrutarea și instruirea angajaților.

„Este o oportunitate rară să beneficiem de o astfel de claritate și previzibilitate pe termen mediu, 3-4 ani”, a adăugat Dubois.

Concluzii

Acordul istoric dintre marile corporații de apărare și finanțatorii privați și publici marchează o etapă crucială în consolidarea industriei europene de apărare. Prin mobilizarea capitalului și implicarea IMM-urilor, Europa își poate asigura nu doar o creștere economică solidă, ci și o securitate națională sporită, într-un context geopolitic din ce în ce mai complex.

Cheltuielile tot mai mari pentru apărare, implicarea unor jucători importanți din industrie și suportul financiar în creștere oferit IMM-urilor, conturează o nouă eră pentru sectorul de apărare european, cu efecte ce se vor resimți pe termen lung.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleCompanii

Articole similare

Top constructori cale ferată: Spaniolii de la FCC și asocierea Alstom – Arcada au avut cele mai mari progrese în 2025

În anul 2025, constructorii de cale ferată din România au făcut progrese semnificative, cu Spaniolii de la FCC în fruntea clasamentului, raportând un avans de peste 34 puncte procentuale în lucrările de modernizare a Lotului 2 Lugoj – Timișoara Est, unde s-a atins un stadiu de execuție de peste 55% pentru cei 54 de kilometri reabilitați. Pe locul al doilea se situează asocierea Alstom – Arcada, care a înregistrat un avans de 32 puncte procentuale pe segmentul Cluj Napoca – Aghireș, ajungând la 53% din lucrări finalizate, urmată de aceeași asociere ce a progresat cu 23 puncte procentuale pe lotul Aghireș – Poieni, cu un procent de modernizare de 54%. Italienii de la WeBuild au continuat să avanseze în top, cu aproape 21 puncte procentuale pe lotul Aleșd – Frontieră Ungaria (29% finalizat) și peste 17 puncte pe Ronaț Triaj – Arad (aproximativ 22% finalizat). În continuare, asocierea Arcada – ISPCF a obținut un progres de 17 puncte procentuale cu lucrările la liniile din stațiile Ciulnița și Fetești, unde execuția a depășit 86%. Proiectele mega-tunelurilor Apața – Cața, parte a căii ferate Brașov – Sighișoara, au înregistrat un avans de 13,7 puncte prin asocierea RailWorks (Aktor – Alstom – Arcada). WeBuild și RailWorks și-au menținut prezența în top prin câștigarea a peste 13 și respectiv aproape 12 puncte procentuale pe alte loturi importante precum Timișoara Est – Ronaț Triaj și capetele liniei Brașov – Sighișoara. Pe locul zece se află asocierea FCC – Gulermak – CNN cu un progres de peste 11 puncte pe lotul Poieni – Aleșd, iar restul șantierelor monitorizate arătând un avans sub 10 puncte procentuale anual. Aceste evoluții semnificative evidențiază dinamismul și angajamentul constructorilor feroviari pentru modernizarea infrastructurii din România, promițând o conectivitate feroviară îmbunătățită și eficiente sporite pe viitor.

Prețul mediu spot al energiei electrice a fost mai mare în România în 2025

Prețul mediu spot al energiei electrice pe piața pentru ziua următoare (PZU) din București a înregistrat în decembrie 2025 o valoare de 599 lei/MWh, în scădere ușoară cu aproximativ 3% față de noiembrie (618 lei/MWh), datorită condițiilor meteorologice mai favorabile și unui consum redus în contextul mai multor zile libere. Comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, apartenența prețurilor din decembrie 2025 este cu aproape 15% mai mică față de valoarea de 701 lei/MWh din decembrie 2024. Totuși, la nivel anual, prețul mediu al PZU pentru 2025 a fost de 545 lei/MWh, mai ridicat comparativ cu media anului 2024, de 515 lei/MWh, influențat în mod semnificativ de un val de frig puternic în februarie și problemele privind limitarea extracției de gaze din depozitele subterane, când prețul a urcat la 782 lei/MWh. O schimbare majoră pentru piața energetică din România în 2025 a fost implementarea tranzacționării energiei electrice la intervale de 15 minute începând cu toamna anului trecut, măsură care facilitează o adaptabilitate mai bună la dinamica sistemului energetic, susținut tot mai mult de surse regenerabile și instalații de stocare. Această modificare operațională, apreciată ca una dintre cele mai importante din ultimii ani, a fost realizată cu succes de OPCOM, operatorul pieței, și reprezintă un pas crucial în alinierea pieței românești la standardele europene, contribuind astfel la o funcționare mai eficientă și competitivă a Pieței pentru Ziua Următoare.

Interes uriaș pentru vânzarea de energie electrică în Ucraina din țările vecine: Ungaria, Slovacia și România

Licitațiile pentru vânzarea de energie electrică către Ucraina au început pe 15 decembrie 2025, iar livrările directe sunt programate să demareze în ianuarie 2026, conform CEE Energy News. Interesul pentru aceste licitații a fost extrem de ridicat, suprasubscrierea depășind de aproximativ zece ori capacitatea disponibilă, reflectând o cerere masivă din partea țărilor vecine: Ungaria, Slovacia și România. Astfel, Ungaria a primit o alocare de 460 MW, cu un preț maxim de 13,4 €/MW și o cerere totală de 4.625 MW din partea a 37 de participanți, dintre care 20 au fost câștigători. Slovacia a alocat 172 MW, cu un preț maxim de 16 €/MW și o cerere de 1.826 MW, având 38 de participanți și 20 de câștigători. România, la rândul său, a alocat tot 172 MW, la un preț maxim de 10,82 €/MW, cu o cerere de 1.815 MW și 23 de participanți, dintre care 10 s-au ales cu contracte. Aceste licitații lunare nu numai că asigură stabilitatea rețelei electrice ucrainene în contextul actual, dar contribuie și la reducerea costurilor importurilor energetice pe termen lung, sprijinind astfel securitatea energetică regională și cooperarea dintre Ucraina și țările vecine. Astfel, piața energetică din Europa Centrală și de Est se dinamizează, generând oportunități semnificative pentru furnizorii de energie electrică din regiune.