Știri naționale și internaționale

A început demolarea unui liceu celebru din București. Ce apare în loc

Redacția•05 decembrie 2025

Pe scurt

Demolarea Colegiului Tehnic de Poștă și Telecomunicații „Gheorghe Airinei” (PTTR), un liceu emblematic din București cu cinci corpuri de clădire cu risc seismic I, a început în Sectorul 6, după o expertiză care a relevat necesitatea reconstrucției pentru siguranța și confortul elevilor. Primarul Sectorului 6 a anunțat că, pentru a proteja comunitatea locală și cei care tranzitează zona, s-au implementat măsuri riguroase de siguranță, precum montarea panourilor sonice înalte de 5 metri, plase antăiere de 7 metri, folosirea tunurilor de apă pentru reducerea prafului și o rampă ecologică de spălare a utilajelor. Demolarea completă va dura aproximativ șase luni, urmată de construirea unui campus modern pe un teren de peste 22.000 mp, cu o investiție de peste 270 milioane lei (54 milioane euro) finanțată prin fonduri nerambursabile de la Ministerul Dezvoltării. Noul campus va include facilități ultramoderne: bazin de înot, terenuri de sport inclusiv pe acoperiș, peste 70 de săli de clasă, laboratoare și ateliere, cantină, sală de conferințe, centru de informare, zone de recreere, cabinete medicale, cămin pentru elevi și spații generoase de parcare, transformând astfel PTTR într-un complex educațional de top, reflectând angajamentul puternic al administrației locale pentru reabilitarea și modernizarea infrastructurii școlare din Sectorul 6.

A început demolarea unui liceu emblematic din București. Ce va înlocui vechea clădire

Începând din această săptămână, în Sectorul 6 al Capitalei au demarat lucrările de demolare a Colegiului Tehnic de Poștă și Telecomunicații „Gheorghe Airinei” (PTTR), una dintre cele mai cunoscute instituții de învățământ din București. Clădirea, împărțită în cinci corpuri principale, a fost declarată cu risc seismic major, de gradul I, ceea ce a impus luarea unor măsuri urgente pentru siguranța elevilor și profesorilor.

Motivul demolării și relocarea elevilor

Primarul Sectorului 6 a explicat că, după ce expertiza tehnică a relevat starea avansată de degradare și pericolul seismic al imobilelor, autoritățile au decis mutarea temporară a elevilor și începerea imediată a demolării. „Siguranța și confortul copiilor sunt prioritare pentru noi. Am dispus consolidarea și refacerea completă a liceului după ce am realizat o evaluare serioasă a condițiilor”, a declarat edilul. Acesta a adăugat că în ultimii cinci ani s-au investit resurse semnificative în modernizarea a 22 de școli și licee din sector.

Măsuri de protecție și echipamente folosite în timpul demolării

Demolarea corpurilor clădirii nu reprezintă doar o provocare tehnică, ci și una legată de prevenirea disconfortului pentru locuitorii din zonă și pentru cei care tranzitează strada adiacentă. De aceea, au fost implementate mai multe măsuri de protecție:

Montarea de panouri fonice cu înălțimea de 5 metri, pentru a reduce zgomotul;
Amplasarea plaselor speciale anti-praf de 7 metri;
Folosirea continuă a tunurilor cu apă în timpul spargerii betonului, pentru a limita diseminarea prafului;
Toate utilajele care părăsesc situl de demolare sunt curățate printr-o rampă ecologică pentru a evita transportul impurităților pe drumuri.

Zeci de muncitori, sprijiniți de buldozere, excavatoare, basculante și alte utilaje specializate, au început cu corpul 1, urmând ca toată operațiunea de demolare a celor 5 clădiri să se întindă pe aproximativ 6 luni, potrivit declarațiilor primarului Ciprian Ciucu.

Viitorul: un campus educațional modern și complet echipat

Odată încheiată etapa demolării, din vara anului viitor va începe construcția unui campus educațional ultramodern pe terenul generos de peste 22.000 de metri pătrați. Proiectul, finanțat în majoritate prin fonduri nerambursabile alocate de Ministerul Dezvoltării, are o valoare totală de circa 270 de milioane de lei (echivalentul a 54 milioane euro) și se estimează că va fi finalizat în maxim doi ani.

Ce facilități va include noul campus?

Campusul care va lua locul vechiului PTTR va cuprinde o gamă largă de facilități menite să ofere elevilor toate condițiile pentru o dezvoltare educațională și extracurriculară de calitate:

Bazin de înot pentru programe sportive și recreative;
Terenuri pentru diverse sporturi, inclusiv unele amplasate pe acoperișurile clădirilor;
Peste 70 de săli de clasă dotate modern, însoțite de laboratoare și ateliere specializate;
Cantină și sală de mese;
O sală de conferințe multifuncțională;
Centru de informare și zone de recreere pentru relaxare și socializare;
Cabinete medicale dedicate elevilor;
Cămin pentru găzduirea elevilor care vin din alte zone;
Spații generoase de parcare pentru personal și vizitatori.

Investiție majoră pentru educația din Sectorul 6

Acest proiect ambițios reflectă angajamentul autorităților locale din Sectorul 6 față de educație și infrastructură. Modernizarea instituțiilor școlare este o prioritate constantă, iar realizarea unui campus atât de complex va aduce un nou standard în procesul de învățământ bucureștean.

Elevii și profesorii vor beneficia astfel de un mediu sigur, echipat la cele mai înalte standarde și pregătit pentru provocările viitorului. În plus, implementarea tuturor măsurilor de protecție pe durata demolării arată o responsabilitate crescută față de comunitatea din jur.

Lucrările de demolare ale vechiului liceu „Gheorghe Airinei” tocmai au început, iar bucureștenii pot privi cu speranță spre noul campus educational ce urmează să schimbe fața învățământului tehnic din zona de vest a Capitalei.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleCompanii

Articole similare

Top constructori cale ferată: Spaniolii de la FCC și asocierea Alstom – Arcada au avut cele mai mari progrese în 2025

În anul 2025, constructorii de cale ferată din România au făcut progrese semnificative, cu Spaniolii de la FCC în fruntea clasamentului, raportând un avans de peste 34 puncte procentuale în lucrările de modernizare a Lotului 2 Lugoj – Timișoara Est, unde s-a atins un stadiu de execuție de peste 55% pentru cei 54 de kilometri reabilitați. Pe locul al doilea se situează asocierea Alstom – Arcada, care a înregistrat un avans de 32 puncte procentuale pe segmentul Cluj Napoca – Aghireș, ajungând la 53% din lucrări finalizate, urmată de aceeași asociere ce a progresat cu 23 puncte procentuale pe lotul Aghireș – Poieni, cu un procent de modernizare de 54%. Italienii de la WeBuild au continuat să avanseze în top, cu aproape 21 puncte procentuale pe lotul Aleșd – Frontieră Ungaria (29% finalizat) și peste 17 puncte pe Ronaț Triaj – Arad (aproximativ 22% finalizat). În continuare, asocierea Arcada – ISPCF a obținut un progres de 17 puncte procentuale cu lucrările la liniile din stațiile Ciulnița și Fetești, unde execuția a depășit 86%. Proiectele mega-tunelurilor Apața – Cața, parte a căii ferate Brașov – Sighișoara, au înregistrat un avans de 13,7 puncte prin asocierea RailWorks (Aktor – Alstom – Arcada). WeBuild și RailWorks și-au menținut prezența în top prin câștigarea a peste 13 și respectiv aproape 12 puncte procentuale pe alte loturi importante precum Timișoara Est – Ronaț Triaj și capetele liniei Brașov – Sighișoara. Pe locul zece se află asocierea FCC – Gulermak – CNN cu un progres de peste 11 puncte pe lotul Poieni – Aleșd, iar restul șantierelor monitorizate arătând un avans sub 10 puncte procentuale anual. Aceste evoluții semnificative evidențiază dinamismul și angajamentul constructorilor feroviari pentru modernizarea infrastructurii din România, promițând o conectivitate feroviară îmbunătățită și eficiente sporite pe viitor.

Prețul mediu spot al energiei electrice a fost mai mare în România în 2025

Prețul mediu spot al energiei electrice pe piața pentru ziua următoare (PZU) din București a înregistrat în decembrie 2025 o valoare de 599 lei/MWh, în scădere ușoară cu aproximativ 3% față de noiembrie (618 lei/MWh), datorită condițiilor meteorologice mai favorabile și unui consum redus în contextul mai multor zile libere. Comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, apartenența prețurilor din decembrie 2025 este cu aproape 15% mai mică față de valoarea de 701 lei/MWh din decembrie 2024. Totuși, la nivel anual, prețul mediu al PZU pentru 2025 a fost de 545 lei/MWh, mai ridicat comparativ cu media anului 2024, de 515 lei/MWh, influențat în mod semnificativ de un val de frig puternic în februarie și problemele privind limitarea extracției de gaze din depozitele subterane, când prețul a urcat la 782 lei/MWh. O schimbare majoră pentru piața energetică din România în 2025 a fost implementarea tranzacționării energiei electrice la intervale de 15 minute începând cu toamna anului trecut, măsură care facilitează o adaptabilitate mai bună la dinamica sistemului energetic, susținut tot mai mult de surse regenerabile și instalații de stocare. Această modificare operațională, apreciată ca una dintre cele mai importante din ultimii ani, a fost realizată cu succes de OPCOM, operatorul pieței, și reprezintă un pas crucial în alinierea pieței românești la standardele europene, contribuind astfel la o funcționare mai eficientă și competitivă a Pieței pentru Ziua Următoare.

Interes uriaș pentru vânzarea de energie electrică în Ucraina din țările vecine: Ungaria, Slovacia și România

Licitațiile pentru vânzarea de energie electrică către Ucraina au început pe 15 decembrie 2025, iar livrările directe sunt programate să demareze în ianuarie 2026, conform CEE Energy News. Interesul pentru aceste licitații a fost extrem de ridicat, suprasubscrierea depășind de aproximativ zece ori capacitatea disponibilă, reflectând o cerere masivă din partea țărilor vecine: Ungaria, Slovacia și România. Astfel, Ungaria a primit o alocare de 460 MW, cu un preț maxim de 13,4 €/MW și o cerere totală de 4.625 MW din partea a 37 de participanți, dintre care 20 au fost câștigători. Slovacia a alocat 172 MW, cu un preț maxim de 16 €/MW și o cerere de 1.826 MW, având 38 de participanți și 20 de câștigători. România, la rândul său, a alocat tot 172 MW, la un preț maxim de 10,82 €/MW, cu o cerere de 1.815 MW și 23 de participanți, dintre care 10 s-au ales cu contracte. Aceste licitații lunare nu numai că asigură stabilitatea rețelei electrice ucrainene în contextul actual, dar contribuie și la reducerea costurilor importurilor energetice pe termen lung, sprijinind astfel securitatea energetică regională și cooperarea dintre Ucraina și țările vecine. Astfel, piața energetică din Europa Centrală și de Est se dinamizează, generând oportunități semnificative pentru furnizorii de energie electrică din regiune.