Știri naționale și internaționale

2025, al doilea cel mai bun an pentru autostrăzi în România, cu aproape 150 de kilometri inaugurați TABEL

Redacția•27 decembrie 2025

Pe scurt

Anul 2025 a fost al doilea cel mai prolific pentru România în ceea ce privește inaugurarea de autostrăzi, cu aproape 150 de kilometri de drumuri rapide deschiși circulației, grație eforturilor susținute ale antreprenorilor și echipelor CNAIR. În total, s-au adăugat 146 km la rețeaua națională, deși cifra finală a rămas sub estimarea inițială de 250 km prognozată de oficialii Ministerului Transporturilor. Printre cele mai importante inaugurări se numără loturile Autostrăzii A7 – inclusiv cel recent deschis între Focșani și Adjud, cu 50 km – dar și segmente din A0 Sud, Sibiu-Pitești și drumuri expres precum DEx4 și DEx12. Pe parcursul anului, au fost finalizați și loturi construite de firme precum UMB, Aktor, WeBuild sau Nurol-Makyol, contribuind la extinderea rețelei naționale de drumuri de mare viteză care se apropie acum de 1.420 de kilometri. Această evoluție reprezintă un pas important spre depășirea pragului de 1.500 km în 2026, în contextul continuării lucrărilor la autostrada Moldovei (A7) și altor proiecte majore de infrastructură rutieră, ce vor facilita astfel mobilitatea și dezvoltarea economică în România. Astfel, 2025 rămâne un an crucial în istoria infrastructurii rutiere autohtone, reflectând progrese semnificative în modernizarea rețelei de transport.

2025 – al doilea cel mai prolific an pentru inaugurarea autostrăzilor în România, cu aproape 150 km deschiși circulației

Anul 2025 a marcat un progres remarcabil pentru infrastructura rutieră a României, cu aproape 150 de kilometri de autostrăzi și drumuri expres adăugați în rețeaua națională. Această performanță reprezintă a doua cea mai bună realizare din istoria țării în materie de drumuri rapide noi, anunțată oficial de conducerea Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR).

„Datorită eforturilor constante ale constructorilor și colegilor din CNAIR, anul acesta am reușit să extindem rețeaua de drumuri de mare viteză cu 146 de kilometri”, a declarat recent șeful CNAIR, cu prilejul inaugurării celor 50 de kilometri pe tronsonul Focșani – Adjud, parte a Autostrăzii Moldovei A7.

Un plus important, deși sub așteptările inițiale

Deși 146 de kilometri reprezintă o cifră impresionantă, aceasta nu a atins ținta optimistă propusă la începutul anului de Ministerul Transporturilor, care estima un record de 250 de kilometri noi pentru 2025. Cu toate acestea, realizarea din acest an se situează foarte aproape de vârful istoric, poziționând anul 2025 ca un moment esențial pentru dezvoltarea infrastructurii rutiere.

Recapitulare inaugurări 2025

Proiectele finalizate și deschise traficului în acest an includ segmente importante de autostrăzi și drumuri expres. Iată o sinteză a celor mai relevante inaugurări, împreună cu constructorii și lungimea fiecărui lot:

Autostrada A0 Sud, Lot Bragadiru – Joița (constructor Aktor): 17,965 km
Autostrada A1 Sibiu – Pitești, Secțiunea 5 (WeBuild): 14,579 km
Autostrada A7 Ploiești – Buzău, Lot 2 (Coni – Trace): 28,350 km
Autostrada A7 Ploiești – Buzău, Lot 3 (Nurol – Makyol): 13,900 km
Autostrada A7 Buzău – Focșani, Tronson 1 (UMB): 3,400 km
Drum Expres DEx4 A3 – Tureni (Dimex 2000): 5 km
Drum Expres DEx12 Craiova – Pitești, Tronson 4 (UMB): 12,64 km
Autostrada A7 Focșani – Bacău, Tronson Focșani – Adjud (UMB): 50 km*

Ultima secțiune inaugurată în 2025 a fost deschisă traficului oficial pe 23 decembrie, la ora 11:00, conform declarației liderului CNAIR.

O rețea națională tot mai extinsă

În urma acestor noi inauguri, România ajunge aproape de pragul de 1.420 de kilometri de autostrăzi și drumuri expres funcționale, o creștere semnificativă comparativ cu anii anteriori. Această extindere a rețelei este esențială pentru fluidizarea traficului, creșterea siguranței rutiere și dezvoltarea economică regională.

Harta actualizată a rețelei de autostrăzi și drumuri expres din România
Harta rețelei naționale de autostrăzi și drumuri expres (sursa: 130km.ro)

Ce urmează în 2026?

În timp ce 2025 a reușit un progres important, întrebarea majoră rămâne dacă România va reuși să depășească bariera de 1.500 de kilometri de drumuri rapide în 2026. Proiectele aflate în derulare, în special continuarea Autostrăzii Moldovei (A7), par să susțină optimismul pentru un an viitor cu noi extinderi majore.

CNAIR și autoritățile din domeniu continuă să monitorizeze atent lucrările și să accelereze ritmul de implementare, ținând cont de impactul benefic pe care aceste drumuri îl au asupra mobilității și economiei.

Pentru detalii suplimentare și prognoze privind finalizarea integrală a Autostrăzii Moldovei A7, precum și estimările pe loturi și kilometri deschiși în 2026, puteți consulta raportul detaliat.

Concluzii

Anul 2025 se dovedește a fi unul remarcabil pentru infrastructura rutieră din România, confirmând angajamentul ferm al autorităților și antreprenorilor pentru dezvoltarea drumurilor rapide. Chiar dacă ținta inițială de 250 de kilometri inaugurați nu a fost atinsă, viteza cu care rețeaua se extinde este un semnal pozitiv pentru viitor, susținând obiectivul consolidării conectivității naționale și europene.

România se apropie astfel cu pași rapizi de o infrastructură modernă, capabilă să sprijine atât nevoile unei economii dinamice, cât și confortul și siguranța șoferilor.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleCompanii

Articole similare

Top constructori cale ferată: Spaniolii de la FCC și asocierea Alstom – Arcada au avut cele mai mari progrese în 2025

În anul 2025, constructorii de cale ferată din România au făcut progrese semnificative, cu Spaniolii de la FCC în fruntea clasamentului, raportând un avans de peste 34 puncte procentuale în lucrările de modernizare a Lotului 2 Lugoj – Timișoara Est, unde s-a atins un stadiu de execuție de peste 55% pentru cei 54 de kilometri reabilitați. Pe locul al doilea se situează asocierea Alstom – Arcada, care a înregistrat un avans de 32 puncte procentuale pe segmentul Cluj Napoca – Aghireș, ajungând la 53% din lucrări finalizate, urmată de aceeași asociere ce a progresat cu 23 puncte procentuale pe lotul Aghireș – Poieni, cu un procent de modernizare de 54%. Italienii de la WeBuild au continuat să avanseze în top, cu aproape 21 puncte procentuale pe lotul Aleșd – Frontieră Ungaria (29% finalizat) și peste 17 puncte pe Ronaț Triaj – Arad (aproximativ 22% finalizat). În continuare, asocierea Arcada – ISPCF a obținut un progres de 17 puncte procentuale cu lucrările la liniile din stațiile Ciulnița și Fetești, unde execuția a depășit 86%. Proiectele mega-tunelurilor Apața – Cața, parte a căii ferate Brașov – Sighișoara, au înregistrat un avans de 13,7 puncte prin asocierea RailWorks (Aktor – Alstom – Arcada). WeBuild și RailWorks și-au menținut prezența în top prin câștigarea a peste 13 și respectiv aproape 12 puncte procentuale pe alte loturi importante precum Timișoara Est – Ronaț Triaj și capetele liniei Brașov – Sighișoara. Pe locul zece se află asocierea FCC – Gulermak – CNN cu un progres de peste 11 puncte pe lotul Poieni – Aleșd, iar restul șantierelor monitorizate arătând un avans sub 10 puncte procentuale anual. Aceste evoluții semnificative evidențiază dinamismul și angajamentul constructorilor feroviari pentru modernizarea infrastructurii din România, promițând o conectivitate feroviară îmbunătățită și eficiente sporite pe viitor.

Prețul mediu spot al energiei electrice a fost mai mare în România în 2025

Prețul mediu spot al energiei electrice pe piața pentru ziua următoare (PZU) din București a înregistrat în decembrie 2025 o valoare de 599 lei/MWh, în scădere ușoară cu aproximativ 3% față de noiembrie (618 lei/MWh), datorită condițiilor meteorologice mai favorabile și unui consum redus în contextul mai multor zile libere. Comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, apartenența prețurilor din decembrie 2025 este cu aproape 15% mai mică față de valoarea de 701 lei/MWh din decembrie 2024. Totuși, la nivel anual, prețul mediu al PZU pentru 2025 a fost de 545 lei/MWh, mai ridicat comparativ cu media anului 2024, de 515 lei/MWh, influențat în mod semnificativ de un val de frig puternic în februarie și problemele privind limitarea extracției de gaze din depozitele subterane, când prețul a urcat la 782 lei/MWh. O schimbare majoră pentru piața energetică din România în 2025 a fost implementarea tranzacționării energiei electrice la intervale de 15 minute începând cu toamna anului trecut, măsură care facilitează o adaptabilitate mai bună la dinamica sistemului energetic, susținut tot mai mult de surse regenerabile și instalații de stocare. Această modificare operațională, apreciată ca una dintre cele mai importante din ultimii ani, a fost realizată cu succes de OPCOM, operatorul pieței, și reprezintă un pas crucial în alinierea pieței românești la standardele europene, contribuind astfel la o funcționare mai eficientă și competitivă a Pieței pentru Ziua Următoare.

Interes uriaș pentru vânzarea de energie electrică în Ucraina din țările vecine: Ungaria, Slovacia și România

Licitațiile pentru vânzarea de energie electrică către Ucraina au început pe 15 decembrie 2025, iar livrările directe sunt programate să demareze în ianuarie 2026, conform CEE Energy News. Interesul pentru aceste licitații a fost extrem de ridicat, suprasubscrierea depășind de aproximativ zece ori capacitatea disponibilă, reflectând o cerere masivă din partea țărilor vecine: Ungaria, Slovacia și România. Astfel, Ungaria a primit o alocare de 460 MW, cu un preț maxim de 13,4 €/MW și o cerere totală de 4.625 MW din partea a 37 de participanți, dintre care 20 au fost câștigători. Slovacia a alocat 172 MW, cu un preț maxim de 16 €/MW și o cerere de 1.826 MW, având 38 de participanți și 20 de câștigători. România, la rândul său, a alocat tot 172 MW, la un preț maxim de 10,82 €/MW, cu o cerere de 1.815 MW și 23 de participanți, dintre care 10 s-au ales cu contracte. Aceste licitații lunare nu numai că asigură stabilitatea rețelei electrice ucrainene în contextul actual, dar contribuie și la reducerea costurilor importurilor energetice pe termen lung, sprijinind astfel securitatea energetică regională și cooperarea dintre Ucraina și țările vecine. Astfel, piața energetică din Europa Centrală și de Est se dinamizează, generând oportunități semnificative pentru furnizorii de energie electrică din regiune.