Știri naționale și internaționale

VISA: 2026 va fi anul exploziei plăților digitale și începutul sfârșitului epocii cash. Agenții AI îți vor face cumpărăturile, iar decontările de criptomonede vor crește spectaculos

Redacția•01 ianuarie 2026

Pe scurt

În 2026, plățile digitale vor înregistra o explozie fără precedent, marcând începutul sfârșitului epocii cash, potrivit studiului VISA. O revoluție majoră este reprezentată de comerțul cu agenți AI – asistenți virtuali care tranzacționează și cumpără în numele consumatorilor, personalizând preferințele și controlând strict cheltuielile, un model care va deveni curând o practică obișnuită în business. Visa susține că această evoluție este însoțită însă și de riscuri sporite privind securitatea identității, deoarece infractorii folosesc AI pentru atacuri sofisticate de tip deepfake și identități false, fapt ce impune colaborări extinse între bănci, fintech-uri și instituții pentru combaterea fraudelor. În același timp, stablecoin-urile – criptomonede susținute de monede tradiționale – vor deveni tot mai relevante, profitând de noi reglementări globale și de infrastructura Visa, facilitând plățile transfrontaliere și tranzacțiile în piețele emergente, cu o piață estimată să atingă până la 4 trilioane de dolari până în 2030. În 2026, jumătate din plățile globale vor fi digitale, susținute de tehnologii precum cardurile tap-to-pay și plățile mobile, reducând semnificativ utilizarea numerarului, în timp ce Visa colaborează cu fintech-uri internaționale pentru accelerarea digitalizării economiei globale. Astfel, anul 2026 se conturează ca un punct de cotitură în modul în care consumatorii și companiile interacționează financiar, deschizând calea către o economie digitală integrată, securizată și axată pe inteligență artificială și criptomonede – transformări ce aduc oportunități uriașe, dar și noi provocări în protejarea identității și a datelor personale.

VISA: 2026 – Anul exploziei plăților digitale și începutul sfârșitului erei cash. Agenții AI vor face cumpărăturile, iar decontările în criptomonede vor crește spectaculos

În ultimii ani, transformarea modului în care cumpărăm s-a accelerat aproape imperceptibil, mutându-se de la comerțul fizic către cel online, apoi către plata cu telefonul mobil. VISA previzionează că în 2026, era plăților digitale va cunoaște o adevărată revoluție prin integrarea agenților inteligenți artificiali (AI) care vor cumpăra și tranzacționa în numele consumatorilor și companiilor. Această schimbare marchează începutul sfârșitului pentru banii cash, într-un context în care decontările prin criptomonede stabile, precum stablecoin-urile, vor crește exponențial.

Comerțul asistat de agenți AI – cum va funcționa?

Conform unui studiu VISA, viitorul aparține agenților AI care devin asistenți personali automatizați, capabili să efectueze cumpărături după criteriile stabilite de utilizator. Imaginați-vă deschiderea unei aplicații precum ChatGPT, cu un buton „Cumpără pentru mine”. Odată activat, agentul AI parcurge trei etape esențiale:

Activarea plăților: Cardul preferat, securizat și tokenizat, este încărcat, astfel încât agentul să poată efectua plăți în mod sigur.
Personalizarea deciziilor: Utilizatorul partajează în mod securizat istoricul și preferințele sale de cumpărături, iar agentul ia decizii bazate pe aceste date – întrebându-se ce ar alege consumatorul în situații reale.
Controlul cheltuielilor: Limitarea achizițiilor conform regulilor impuse – spre exemplu, aprobarea plăților pentru mese sau călătorii, dar refuzul pentru alte categorii precum asistența medicală, sau stabilirea unor praguri maxime de cheltuială.

Această nouă formă de comerț sprijinită de inteligență artificială va deveni o practică uzuală în 2026, spune Elena Ungureanu, Country Manager Visa în România. Ea subliniază că, deși pare încă un concept îndepărtat, Visa colaborează deja cu partenerii săi pentru a asigura infrastructura necesară acestei evoluții și că inovația de azi va fi rutina de mâine.

Provocări majore: Riscurile privind securitatea identității

Pe lângă entuziasmul generat de noile tehnologii, VISA atrage atenția și asupra riscurilor crescute de securitate asociate AI. Criminalii cibernetici pot exploata aceleași tehnologii pentru a dezvolta atacuri sofisticate asupra identității utilizatorilor, folosind metode precum deepfake-uri, identități sintetice sau escrocherii cu agenți AI.

Spre deosebire de fraudele clasice, care vizau o singură tranzacție, acum atacatorii pot compromise întreg profilul unui consumator, controlând toate plățile efectuate sub acea identitate. Aceasta reprezintă o nouă eră a fraudei la scară largă, iar în 2026 se așteaptă o amplificare semnificativă a acestor amenințări.

Pentru a face față acestui val, industriei financiare îi revine responsabilitatea colaborării mai strânse, iar Visa se angajează să joace un rol central în dezvoltarea unor soluții integrate, ce să asigure protecția utilizatorilor într-un ecosistem digital din ce în ce mai complex.

Stablecoin-urile – viitorul criptomonedelor în plăți mainstream

Stablecoin-urile, criptomonede cu valoare fixă, susținute de monede tradiționale precum dolarul sau euro, capătă o importanță tot mai mare. Acestea transformă criptomonedele din active speculative în instrumente financiare de încredere, cu potențial uriaș mai ales în piețele emergente cu monede volatile sau în tranzacțiile transfrontaliere.

Adoptarea unor reglementări clare, precum Legea GENIUS din SUA sau cadre legislative similare la nivel global, oferă infrastructura legală necesară creșterii rapide a stablecoin-urilor în 2026.

Visa estimează o creștere rapidă a utilizării stablecoin în următoarele domenii:

Piețe emergente unde accesul la valută stabilă este limitat (exemplu Argentina);
Tranzacții transfrontaliere B2B, B2C și remiteri personale, unde stablecoin-urile aduc eficiență sporită;
Integrarea cripto-fiat prin infrastructura Visa, cu carduri Visa asociate portofelelor cripto, facilitând plăți globale cu stablecoins în locuri obişnuite, precum cafenelele Starbucks;
Decontarea nativă a plăților cu stablecoins în rețeaua Visa, un serviciu ce se extinde continuu.

Piața stablecoin-urilor a depășit 250 miliarde de dolari, iar volumul tranzacțiilor procesate prin Visa a ajuns la un ritm anualizat de 3,5 miliarde USD în noiembrie 2025. Pentru a ajuta companiile să profite de oportunități, Visa a lansat la finele lui 2025 un serviciu de consultanță specializat – Stablecoins Advisory Practice, destinat băncilor, fintech-urilor și comercianților europeni.

Potrivit Cătălin Crețu, General Manager Visa pentru România și regiune, 2026 va fi anul în care stablecoin-urile vor intra oficial în mainstream, piața putând atinge valori de până la 4 trilioane USD până în 2030.

2026 – Anul în care plățile digitale devin globala normă

Statisticile recente arată o scădere semnificativă a plăților online efectuate ca utilizatori neînregistrați – de la aproape 50% în 2019 la doar 16% în 2025, iar printre cei mai mari comercianți online Visa, sub 10%. Această schimbare este posibilă prin tokenizarea extinsă a cardurilor (peste 16 miliarde de token-uri Visa disponibile).

Cash-ul, deși încă prezent în cantități impresionante (aproximativ 11 trilioane de dolari în circulație globală), se află pe o traiectorie descendentă accelerată de inovații tehnologice, cum ar fi cardurile tap-to-pay sau plățile prin smartphone, care au transformat până și microtranzacțiile, anterior posibile doar cu bani lichizi.

În 2026, jumătate din plățile globale ale consumatorilor vor fi digitale — un prag istoric care marchează începutul sfârșitului erei numerarului. Visa continuă să colaboreze cu fintech-uri importante și aplicații locale din China, Kenya, America Latină (WeChat Pay, M-Pesa, Mercado Pago, etc.) pentru a facilita această transformare.

Pe lângă plățile către consumatori, anul 2026 promite inovații în digitalizarea fluxurilor financiare între companii, extinderea acceptării plăților digitale în IMM-uri și dezvoltarea unor oferte dedicate consumatorilor cu venituri ridicate.

În concluzie, 2026 se conturează drept anul în care tehnologiile digitale și AI vor rescrie complet modul în care facem cumpărături și utilizăm banii, deschizând o eră uluitoare, în care banii cash vor avea un rol tot mai redus, iar tranzacțiile digitale și cripto vor crește exponențial, cu Visa în prim planul acestei transformări globale.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleFinanţe şi bănci

Articole similare

Depozitele la bănci ale firmelor şi populaţiei au crescut cu 1,5%, în noiembrie 2025 – date BNR

Depozitele la bănci ale firmelor și populației din România au înregistrat o creștere semnificativă de 1,5% în noiembrie 2025, conform datelor oficiale ale BNR. Depozitele în lei ale rezidenților, care reprezintă 68,1% din totalul depozitelor clienților neguvernamentali, au urcat cu 1,7% față de luna precedentă, atingând valoarea de 441,864 miliarde lei, în timp ce față de noiembrie 2024 acestea au crescut cu 1,4%, deși în termeni reali se înregistrează o scădere de 7,6%. Gospodăriile populației au contribuit la această majorare printr-o creștere de 1,2% în lei, până la 257,42 miliarde lei, cu un avans anual de 3,9% (-5,4% în termeni reali), iar sectoarele non-financiare și instituțiile financiare nemonetare au crescut depozitele în lei cu 2,3%, până la 184,443 miliarde lei, deși comparativ cu anul anterior au înregistrat o scădere de 1,9% (-10,6% real). În ceea ce privește depozitele în valută, acestea, măsurate în lei și reprezentând 31,9% din total, au avansat cu 1,1% față de luna anterioară, ajungând la 207,247 miliarde lei (echivalentul a 40,711 miliarde euro, cu +1% în euro), iar față de noiembrie 2024 s-au majorat cu 16% în lei (13,4% în euro). Totodată, depozitele în valută ale gospodăriilor au crescut modest cu 0,2% în lei, la 140,877 miliarde lei (27,674 miliarde euro, +0,1%), marcând o creștere anuală de 15,7% în lei (13,1% în euro), iar depozitele valutare ale altor sectoare au înregistrat un avans de 3,1% în lei, până la 66,369 miliarde lei (13,037 miliarde euro, +3%), respectiv o creștere anuală de 16,8% în lei și 14,2% în euro. Astfel, datele BNR subliniază o tendință generală de creștere a depozitelor atât în moneda națională, cât și în valută, reflectând consolidarea economiilor populare și a firmelor pe parcursul anului 2025, un aspect esențial pentru stabilitatea financiară a României și pentru încrederea în sistemul bancar național.

Fondurile de pensii private obligatorii au ajuns la active de 195 de miliarde de lei

Fondurile de pensii private obligatorii din România au atins un nivel impresionant al activelor de 195 de miliarde de lei, majoritatea investițiilor, respectiv 94%, fiind realizate în active românești și în lei, conform Autorității de Supraveghere Financiară (ASF). La finalul lunii noiembrie 2025, titlurile de stat dețineau ponderea majoritară în portofoliile fondurilor, cu 127,58 miliarde lei (65,5%), urmate de acțiuni listate la Bursa de Valori București (BVB) în valoare de 48,62 miliarde lei (24,9%), și obligațiuni corporative în sumă de 7,8 miliarde lei (4%). În aceeași perioadă, contribuțiile încasate s-au ridicat la 1,89 miliarde lei, cu o contribuție medie de 408 lei, iar numărul participanților în fondurile de pensii private obligatorii a depășit 8,4 milioane. Pilonul II include fonduri cunoscute precum Metropolitan Life, Aripi, AZT Viitorul tău, BCR, BRD, NN și Vital, evidențiind o diversificare solidă și o creștere constantă a capitalului gestionat. Această evoluție susține stabilitatea sistemului de pensii private și oferă garanții importante pentru viitorul financiar al participanților.

Datoria publică a României a ajuns la aproape 1.100 de miliarde de lei

Datoria publică a României a atins aproape 1.100 miliarde de lei în septembrie 2025, reprezentând 58,9% din PIB, în creștere față de 58,3% în august, conform datelor oficiale ale INS și Ministerului Finanțelor. Datoria pe termen mediu și lung a urcat la 1.031 miliarde lei, iar cea pe termen scurt la 64,112 miliarde lei, din care 894,893 miliarde lei provin din titluri de stat, iar împrumuturile însumează 177,235 miliarde lei. Distribuția monedelor arată o preponderență în lei (504,22 miliarde lei), urmată de euro (478,25 miliarde lei, echivalent) și dolari americani (110,05 miliarde lei, echivalent). Administrația publică centrală a majorat datoria la 1.070 miliarde lei, în timp ce administrația locală a ajuns la aproape 25 miliarde lei, ambele majorări fiind susținute în special de datorii pe termen mediu și lung. Datoria internă a crescut la 538,656 miliarde lei, reprezentând 29% din PIB, iar datoria externă a ajuns la 556,367 miliarde lei, aproximativ 29,9% din PIB. Aceste cifre reflectă o tendință de creștere moderată a datoriei publice în cadrul unui context economic complex, cu impact direct asupra finanțelor publice și politicilor fiscale din România. Datele au fost actualizate în conformitate cu notificările fiscale din octombrie 2025, subliniind evoluțiile recente ale situației fiscale la nivel național.