Știri locale • Cluj și județul Cluj29 august 2026
Știri naționale și internaționale

Datoria publică a României a ajuns la aproape 1.100 de miliarde de lei

Redacția26 decembrie 2025
Datoria publică a României a ajuns la aproape 1.100 de miliarde de lei

Pe scurt

Datoria publică a României a atins aproape 1.100 miliarde de lei în septembrie 2025, reprezentând 58,9% din PIB, în creștere față de 58,3% în august, conform datelor oficiale ale INS și Ministerului Finanțelor. Datoria pe termen mediu și lung a urcat la 1.031 miliarde lei, iar cea pe termen scurt la 64,112 miliarde lei, din care 894,893 miliarde lei provin din titluri de stat, iar împrumuturile însumează 177,235 miliarde lei. Distribuția monedelor arată o preponderență în lei (504,22 miliarde lei), urmată de euro (478,25 miliarde lei, echivalent) și dolari americani (110,05 miliarde lei, echivalent). Administrația publică centrală a majorat datoria la 1.070 miliarde lei, în timp ce administrația locală a ajuns la aproape 25 miliarde lei, ambele majorări fiind susținute în special de datorii pe termen mediu și lung. Datoria internă a crescut la 538,656 miliarde lei, reprezentând 29% din PIB, iar datoria externă a ajuns la 556,367 miliarde lei, aproximativ 29,9% din PIB. Aceste cifre reflectă o tendință de creștere moderată a datoriei publice în cadrul unui context economic complex, cu impact direct asupra finanțelor publice și politicilor fiscale din România. Datele au fost actualizate în conformitate cu notificările fiscale din octombrie 2025, subliniind evoluțiile recente ale situației fiscale la nivel național.

Datoria publică a României a ajuns la aproape 1.100 de miliarde de lei

Datoria guvernamentală a României a înregistrat o creștere în ultimele luni, ajungând în septembrie 2025 la aproape 1.100 de miliarde de lei, potrivit datelor furnizate de Ministerul Finanțelor și comunicate recent. Ca pondere în Produsul Intern Brut (PIB), datoria publică s-a majorat ușor, de la 58,3% în luna august, la 58,9% în septembrie 2025, conform estimărilor actualizate ale Institutului Național de Statistică.

Evoluția datoriei pe termen mediu și scurt

Analizând structura datoriei, cea pe termen mediu și lung a crescut în septembrie la 1.031 miliarde de lei, în creștere față de 1.021 miliarde de lei înregistrate în august. În paralel, datoria pe termen scurt a urcat tot ușor, și anume la 64,1 miliarde de lei, față de aproximativ 63,1 miliarde lei în luna precedentă.

Majoritatea datoriei publice este reprezentată de titluri de stat, care însumează aproape 895 miliarde de lei. Restul este constituit din împrumuturi, care totalizează circa 177 miliarde de lei.

Structura datoriei pe valute

Pe segmente valutare, datoria în lei atinge o valoare de 504,22 miliarde de lei, aproape egală cu datoria exprimată în euro, echivalentă cu 478,25 miliarde de lei. În plus, datoria în dolari americani se situează la 110,05 miliarde de lei, reflectând o expunere importantă și în această valută.

Situația datoriei administrației publice centrale și locale

Potrivit informațiilor oficiale, datoria administrației publice centrale a crescut în septembrie până la 1.070 miliarde de lei, față de 1.059 miliarde în august 2025. Din această sumă, majoritatea reprezintă datorie pe termen mediu și lung, aproximativ 1.006 miliarde lei. Datoria centrală contractuală este în principal denominată în lei (484,9 miliarde lei) și în euro (472,6 miliarde lei echivalent).

Datoria administrației publice locale, deși mult mai redusă față de cea centrală, a urcat și ea la 24,991 miliarde de lei, față de 24,733 miliarde lei în luna anterioară, din care aproape întregul volum este pe termen mediu și lung.

Datoria internă și externă

Din perspectivă internă, datoria administrației publice totale a crescut în septembrie la 538,656 miliarde lei, de la 529,577 miliarde lei în august, reprezentând circa 29% din PIB, comparativ cu 28,5% anterior. Datoria internă a administrației centrale s-a situat la 519 miliarde lei, iar datoria administrației locale la 19,6 miliarde lei.

În ceea ce privește datoria externă, aceasta era în valoare de 556,367 miliarde lei în septembrie, un salt față de 554,679 miliarde lei raportate luna precedentă, echivalând cu 29,9% din PIB. Majoritatea datoriei externe aparține administrației centrale, cu un volum de 550,974 miliarde lei, iar datoria externă a administrației locale este mult mai mică, situându-se la 5,393 miliarde lei.

Actualizarea datelor financiare

Ministerul Finanțelor subliniază că aceste cifre au fost ajustate în urma notificării fiscale din octombrie 2025, reflectând informațiile cele mai recente disponibile privind situația datoriilor publice ale României.


În concluzie, datoria publică a României continuă să crească ușor atât în termeni nominali, cât și ca procent din PIB, evidențiind provocările fiscale cu care se confruntă țara în contextul economic actual. Monitorizarea atentă a acestor indicatori este esențială pentru asigurarea sustenabilității financiare pe termen mediu și lung.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleFinanţe şi bănci

Articole similare

VISA: 2026 va fi anul exploziei plăților digitale și începutul sfârșitului epocii cash. Agenții AI îți vor face cumpărăturile, iar decontările de criptomonede vor crește spectaculos

În 2026, plățile digitale vor înregistra o explozie fără precedent, marcând începutul sfârșitului epocii cash, potrivit studiului VISA. O revoluție majoră este reprezentată de comerțul cu agenți AI – asistenți virtuali care tranzacționează și cumpără în numele consumatorilor, personalizând preferințele și controlând strict cheltuielile, un model care va deveni curând o practică obișnuită în business. Visa susține că această evoluție este însoțită însă și de riscuri sporite privind securitatea identității, deoarece infractorii folosesc AI pentru atacuri sofisticate de tip deepfake și identități false, fapt ce impune colaborări extinse între bănci, fintech-uri și instituții pentru combaterea fraudelor. În același timp, stablecoin-urile – criptomonede susținute de monede tradiționale – vor deveni tot mai relevante, profitând de noi reglementări globale și de infrastructura Visa, facilitând plățile transfrontaliere și tranzacțiile în piețele emergente, cu o piață estimată să atingă până la 4 trilioane de dolari până în 2030. În 2026, jumătate din plățile globale vor fi digitale, susținute de tehnologii precum cardurile tap-to-pay și plățile mobile, reducând semnificativ utilizarea numerarului, în timp ce Visa colaborează cu fintech-uri internaționale pentru accelerarea digitalizării economiei globale. Astfel, anul 2026 se conturează ca un punct de cotitură în modul în care consumatorii și companiile interacționează financiar, deschizând calea către o economie digitală integrată, securizată și axată pe inteligență artificială și criptomonede – transformări ce aduc oportunități uriașe, dar și noi provocări în protejarea identității și a datelor personale.

Depozitele la bănci ale firmelor şi populaţiei au crescut cu 1,5%, în noiembrie 2025 – date BNR

Depozitele la bănci ale firmelor și populației din România au înregistrat o creștere semnificativă de 1,5% în noiembrie 2025, conform datelor oficiale ale BNR. Depozitele în lei ale rezidenților, care reprezintă 68,1% din totalul depozitelor clienților neguvernamentali, au urcat cu 1,7% față de luna precedentă, atingând valoarea de 441,864 miliarde lei, în timp ce față de noiembrie 2024 acestea au crescut cu 1,4%, deși în termeni reali se înregistrează o scădere de 7,6%. Gospodăriile populației au contribuit la această majorare printr-o creștere de 1,2% în lei, până la 257,42 miliarde lei, cu un avans anual de 3,9% (-5,4% în termeni reali), iar sectoarele non-financiare și instituțiile financiare nemonetare au crescut depozitele în lei cu 2,3%, până la 184,443 miliarde lei, deși comparativ cu anul anterior au înregistrat o scădere de 1,9% (-10,6% real). În ceea ce privește depozitele în valută, acestea, măsurate în lei și reprezentând 31,9% din total, au avansat cu 1,1% față de luna anterioară, ajungând la 207,247 miliarde lei (echivalentul a 40,711 miliarde euro, cu +1% în euro), iar față de noiembrie 2024 s-au majorat cu 16% în lei (13,4% în euro). Totodată, depozitele în valută ale gospodăriilor au crescut modest cu 0,2% în lei, la 140,877 miliarde lei (27,674 miliarde euro, +0,1%), marcând o creștere anuală de 15,7% în lei (13,1% în euro), iar depozitele valutare ale altor sectoare au înregistrat un avans de 3,1% în lei, până la 66,369 miliarde lei (13,037 miliarde euro, +3%), respectiv o creștere anuală de 16,8% în lei și 14,2% în euro. Astfel, datele BNR subliniază o tendință generală de creștere a depozitelor atât în moneda națională, cât și în valută, reflectând consolidarea economiilor populare și a firmelor pe parcursul anului 2025, un aspect esențial pentru stabilitatea financiară a României și pentru încrederea în sistemul bancar național.

Fondurile de pensii private obligatorii au ajuns la active de 195 de miliarde de lei

Fondurile de pensii private obligatorii din România au atins un nivel impresionant al activelor de 195 de miliarde de lei, majoritatea investițiilor, respectiv 94%, fiind realizate în active românești și în lei, conform Autorității de Supraveghere Financiară (ASF). La finalul lunii noiembrie 2025, titlurile de stat dețineau ponderea majoritară în portofoliile fondurilor, cu 127,58 miliarde lei (65,5%), urmate de acțiuni listate la Bursa de Valori București (BVB) în valoare de 48,62 miliarde lei (24,9%), și obligațiuni corporative în sumă de 7,8 miliarde lei (4%). În aceeași perioadă, contribuțiile încasate s-au ridicat la 1,89 miliarde lei, cu o contribuție medie de 408 lei, iar numărul participanților în fondurile de pensii private obligatorii a depășit 8,4 milioane. Pilonul II include fonduri cunoscute precum Metropolitan Life, Aripi, AZT Viitorul tău, BCR, BRD, NN și Vital, evidențiind o diversificare solidă și o creștere constantă a capitalului gestionat. Această evoluție susține stabilitatea sistemului de pensii private și oferă garanții importante pentru viitorul financiar al participanților.