Știri naționale și internaționale

Depozitele la bănci ale firmelor şi populaţiei au crescut cu 1,5%, în noiembrie 2025 – date BNR

Redacția•29 decembrie 2025

Pe scurt

Depozitele la bănci ale firmelor și populației din România au înregistrat o creștere semnificativă de 1,5% în noiembrie 2025, conform datelor oficiale ale BNR. Depozitele în lei ale rezidenților, care reprezintă 68,1% din totalul depozitelor clienților neguvernamentali, au urcat cu 1,7% față de luna precedentă, atingând valoarea de 441,864 miliarde lei, în timp ce față de noiembrie 2024 acestea au crescut cu 1,4%, deși în termeni reali se înregistrează o scădere de 7,6%. Gospodăriile populației au contribuit la această majorare printr-o creștere de 1,2% în lei, până la 257,42 miliarde lei, cu un avans anual de 3,9% (-5,4% în termeni reali), iar sectoarele non-financiare și instituțiile financiare nemonetare au crescut depozitele în lei cu 2,3%, până la 184,443 miliarde lei, deși comparativ cu anul anterior au înregistrat o scădere de 1,9% (-10,6% real). În ceea ce privește depozitele în valută, acestea, măsurate în lei și reprezentând 31,9% din total, au avansat cu 1,1% față de luna anterioară, ajungând la 207,247 miliarde lei (echivalentul a 40,711 miliarde euro, cu +1% în euro), iar față de noiembrie 2024 s-au majorat cu 16% în lei (13,4% în euro). Totodată, depozitele în valută ale gospodăriilor au crescut modest cu 0,2% în lei, la 140,877 miliarde lei (27,674 miliarde euro, +0,1%), marcând o creștere anuală de 15,7% în lei (13,1% în euro), iar depozitele valutare ale altor sectoare au înregistrat un avans de 3,1% în lei, până la 66,369 miliarde lei (13,037 miliarde euro, +3%), respectiv o creștere anuală de 16,8% în lei și 14,2% în euro. Astfel, datele BNR subliniază o tendință generală de creștere a depozitelor atât în moneda națională, cât și în valută, reflectând consolidarea economiilor populare și a firmelor pe parcursul anului 2025, un aspect esențial pentru stabilitatea financiară a României și pentru încrederea în sistemul bancar național.

Depozitele în bănci ale firmelor și populației au înregistrat o creștere de 1,5% în noiembrie 2025, conform BNR

Banca Națională a României (BNR) a publicat recent datele privind evoluția depozitelor înregistrate în noiembrie 2025, evidențiind o creștere generală a economiilor atât ale populației, cât și ale mediului de afaceri. Potrivit raportului oficial, depozitele clienților neguvernamentali au avansat cu 1,5% față de luna octombrie 2025, consolidând în continuare stabilitatea financiară a sectorului bancar.

Depozitele în lei, componenta majoritară a economiilor rezidenților

Depozitele în moneda națională ale rezidenților, care reprezintă 68,1% din totalul depozitelor clienților neguvernamentali, au crescut cu 1,7% în noiembrie 2025 comparativ cu luna precedentă, ajungând la valoarea de 441,86 miliarde lei. Comparativ cu aceeași lună a anului trecut, aceste depozite au înregistrat o majorare de 1,4%, însă în termeni reali, ajustați cu inflația, valoarea lor a scăzut cu 7,6%.

Din această sumă, depozitele în lei ale gospodăriilor populației au urcat cu 1,2% față de octombrie 2025, până la 257,42 miliarde lei. Față de noiembrie 2024 s-a observat o creștere de 3,9%, însă în termeni reali, ajustați, acestea au scăzut cu 5,4%. Această tendință reflectă atât creșterea economiilor în termeni nominali, cât și efectul inflației asupra puterii de cumpărare a populației.

În ceea ce privește depozitele în lei ale celorlalte sectoare, respectiv societăți nefinanciare și instituții financiare nemonetare, acestea au crescut semnificativ cu 2,3% în raport cu luna precedentă, atingând valoarea de 184,44 miliarde lei. Totuși, pe o perioadă de un an, a fost consemnată o scădere de 1,9% în termeni nominali, echivalentă cu o reducere reală de 10,6%, ceea ce indică o temperare a plasamentelor în moneda națională în rândul firmelor și instituțiilor.

Evoluția depozitelor în valută, creștere susținută

Depozitele exprimate în valută ale rezidenților, care compun 31,9% din totalul depozitelor clienților neguvernamentali, au avansat cu 1,1% față de luna octombrie, ajungând la 207,25 miliarde lei. Dacă ne referim la exprimarea în euro, creșterea a fost de 1%, totalizând 40,71 miliarde euro. În comparație cu noiembrie 2024, valoarea depozitelor în lei a înregistrat o creștere solidă de 16%, iar în euro aceasta a fost de 13,4%.

În segmentul gospodăriilor populației, depozitele în valută, exprimate în lei, au crescut ușor cu 0,2% față de luna anterioară, până la 140,88 miliarde lei. Exprimat în euro, soldul a crescut cu 0,1%, ajungând la 27,67 miliarde euro. În termeni anuali, această categorie a raportat o majorare de 15,7% în lei și 13,1% în euro față de noiembrie 2024, arătând o încredere în continuare ridicată în economisirea în valută.

Pentru alte sectoare, depozitele în valută au urcat cu un ritm mai susținut de 3,1% în termeni nominali, ajungând la 66,37 miliarde lei, echivalentul a 13,04 miliarde euro, o creștere de 3% față de luna anterioară în euro. Comparativ cu anul precedent, această categorie a raportat una dintre cele mai mari majorări, de 16,8% în lei și 14,2% în euro, ceea ce confirmă tendința firmelor și instituțiilor de a-și consolida plasamentele în valută.

Concluzii și perspective

Datele publicate de BNR reflectă o dinamică pozitivă la nivelul depozitelor clienților neguvernamentali în noiembrie 2025, atât în lei, cât și în valută. Populația rămâne un pilon puternic al sistemului bancar prin depozitele în lei și valută, iar firmele continuă să investească și să mențină lichidități semnificative, contribuind astfel la stabilitatea macrofinanciară.

Această evoluție indică, pe de o parte, o atitudine precaută a economiilor în fața incertitudinilor economice, iar pe de altă parte, răspunde unei situații economice relativ stabile, care încurajează menținerea banilor în sistemul bancar. Cu o inflație ce influențează puterea reală de cumpărare în continuare, următoarele luni vor fi importante pentru a evalua dacă această creștere a depozitelor se va menține și în anul următor.

Articol realizat pe baza datelor oficiale publicate de Banca Națională a României pentru luna noiembrie 2025, preluate și analizate de Agerpres.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleFinanţe şi bănci

Articole similare

VISA: 2026 va fi anul exploziei plăților digitale și începutul sfârșitului epocii cash. Agenții AI îți vor face cumpărăturile, iar decontările de criptomonede vor crește spectaculos

În 2026, plățile digitale vor înregistra o explozie fără precedent, marcând începutul sfârșitului epocii cash, potrivit studiului VISA. O revoluție majoră este reprezentată de comerțul cu agenți AI – asistenți virtuali care tranzacționează și cumpără în numele consumatorilor, personalizând preferințele și controlând strict cheltuielile, un model care va deveni curând o practică obișnuită în business. Visa susține că această evoluție este însoțită însă și de riscuri sporite privind securitatea identității, deoarece infractorii folosesc AI pentru atacuri sofisticate de tip deepfake și identități false, fapt ce impune colaborări extinse între bănci, fintech-uri și instituții pentru combaterea fraudelor. În același timp, stablecoin-urile – criptomonede susținute de monede tradiționale – vor deveni tot mai relevante, profitând de noi reglementări globale și de infrastructura Visa, facilitând plățile transfrontaliere și tranzacțiile în piețele emergente, cu o piață estimată să atingă până la 4 trilioane de dolari până în 2030. În 2026, jumătate din plățile globale vor fi digitale, susținute de tehnologii precum cardurile tap-to-pay și plățile mobile, reducând semnificativ utilizarea numerarului, în timp ce Visa colaborează cu fintech-uri internaționale pentru accelerarea digitalizării economiei globale. Astfel, anul 2026 se conturează ca un punct de cotitură în modul în care consumatorii și companiile interacționează financiar, deschizând calea către o economie digitală integrată, securizată și axată pe inteligență artificială și criptomonede – transformări ce aduc oportunități uriașe, dar și noi provocări în protejarea identității și a datelor personale.

Fondurile de pensii private obligatorii au ajuns la active de 195 de miliarde de lei

Fondurile de pensii private obligatorii din România au atins un nivel impresionant al activelor de 195 de miliarde de lei, majoritatea investițiilor, respectiv 94%, fiind realizate în active românești și în lei, conform Autorității de Supraveghere Financiară (ASF). La finalul lunii noiembrie 2025, titlurile de stat dețineau ponderea majoritară în portofoliile fondurilor, cu 127,58 miliarde lei (65,5%), urmate de acțiuni listate la Bursa de Valori București (BVB) în valoare de 48,62 miliarde lei (24,9%), și obligațiuni corporative în sumă de 7,8 miliarde lei (4%). În aceeași perioadă, contribuțiile încasate s-au ridicat la 1,89 miliarde lei, cu o contribuție medie de 408 lei, iar numărul participanților în fondurile de pensii private obligatorii a depășit 8,4 milioane. Pilonul II include fonduri cunoscute precum Metropolitan Life, Aripi, AZT Viitorul tău, BCR, BRD, NN și Vital, evidențiind o diversificare solidă și o creștere constantă a capitalului gestionat. Această evoluție susține stabilitatea sistemului de pensii private și oferă garanții importante pentru viitorul financiar al participanților.

Datoria publică a României a ajuns la aproape 1.100 de miliarde de lei

Datoria publică a României a atins aproape 1.100 miliarde de lei în septembrie 2025, reprezentând 58,9% din PIB, în creștere față de 58,3% în august, conform datelor oficiale ale INS și Ministerului Finanțelor. Datoria pe termen mediu și lung a urcat la 1.031 miliarde lei, iar cea pe termen scurt la 64,112 miliarde lei, din care 894,893 miliarde lei provin din titluri de stat, iar împrumuturile însumează 177,235 miliarde lei. Distribuția monedelor arată o preponderență în lei (504,22 miliarde lei), urmată de euro (478,25 miliarde lei, echivalent) și dolari americani (110,05 miliarde lei, echivalent). Administrația publică centrală a majorat datoria la 1.070 miliarde lei, în timp ce administrația locală a ajuns la aproape 25 miliarde lei, ambele majorări fiind susținute în special de datorii pe termen mediu și lung. Datoria internă a crescut la 538,656 miliarde lei, reprezentând 29% din PIB, iar datoria externă a ajuns la 556,367 miliarde lei, aproximativ 29,9% din PIB. Aceste cifre reflectă o tendință de creștere moderată a datoriei publice în cadrul unui context economic complex, cu impact direct asupra finanțelor publice și politicilor fiscale din România. Datele au fost actualizate în conformitate cu notificările fiscale din octombrie 2025, subliniind evoluțiile recente ale situației fiscale la nivel național.