Știri naționale și internaționale

Ultima şedinţă de politică monetară din 2025 – BNR a menţinut dobânda cheie la 6,50%

Redacția•12 noiembrie 2025

Pe scurt

Banca Națională a României (BNR) a decis în ultima ședință de politică monetară din 2025 să mențină dobânda cheie la nivelul de 6,50%, păstrând totodată rata pentru facilitatea de creditare Lombard la 7,50% și dobânda pentru facilitatea de depozit la 5,50%, precum și nivelurile rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și valută ale instituțiilor de credit. Această decizie urmărește asigurarea stabilității prețurilor pe termen mediu și susținerea unei creșteri economice sustenabile, în contextul unui mix echilibrat de politici macroeconomice și reforme structurale, inclusiv utilizarea fondurilor europene pentru stimularea potențialului de creștere pe termen lung. Inflația anuală a crescut marginal în septembrie la 9,88%, influențată de majorările prețurilor la energie și combustibili, pe fondul expirării schemei de plafonare a prețului la energia electrică și creșterii TVA și accizelor. Totuși, noile date arată o ușoară reducere a inflației în octombrie (9,76%), în timp ce inflația CORE2 ajustat a rămas stabilă la 8,1%. Indicatorii macroeconomici reconfirmă o creștere economică de 1,2% în trimestrul II 2025, cu o deschidere mai modestă a deficitului de cerere agregată și o cvasi-stagnare a activității în semestrul II, susținută de dinamici mixte ale consumului, investițiilor și exporturilor. Pe piața muncii, se remarcă o scădere a efectivului de salariați și o ușoară reducere a ratei șomajului, în timp ce dinamica majorărilor salariale continuă să se reducă, dar rămâne ridicată. Pe piața financiară, rata creditului privat continuă să scadă, mai ales în zona creditului în lei pentru consum și construcții, iar cursul leu/euro a fost volatil, influențat de așteptările privind politica monetară externă și măsurile fiscale interne. Astfel, BNR își menține o poziție precaută, gata să utilizeze instrumentele disponibile pentru a menține stabilitatea prețurilor și stabilitatea financiară, urmând ca următoarea decizie de politică monetară să fie luată în ianuarie 2026, iar rapoartele detaliate vor fi publicate în noiembrie 2025, reflectând strategia băncii centrale de a susține economia națională în fața unor evoluții economice și inflaționiste complexe.

Ultima ședință de politică monetară din 2025 – BNR menține dobânda cheie la 6,50%

În cadrul ultimei ședințe de politică monetară din acest an, Consiliul de Administrație (CA) al Băncii Naționale a României (BNR) a decis să mențină rata dobânzii de politică monetară la 6,50% pe an. Totodată, s-au păstrat neschimbate și alte instrumente-cheie: rata dobânzii pentru facilitatea de creditare Lombard rămâne la 7,50% pe an, iar cea pentru facilitatea de depozit la 5,50% pe an. De asemenea, nivelurile ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și valută ale băncilor comerciale au fost menținute, conform unui comunicat emis de BNR, preluat de Agerpres.

Prioritatea BNR: stabilitatea prețurilor și creștere economică sustenabilă

Banca centrală subliniază că deciziile CA au ca obiectiv principal menținerea stabilității prețurilor pe termen mediu, dar într-un mod care să sprijine o creștere economică durabilă a României. În acest sens, BNR insistă pe importanța unui echilibru sănătos între politicile macroeconomice și implementarea reformelor structurale, inclusiv prin valorificarea fondurilor europene disponibile. Aceste măsuri sunt văzute ca fiind esențiale pentru întărirea capacității economiei naționale de a face față șocurilor externe sau interne.

Instituția finanțelor publice monitorizează permanent evoluțiile atât ale mediului intern, cât și ale celui extern și afirmă că este pregătită să folosească toate instrumentele disponibile pentru a menține stabilitatea prețurilor pe termen mediu, fără a pune în pericol stabilitatea financiară.

Inflația – evoluții recente și perspective

În septembrie 2025, rata anuală a inflației s-a situat la 9,88%, ușor peste nivelul de 9,85% din august, ca urmare a scumpirii prețurilor la combustibili și energie și a creșterii inflației de bază în segmentul non-alimentar. Această creștere a fost aproape complet compensată de reducerea prețurilor în sectoarele LFO (legume-fructe-oleaginoase) și tutun.

Pe întreg trimestrul III, inflația anuală a urcat semnificativ, de la 5,66% în iunie la 9,88%. Această creștere este legată în mare măsură de încheierea schemei de plafonare a prețului energiei electrice la 1 iulie și de creșterea cotelor de TVA și accize începând cu 1 august. Impactul acestor șocuri inflaționiste a fost resimțit mai puternic la nivelul prețurilor exogene, în special prin creșterea accentuată a electricității și într-o măsură mai mică a combustibililor. Pe de altă parte, ieftinirea fructelor și legumelor a temperat parțial această tendință.

În aceeași perioadă, inflația ajustată CORE2 – indicator ce exclude prețurile volatile și efectele sezoniere a urcat la 8,1% în septembrie, față de 5,6% în iunie. Această creștere amplificată reflectă transferul aproape integral al majorărilor de TVA către consumatori, dar și o cerere relativ rezistentă pe anumite segmente și așteptări inflaționiste crescute pe termen scurt. De asemenea, s-au adăugat costuri salariale ridicate, efecte indirecte ale scumpirii energiei și combustibililor, precum și creșterea cotațiilor unor produse agroalimentare și a cursului leu/euro.

În octombrie, inflația anuală a scăzut ușor la 9,76%, ca urmare a diminuării presiunilor pe segmentul combustibililor și LFO, însă această reducere a fost doar parțial compensată de majorarea continuă a prețurilor la energie, influențată de scumpirea gazelor naturale. Inflația ajustată CORE2 și-a menținut nivelul de 8,1%.

Situația economică și perspectivele creșterii

Datele oficiale indică o creștere moderată a activității economice, cu un avans de 1,2% în trimestrul II 2025 față de aceeași perioadă din 2024, după stagnarea din primul trimestru. Astfel, deficitul de cerere agregată s-a deschis mai puțin decât se estima pentru primul semestru al anului.

BNR arată că ritmul anului de creștere anuală a Produsului Intern Brut (PIB) a rămas constant la 0,3% în trimestrul II, într-un context în care cererea internă a încetinit, din cauza reducerii investițiilor și a diminuării variației stocurilor, dar a fost susținută parțial de revenirea consumului populației.

Exporturile și importurile au evoluat divergente în bine: exporturile de bunuri și servicii au crescut, în timp ce importurile au scăzut, ceea ce a contribuit la reducerea deficitului comercial și la o scădere mai moderată a deficitului de cont curent, deși acesta a fost afectat de balanța veniturilor primare.

În trimestrele următoare, activitatea economică a fost aproape nemodificată, dar cu semne de creștere a PIB în trimestrul III, susținută de dinamici mixte la nivelul sectoarelor economice. Comerțul cu amănuntul a înregistrat o ușoară scădere anuală, producția industrială a continuat să se contracteze ușor, în timp ce sectorul construcțiilor a înregistrat o creștere semnificativă, în special pe segmentul rezidențial.

Pe piața muncii, a continuat reducerea numărului angajaților în lunile iulie și august, iar rata șomajului BIM a scăzut ușor în trimestrul III, după o perioadă de menținere la 6%. Sondajele din luna octombrie indică o ușoară reluare a intențiilor de angajare pe termen scurt, însă deficitul de forță de muncă raportat de companii rămâne semnificativ.

Salariul brut nominal a continuat să crească cu un ritm în scădere în iulie-august, dar rămâne relativ ridicat, iar costul salarial unitar în industrie a revenit la o creștere cu două cifre în luna august.

Evoluția pieței financiare și creditului

Ratele dobânzilor pe piața monetară interbancară au redus în intensitate scăderea la începutul trimestrului IV, păstrându-se însă mai sus decât în primăvara anului. Randamentele titlurilor de stat pe termen mediu și lung au continuat să scadă, ajungând la minimele ultimelor 12 luni, iar cursul leu/euro a cunoscut o volatilitate importantă în primele zile din octombrie, corectându-se parțial ulterior.

Creditarea către sectorul privat a continuat să scadă în septembrie 2025, cu o rată anuală de -7,5%, față de -8% în august. Această tendință a fost determinată de reducerea împrumuturilor către societățile nefinanciare, odată cu încetinirea creditării pentru locuințe și contractarea creditului de consum. Ponderea creditului în lei a scăzut ușor, ajungând la 69,1% din totalul acordat sectorului privat.

Perspective și următoarele acțiuni BNR

BNR va prezenta noul Raport trimestrial asupra inflației în data de 14 noiembrie 2025, iar minuta deciziei de politică monetară va fi publicată pe site-ul băncii pe 24 noiembrie. Următoarea ședință dedicată politicii monetare este programată pentru 19 ianuarie 2026.

După o stabilizare prelungită a dobânzii cheie la 7% în decursul anilor 2023 și începutul lui 2024, BNR a redus aceasta succesiv în vara anului trecut, pentru a ajunge la actualul nivel de 6,50%, menținut nealterat din august 2025 încoace.

Menținerea dobânzii cheie la 6,50% reflectă o strategie prudentă a băncii centrale, ce vizează echilibrarea obiectivelor de control al inflației și stimulare a creșterii, într-un context economic încă marcat de incertitudini și șocuri externe.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleFinanţe şi bănci

Articole similare

VISA: 2026 va fi anul exploziei plăților digitale și începutul sfârșitului epocii cash. Agenții AI îți vor face cumpărăturile, iar decontările de criptomonede vor crește spectaculos

În 2026, plățile digitale vor înregistra o explozie fără precedent, marcând începutul sfârșitului epocii cash, potrivit studiului VISA. O revoluție majoră este reprezentată de comerțul cu agenți AI – asistenți virtuali care tranzacționează și cumpără în numele consumatorilor, personalizând preferințele și controlând strict cheltuielile, un model care va deveni curând o practică obișnuită în business. Visa susține că această evoluție este însoțită însă și de riscuri sporite privind securitatea identității, deoarece infractorii folosesc AI pentru atacuri sofisticate de tip deepfake și identități false, fapt ce impune colaborări extinse între bănci, fintech-uri și instituții pentru combaterea fraudelor. În același timp, stablecoin-urile – criptomonede susținute de monede tradiționale – vor deveni tot mai relevante, profitând de noi reglementări globale și de infrastructura Visa, facilitând plățile transfrontaliere și tranzacțiile în piețele emergente, cu o piață estimată să atingă până la 4 trilioane de dolari până în 2030. În 2026, jumătate din plățile globale vor fi digitale, susținute de tehnologii precum cardurile tap-to-pay și plățile mobile, reducând semnificativ utilizarea numerarului, în timp ce Visa colaborează cu fintech-uri internaționale pentru accelerarea digitalizării economiei globale. Astfel, anul 2026 se conturează ca un punct de cotitură în modul în care consumatorii și companiile interacționează financiar, deschizând calea către o economie digitală integrată, securizată și axată pe inteligență artificială și criptomonede – transformări ce aduc oportunități uriașe, dar și noi provocări în protejarea identității și a datelor personale.

Depozitele la bănci ale firmelor şi populaţiei au crescut cu 1,5%, în noiembrie 2025 – date BNR

Depozitele la bănci ale firmelor și populației din România au înregistrat o creștere semnificativă de 1,5% în noiembrie 2025, conform datelor oficiale ale BNR. Depozitele în lei ale rezidenților, care reprezintă 68,1% din totalul depozitelor clienților neguvernamentali, au urcat cu 1,7% față de luna precedentă, atingând valoarea de 441,864 miliarde lei, în timp ce față de noiembrie 2024 acestea au crescut cu 1,4%, deși în termeni reali se înregistrează o scădere de 7,6%. Gospodăriile populației au contribuit la această majorare printr-o creștere de 1,2% în lei, până la 257,42 miliarde lei, cu un avans anual de 3,9% (-5,4% în termeni reali), iar sectoarele non-financiare și instituțiile financiare nemonetare au crescut depozitele în lei cu 2,3%, până la 184,443 miliarde lei, deși comparativ cu anul anterior au înregistrat o scădere de 1,9% (-10,6% real). În ceea ce privește depozitele în valută, acestea, măsurate în lei și reprezentând 31,9% din total, au avansat cu 1,1% față de luna anterioară, ajungând la 207,247 miliarde lei (echivalentul a 40,711 miliarde euro, cu +1% în euro), iar față de noiembrie 2024 s-au majorat cu 16% în lei (13,4% în euro). Totodată, depozitele în valută ale gospodăriilor au crescut modest cu 0,2% în lei, la 140,877 miliarde lei (27,674 miliarde euro, +0,1%), marcând o creștere anuală de 15,7% în lei (13,1% în euro), iar depozitele valutare ale altor sectoare au înregistrat un avans de 3,1% în lei, până la 66,369 miliarde lei (13,037 miliarde euro, +3%), respectiv o creștere anuală de 16,8% în lei și 14,2% în euro. Astfel, datele BNR subliniază o tendință generală de creștere a depozitelor atât în moneda națională, cât și în valută, reflectând consolidarea economiilor populare și a firmelor pe parcursul anului 2025, un aspect esențial pentru stabilitatea financiară a României și pentru încrederea în sistemul bancar național.

Fondurile de pensii private obligatorii au ajuns la active de 195 de miliarde de lei

Fondurile de pensii private obligatorii din România au atins un nivel impresionant al activelor de 195 de miliarde de lei, majoritatea investițiilor, respectiv 94%, fiind realizate în active românești și în lei, conform Autorității de Supraveghere Financiară (ASF). La finalul lunii noiembrie 2025, titlurile de stat dețineau ponderea majoritară în portofoliile fondurilor, cu 127,58 miliarde lei (65,5%), urmate de acțiuni listate la Bursa de Valori București (BVB) în valoare de 48,62 miliarde lei (24,9%), și obligațiuni corporative în sumă de 7,8 miliarde lei (4%). În aceeași perioadă, contribuțiile încasate s-au ridicat la 1,89 miliarde lei, cu o contribuție medie de 408 lei, iar numărul participanților în fondurile de pensii private obligatorii a depășit 8,4 milioane. Pilonul II include fonduri cunoscute precum Metropolitan Life, Aripi, AZT Viitorul tău, BCR, BRD, NN și Vital, evidențiind o diversificare solidă și o creștere constantă a capitalului gestionat. Această evoluție susține stabilitatea sistemului de pensii private și oferă garanții importante pentru viitorul financiar al participanților.