Știri naționale și internaționale

Statele UE au ajuns la un acord pentru înghețarea pe termen nelimitat a activelor Bănci Centrale a Rusiei

Redacția•13 decembrie 2025

Pe scurt

Statele membre ale Uniunii Europene au ajuns la un acord istoric pentru înghețarea pe termen nelimitat a activelor Băncii Centrale a Rusiei, depășind necesitatea unui vot în unanimitate la fiecare șase luni, grație unui mecanism de urgență economică care permite decizia prin majoritate. Până acum, cele 27 de state erau obligate să confirme periodic menținerea sancțiunilor impuse Moscovei pe fondul invaziei ruse din Ucraina începută în februarie 2022, însă acestea au subliniat că războiul generează provocări economice grave, ceea ce impune blocarea transferului oricăror fonduri către Rusia pentru a proteja stabilitatea economică a UE. Decizia ambitioasă privind reținerea a aproximativ 210 miliarde de euro în active rusești înghețate este esențială pentru planurile UE de a oferi Kievului un împrumut de reparații pe termen lung, iar state precum Belgia, Bulgaria, Malta și Italia au exprimat necesitatea ca utilizarea acestor fonduri să fie clar discutată și aprobată la summitul UE din decembrie. Deosebit de importantă este poziția Belgiei, care găzduiește majoritatea acestor active prin intermediul companiei Euroclear și solicită garanții independente și autonome din partea celorlalte state membre, pentru a asigura că sprijinul acordat prin „împrumutul de reparații” rămâne valid chiar dacă ar exista contestații legale ulterioare. Astfel, UE își reafirmă angajamentul ferm de a limita impactul negativ al agresiunii ruse asupra economiilor sale și de a susține în mod concret suveranitatea și reconstrucția Ucrainei, folosind resursele financiare ruse blocate într-un moment crucial pentru stabilitatea regională și politică.

Statele UE au ajuns la un acord pentru înghețarea permanentă a activelor Băncii Centrale a Rusiei

Uniunea Europeană a făcut recent un pas important în cadrul sancțiunilor economice împotriva Rusiei, anunțând că cele 27 de state membre au convenit să mențină înghețate activele Băncii Centrale a Rusiei pe termen nelimitat. Această decizie vine ca răspuns la războiul declanșat de Moscova în Ucraina, la începutul anului 2022.

Schimbare de paradigmă în blocul comunitar

Până acum, pentru a păstra înghețate fondurile ruse, statele UE trebuiau să ajungă la un acord unanim care se reînnoia la fiecare șase luni. Prin utilizarea unui mecanism de urgență economică, Uniunea a trecut de la necesitatea unui vot unanim la posibilitatea deciziei prin majoritate simplă. Această modificare facilitează menținerea blocării fondurilor fără termene limită, reflectând astfel gravitatea situației create de conflictul din Ucraina.

Motivația din spatele deciziei

Statele europene subliniază faptul că războiul provocat de Rusia a adus efecte economice serioase în întreaga regiune. Prin urmare, este esențial să se împiedice orice transfer de bani către Moscova pentru a proteja economia UE și a diminua impactul negativ al conflictului. Astfel, fondurile estimate la aproximativ 210 miliarde de euro, aflate în prezent sub îngheț, vor rămâne blocate în mod indefinit.

Folosirea fondurilor înghețate pentru ajutorul Ucrainei

Unul dintre scopurile majore ale blocării pe termen lung a acestor resurse este de a permite Uniunii Europene să ofere Ucrainei o parte din aceste sume sub forma unui „împrumut de reparații” pe termen lung. Această inițiativă vizează să sprijine reconstrucția și stabilizarea economică a țării afectate de război.

În acest context, Belgia, Bulgaria, Malta și Italia au subliniat în declarații comune faptul că decizia finală privind utilizarea activelor ruse în sprijinul Ucrainei trebuie să fie luată în cadrul summitului UE de la Bruxelles, programat pentru 18-19 decembrie.

Rolul strategic al Belgiei în negocierile UE

Belgia joacă un rol esențial în această ecuație, deoarece majoritatea activelor înghețate sunt custodiat în infrastructura financiară a capitalei sale. Ca urmare, guvernul belgian a solicitat ca decizia privind folosirea acestor fonduri să includă garanții „independente și autonome”. Aceste garanții sunt menite să asigure că sprijinul acordat Ucrainei prin „împrumutul de reparații” va rămâne valabil indiferent de eventualele contestații ale acordului.

Compania Euroclear, care gestionează majoritatea acestor active blocate în Bruxelles, face din Belgia un actor crucial al discuțiilor europene legate de această temă. Poziția țării este clară: garanțiile referitoare la utilizarea fondurilor trebuie să fie robuste și rezistente, astfel încât să nu poată fi anulate sau puse sub semnul întrebării în viitor.

Concluzii și perspective

Această decizie a UE marchează o intensificare a presiunilor economice asupra Rusiei și subliniază angajamentul comunității europene de a sprijini Ucraina în acest conflict dureros. Stabilizarea blocării activelor ruse pe termen nelimitat reprezintă o schimbare strategică, menită să asigure continuitatea sancțiunilor și să prevină orice încercare de eludare a acestora.

În cadrul summitului din decembrie, liderii europeni sunt așteptați să aprobe definitiv mecanismele de utilizare a acestor active ca sprijin financiar pentru Ucraina, ceea ce ar putea deschide o nouă etapă în războiul economic împotriva Moscovei.

Pentru mai multe detalii despre evoluția sancțiunilor UE și impactul asupra economiei europene, rămâneți conectați la sursele noastre de știri.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleFinanţe şi bănci

Articole similare

VISA: 2026 va fi anul exploziei plăților digitale și începutul sfârșitului epocii cash. Agenții AI îți vor face cumpărăturile, iar decontările de criptomonede vor crește spectaculos

În 2026, plățile digitale vor înregistra o explozie fără precedent, marcând începutul sfârșitului epocii cash, potrivit studiului VISA. O revoluție majoră este reprezentată de comerțul cu agenți AI – asistenți virtuali care tranzacționează și cumpără în numele consumatorilor, personalizând preferințele și controlând strict cheltuielile, un model care va deveni curând o practică obișnuită în business. Visa susține că această evoluție este însoțită însă și de riscuri sporite privind securitatea identității, deoarece infractorii folosesc AI pentru atacuri sofisticate de tip deepfake și identități false, fapt ce impune colaborări extinse între bănci, fintech-uri și instituții pentru combaterea fraudelor. În același timp, stablecoin-urile – criptomonede susținute de monede tradiționale – vor deveni tot mai relevante, profitând de noi reglementări globale și de infrastructura Visa, facilitând plățile transfrontaliere și tranzacțiile în piețele emergente, cu o piață estimată să atingă până la 4 trilioane de dolari până în 2030. În 2026, jumătate din plățile globale vor fi digitale, susținute de tehnologii precum cardurile tap-to-pay și plățile mobile, reducând semnificativ utilizarea numerarului, în timp ce Visa colaborează cu fintech-uri internaționale pentru accelerarea digitalizării economiei globale. Astfel, anul 2026 se conturează ca un punct de cotitură în modul în care consumatorii și companiile interacționează financiar, deschizând calea către o economie digitală integrată, securizată și axată pe inteligență artificială și criptomonede – transformări ce aduc oportunități uriașe, dar și noi provocări în protejarea identității și a datelor personale.

Depozitele la bănci ale firmelor şi populaţiei au crescut cu 1,5%, în noiembrie 2025 – date BNR

Depozitele la bănci ale firmelor și populației din România au înregistrat o creștere semnificativă de 1,5% în noiembrie 2025, conform datelor oficiale ale BNR. Depozitele în lei ale rezidenților, care reprezintă 68,1% din totalul depozitelor clienților neguvernamentali, au urcat cu 1,7% față de luna precedentă, atingând valoarea de 441,864 miliarde lei, în timp ce față de noiembrie 2024 acestea au crescut cu 1,4%, deși în termeni reali se înregistrează o scădere de 7,6%. Gospodăriile populației au contribuit la această majorare printr-o creștere de 1,2% în lei, până la 257,42 miliarde lei, cu un avans anual de 3,9% (-5,4% în termeni reali), iar sectoarele non-financiare și instituțiile financiare nemonetare au crescut depozitele în lei cu 2,3%, până la 184,443 miliarde lei, deși comparativ cu anul anterior au înregistrat o scădere de 1,9% (-10,6% real). În ceea ce privește depozitele în valută, acestea, măsurate în lei și reprezentând 31,9% din total, au avansat cu 1,1% față de luna anterioară, ajungând la 207,247 miliarde lei (echivalentul a 40,711 miliarde euro, cu +1% în euro), iar față de noiembrie 2024 s-au majorat cu 16% în lei (13,4% în euro). Totodată, depozitele în valută ale gospodăriilor au crescut modest cu 0,2% în lei, la 140,877 miliarde lei (27,674 miliarde euro, +0,1%), marcând o creștere anuală de 15,7% în lei (13,1% în euro), iar depozitele valutare ale altor sectoare au înregistrat un avans de 3,1% în lei, până la 66,369 miliarde lei (13,037 miliarde euro, +3%), respectiv o creștere anuală de 16,8% în lei și 14,2% în euro. Astfel, datele BNR subliniază o tendință generală de creștere a depozitelor atât în moneda națională, cât și în valută, reflectând consolidarea economiilor populare și a firmelor pe parcursul anului 2025, un aspect esențial pentru stabilitatea financiară a României și pentru încrederea în sistemul bancar național.

Fondurile de pensii private obligatorii au ajuns la active de 195 de miliarde de lei

Fondurile de pensii private obligatorii din România au atins un nivel impresionant al activelor de 195 de miliarde de lei, majoritatea investițiilor, respectiv 94%, fiind realizate în active românești și în lei, conform Autorității de Supraveghere Financiară (ASF). La finalul lunii noiembrie 2025, titlurile de stat dețineau ponderea majoritară în portofoliile fondurilor, cu 127,58 miliarde lei (65,5%), urmate de acțiuni listate la Bursa de Valori București (BVB) în valoare de 48,62 miliarde lei (24,9%), și obligațiuni corporative în sumă de 7,8 miliarde lei (4%). În aceeași perioadă, contribuțiile încasate s-au ridicat la 1,89 miliarde lei, cu o contribuție medie de 408 lei, iar numărul participanților în fondurile de pensii private obligatorii a depășit 8,4 milioane. Pilonul II include fonduri cunoscute precum Metropolitan Life, Aripi, AZT Viitorul tău, BCR, BRD, NN și Vital, evidențiind o diversificare solidă și o creștere constantă a capitalului gestionat. Această evoluție susține stabilitatea sistemului de pensii private și oferă garanții importante pentru viitorul financiar al participanților.