Știri naționale și internaționale

„Situaţia se înrăutăţeşte” – Ce se întâmplă cu preţurile în 2026 şi 2027 şi când se anunţă o scădere a inflaţiei. Anunţ de la BNR

Redacția•24 noiembrie 2025

Pe scurt

Situația inflației în România evoluează într-un mod dificil, cu o scădere modestă a ratei anuale a inflației așteptată în următoarele trei trimestre, dar la un nivel mult mai ridicat decât previziunile anterioare, conform prognozei BNR. Membrii Consiliului au semnalat o înrăutățire a perspectivei inflației, susținută de expirarea schemei de plafonare a prețului la energia electrică și majorarea TVA și accizelor în trimestrul III 2025, care au generat creșteri substanțiale atât în componentele exogene ale IPC, cât și în inflația de bază. După o corecție rapidă în trimestrul III 2026, inflația va scădea lent, reintrând în intervalul țintelor BNR doar în trimestrul I 2027, cu o întârziere de circa un semestru față de previziunile din august. Astfel, inflația anuală este estimată să atingă 9,6% în decembrie 2025, peste nivelul anterior de 8,8%, urmând să coboare până la 3,7% în decembrie 2026 și 2,9% în septembrie 2027. Presiunile inflaționiste provin în principal din dinamica costurilor salariale din sectorul privat și din efectele fiscale, cu riscuri generate de creșterea prețurilor la alimente și gaze naturale și de evoluțiile economiei globale. Deși șocurile inflaționiste sunt considerate tranzitorii, ele mențin un nivel ridicat al inflației pe termen scurt și creează riscuri pentru anticipațiile inflaționiste. În ceea ce privește economia, creșterea este moderată în perioada 2025-2026, afectată de pachetele de consolidare bugetară și inflația persistentă, însă susținută de absorbția fondurilor europene Next Generation EU și de cererea externă. Consiliul BNR subliniază importanța absorbției maxime a acestor fonduri pentru atenuarea efectelor negative și pentru realizarea reformelor structurale necesare. În acest context, BNR a decis menținerea neschimbată a ratei dobânzii de politică monetară la 6,50%, precum și păstrarea nivelurilor dobânzilor pentru facilitățile Lombard și de depozit și a ratelor rezervelor minime obligatorii, subliniind necesitatea monitorizării atente a evoluțiilor interne și externe pentru asigurarea stabilității prețurilor și financiare pe termen mediu. Această analiză detaliată oferă o perspectivă clară asupra provocărilor inflaționiste anticipate până în 2027 și măsurilor monetare adoptate pentru a gestiona impactul acestora asupra economiei românești.

„Situaţia se înrăutăţeşte” – Prognoze BNR privind preţurile şi inflaţia în 2026-2027

Banca Naţională a României (BNR) a făcut publice cele mai recente proiecţii referitoare la evoluţia inflaţiei şi preţurilor pentru anii 2026 şi 2027, subliniind o perspectivă mai sumbră faţă de estimările anterioare.

Inflaţia: o scădere doar moderată şi întârziată

Potrivit minutei Consiliului de Administraţie al BNR, rata anuală a inflaţiei va consemna o diminuare modestă în următoarele trei trimestre, dar se va menţine fluctuantă şi semnificativ mai ridicată decât nivelul anticipat anterior. Din păcate, această scădere se va amâna, iar revenirea inflaţiei în intervalul ţintit de BNR este prevăzută nu în trimestrul IV 2026, ci abia în primul trimestru al anului 2027, cu o întârziere de aproximativ un semestru.

Astfel, BNR estimează că inflaţia anuală va ajunge la 9,6% în decembrie 2025, în creştere faţă de 8,8% previzionaţi anterior. Ulterior, aceasta ar urma să scadă la 3,7% la sfârşitul anului 2026 şi să atingă 2,9% în septembrie 2027, valori totuşi peste previziunile iniţiale pentru aceste momente.

Cauzele majorării inflaţiei: factori tranzitorii însă semnificativi

Creşterea anticipată a inflaţiei pentru 2025-2026 este asociată în special cu două măsuri care vor produce efecte de bază ample. Prima este expirarea schemei de plafonare a preţului energiei electrice în trimestrul III 2025, iar a doua, majorarea cotelor de TVA şi a accizelor. Aceste schimbări vor conduce la avansuri semnificative în componentele exogene ale indicelui preţurilor de consum (IPC) şi vor amplifica inflaţia de bază.

Pe termen scurt, factorii ofertei vor avea o influenţă uşor dezinflaţionistă, în principal datorită unor ajustări pe segmentele produselor din tutun, combustibililor şi preţurilor administrate. Totuşi, această influenţă va fi puternic accentuată abia în trimestrul III 2026, când efectele directe inflaţioniste generate de eliminarea plafonului la energie şi de majorarea impozitelor indirecte se vor estompa.

Riscuri şi incertitudini ridicate pentru anticipaţiile inflaţioniste

Mai mulţi membri ai Consiliului BNR au exprimat îngrijorarea faţă de faptul că menţinerea inflaţiei la un nivel ridicat în următoarele trimestre ar putea afecta negativ anticipaţiile inflaţioniste pe termen mediu şi lung. Aceasta se adaugă deviaţiei prelungite a inflaţiei faţă de ţinta stabilită în ultimii ani şi problemelor specifice legate de evoluţia preţurilor la alimente şi gaze naturale, sensibil influenţate de reglementări.

Totodată, Consiliul a reafirmat că, deşi actualul val inflaţionist are un caracter tranzitoriu şi şocurile care îl generează vor dispărea până în trimestrul III 2026, este necesară o monitorizare strictă a tuturor evoluţiilor pentru a preveni efecte adverse asupra anticipaţiilor inflaţioniste.

Presiunile inflaţioniste fundamentale: o tendinţă în scădere

Presiunile generate de factorii fundamentali, precum creşterea salariilor din sectorul privat, vor continua să împingă inflaţia în sus pe termen scurt. Cu toate acestea, acestea sunt aşteptate să devină dezinflaţioniste începând cu a doua jumătate a perioadei de prognoză, pe măsură ce deficitul de cerere agregată se va adânci, ca urmare a măsurilor de consolidare fiscală iniţiate în 2025.

Pe termen mediu, se estimează o structură îmbunătăţită a cererii agregate, cu o creștere a ponderii investiţiilor în defavoarea consumului privat, ceea ce va susţine potenţialul economic.

Inflaţia de bază şi anticipaţiile inflaţioniste pe termen scurt

Rata anuală a inflaţiei de bază va rămâne ridicată până la mijlocul anului viitor, influenţată de efectele tranziţorii ale majorărilor de TVA şi de instaurarea unor anticipaţii inflaţioniste crescute pe termen scurt, tocmai acestea din urmă crescând persistenta inflaţiei pe acest segment.

Evoluţia mai lentă a preţurilor la importuri şi stabilizarea cursului leu/euro vor genera efecte uşor dezinflaţioniste. De asemenea, anticipaţiile inflaţioniste pe termen scurt ar urma să scadă semnificativ în trimestrul III 2026, după manifestarea efectelor de bază menționate.

Prognoza CORE2 ajustat: menţinerea la un nivel ridicat şi descreşterea lentă

Indicatorul inflaţiei CORE2 ajustat – ce elimină efectele volatile ale preţurilor nealimentare şi serviciilor – va înregistra o reducere uşoară în următoarele trimestre, însă pe o traiectorie superioară celei avionate anterior. Ulterior corecţiei din trimestrul III 2026, scăderea va fi mai lentă decât se anticipa.

Estimările indică o rată de 8,1% pentru decembrie 2025 (faţă de 6,8% previzionat anterior), o reducere la 3,8% în decembrie 2026 şi 2,3% în septembrie 2027.

Perspective economice şi evoluţia demandelor în următorii ani

Consiliul BNR subliniază că economia naţională va înregistra o creştere moderată în perioada 2025-2026, influenţată de pachetele de consolidare bugetară şi de inflaţia ridicată, care vor restrânge veniturile reale ale populaţiei. Totuşi, cererea externă şi utilizarea fondurilor europene în cadrul programului Next Generation EU pot stimula dinamica economică.

Se anticipează o adâncire a deficitului de cerere agregată până la sfârşitul anului viitor, urmată de o uşoară ameliorare în primele trimestre din 2027. Consumul casnic se va tempera în această perioadă, în timp ce investiţiile vor rămâne principalul motor al creşterii economice.

Deficitul de cont curent şi incertitudinile fiscale

După creşteri importante ca pondere în PIB în 2024, deficitul de cont curent va cunoaşte o ajustare mai accentuată decât se estima anterior în anii 2025-2026. Deşi îmbunătăţirea este un semn pozitiv, nivelul rămâne ridicat comparativ cu standardele europene, reprezentând un risc semnificativ pentru stabilitatea financiară pe termen lung.

În acelaşi timp, rămân incertitudini privind măsurile fiscale viitoare ce vizează menţinerea unui deficit bugetar sustenabil, în concordanţă cu angajamentele asumate la nivel european.

Importanţa fondurilor europene şi stabilitatea monetară

Contextul economic global, marcat de tensiuni comerciale şi conflictul din Ucraina, amplifică riscurile la adresa perspectivelor de creştere şi a stabilităţii preţurilor. De aceea, Consiliul BNR a reiterat necesitatea exploatării optime a fondurilor europene, în special ale programului Next Generation EU, pentru contrabalansarea efectelor negative ale consolidării fiscale şi a tensiunilor geopolitice.

În acest cadru, BNR a decis să menţină neschimbată rata dobânzii de politică monetară la 6,50%, precum şi nivelul ratelor pentru facilităţile Lombard (7,50%) şi depozit (5,50%). De asemenea, au fost păstrate nemodificate şi rezervele minime obligatorii pentru pasivele în lei şi valută.

Concluzii

În ciuda unor semnale pozitive pe termen lung, situaţia actuală rămâne dificilă, iar inflaţia va continua să fie un fenomen persistent şi complex, cu fluctuaţii peste aşteptări. Menţinerea stabilităţii preţurilor pe termen mediu rămâne obiectivul principal al BNR, care subliniază necesitatea unei monitorizări atente a evoluţiilor economice interne şi externe.

Pentru detalii suplimentare privind prognozele BNR şi evoluţia inflaţiei în perioada 2025-2027, monitorizaţi publicaţiile oficiale ale Băncii Naţionale a României şi comunicările economice relevante.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleFinanţe şi bănci

Articole similare

VISA: 2026 va fi anul exploziei plăților digitale și începutul sfârșitului epocii cash. Agenții AI îți vor face cumpărăturile, iar decontările de criptomonede vor crește spectaculos

În 2026, plățile digitale vor înregistra o explozie fără precedent, marcând începutul sfârșitului epocii cash, potrivit studiului VISA. O revoluție majoră este reprezentată de comerțul cu agenți AI – asistenți virtuali care tranzacționează și cumpără în numele consumatorilor, personalizând preferințele și controlând strict cheltuielile, un model care va deveni curând o practică obișnuită în business. Visa susține că această evoluție este însoțită însă și de riscuri sporite privind securitatea identității, deoarece infractorii folosesc AI pentru atacuri sofisticate de tip deepfake și identități false, fapt ce impune colaborări extinse între bănci, fintech-uri și instituții pentru combaterea fraudelor. În același timp, stablecoin-urile – criptomonede susținute de monede tradiționale – vor deveni tot mai relevante, profitând de noi reglementări globale și de infrastructura Visa, facilitând plățile transfrontaliere și tranzacțiile în piețele emergente, cu o piață estimată să atingă până la 4 trilioane de dolari până în 2030. În 2026, jumătate din plățile globale vor fi digitale, susținute de tehnologii precum cardurile tap-to-pay și plățile mobile, reducând semnificativ utilizarea numerarului, în timp ce Visa colaborează cu fintech-uri internaționale pentru accelerarea digitalizării economiei globale. Astfel, anul 2026 se conturează ca un punct de cotitură în modul în care consumatorii și companiile interacționează financiar, deschizând calea către o economie digitală integrată, securizată și axată pe inteligență artificială și criptomonede – transformări ce aduc oportunități uriașe, dar și noi provocări în protejarea identității și a datelor personale.

Depozitele la bănci ale firmelor şi populaţiei au crescut cu 1,5%, în noiembrie 2025 – date BNR

Depozitele la bănci ale firmelor și populației din România au înregistrat o creștere semnificativă de 1,5% în noiembrie 2025, conform datelor oficiale ale BNR. Depozitele în lei ale rezidenților, care reprezintă 68,1% din totalul depozitelor clienților neguvernamentali, au urcat cu 1,7% față de luna precedentă, atingând valoarea de 441,864 miliarde lei, în timp ce față de noiembrie 2024 acestea au crescut cu 1,4%, deși în termeni reali se înregistrează o scădere de 7,6%. Gospodăriile populației au contribuit la această majorare printr-o creștere de 1,2% în lei, până la 257,42 miliarde lei, cu un avans anual de 3,9% (-5,4% în termeni reali), iar sectoarele non-financiare și instituțiile financiare nemonetare au crescut depozitele în lei cu 2,3%, până la 184,443 miliarde lei, deși comparativ cu anul anterior au înregistrat o scădere de 1,9% (-10,6% real). În ceea ce privește depozitele în valută, acestea, măsurate în lei și reprezentând 31,9% din total, au avansat cu 1,1% față de luna anterioară, ajungând la 207,247 miliarde lei (echivalentul a 40,711 miliarde euro, cu +1% în euro), iar față de noiembrie 2024 s-au majorat cu 16% în lei (13,4% în euro). Totodată, depozitele în valută ale gospodăriilor au crescut modest cu 0,2% în lei, la 140,877 miliarde lei (27,674 miliarde euro, +0,1%), marcând o creștere anuală de 15,7% în lei (13,1% în euro), iar depozitele valutare ale altor sectoare au înregistrat un avans de 3,1% în lei, până la 66,369 miliarde lei (13,037 miliarde euro, +3%), respectiv o creștere anuală de 16,8% în lei și 14,2% în euro. Astfel, datele BNR subliniază o tendință generală de creștere a depozitelor atât în moneda națională, cât și în valută, reflectând consolidarea economiilor populare și a firmelor pe parcursul anului 2025, un aspect esențial pentru stabilitatea financiară a României și pentru încrederea în sistemul bancar național.

Fondurile de pensii private obligatorii au ajuns la active de 195 de miliarde de lei

Fondurile de pensii private obligatorii din România au atins un nivel impresionant al activelor de 195 de miliarde de lei, majoritatea investițiilor, respectiv 94%, fiind realizate în active românești și în lei, conform Autorității de Supraveghere Financiară (ASF). La finalul lunii noiembrie 2025, titlurile de stat dețineau ponderea majoritară în portofoliile fondurilor, cu 127,58 miliarde lei (65,5%), urmate de acțiuni listate la Bursa de Valori București (BVB) în valoare de 48,62 miliarde lei (24,9%), și obligațiuni corporative în sumă de 7,8 miliarde lei (4%). În aceeași perioadă, contribuțiile încasate s-au ridicat la 1,89 miliarde lei, cu o contribuție medie de 408 lei, iar numărul participanților în fondurile de pensii private obligatorii a depășit 8,4 milioane. Pilonul II include fonduri cunoscute precum Metropolitan Life, Aripi, AZT Viitorul tău, BCR, BRD, NN și Vital, evidențiind o diversificare solidă și o creștere constantă a capitalului gestionat. Această evoluție susține stabilitatea sistemului de pensii private și oferă garanții importante pentru viitorul financiar al participanților.