Știri naționale și internaționale

Românii simt că vine un an greu. Cei mai mulți opresc cheltuielile, majoritatea strâng bani pentru zile negre. Ce urmează

Redacția•21 decembrie 2025

Pe scurt

Majoritatea românilor din mediul urban consideră că economia României se află într-o situație mai proastă față de anul anterior, conform unui studiu realizat de Exact Business Solutions în noiembrie 2025, care relevă că peste 80% dintre respondenți percep o deteriorare economică, iar aproape jumătate (49%) o apreciază ca fiind „mult mai proastă”. În contrast, doar 7,5% au o percepție pozitivă asupra economiei, iar cei care consideră că situația este „neschimbată” au scăzut sub 10%, evidențiind un sentiment de incertitudine accentuat. Ca răspuns la această percepție negativă, românii au adoptat un comportament responsabil de economisire: 71% au redus cumpărăturile impulsive, 66% încearcă să minimizeze risipa alimentară, iar 62% sting luminile și opresc aparatele neutilizate pentru a diminua costurile. Alte măsuri includ reducerea consumului de apă (34%), limitarea utilizării mașinii personale (31%) și creșterea apelului la transportul public (29%), în timp ce 37% au redus încălzirea locuinței, un semnal clar al presiunii financiare în sezonul rece. Doar 6% dintre cei chestionați nu au implementat nicio măsură de economisire, ceea ce evidențiază caracterul larg răspândit al acestor comportamente preventive. Această tendință reflectă o pregătire a gospodăriilor pentru „zile negre” și o așteptare a unui an 2026 dificil din punct de vedere economic, conform studiului integral disponibil pe www.sigurantafinanciara.ro. Acest fenomen subliniază impactul percepțiilor asupra economiei asupra modului în care consumatorii își gestionează finanțele personale în România.

Românii anticipează un an dificil: reduc cheltuielile și economisesc masiv pentru zile grele

Un studiu recent realizat de Exact Business Solutions și citat de www.sigurantafinanciara.ro evidențiază o percepție tot mai pesimistă a românilor din mediul urban privind starea economiei țării. Datele colectate în noiembrie 2025 arată că majoritatea respondenților cred că situația financiară a României s-a înrăutățit față de anul precedent și își adaptează comportamentul de consum prin măsuri concrete de economisire la nivelul gospodăriilor.

Pesimism larg răspândit în rândul populației urbane

Conform studiului, mai mult de 8 din 10 români intervievați consideră că economia țării se află într-o stare „mai degrabă mai proastă” sau „mult mai proastă” comparativ cu anul trecut. Aproape jumătate dintre aceștia (49%) sunt de părere că situația economică s-a degradat semnificativ, un procentaj ce se menține constant față de trimestrul anterior, dar este mult mai mare decât cel raportat la începutul anului.

Divergența față de opiniile pozitive este evidentă, doar 7,5% dintre respondenți având o părere optimistă, considerând că economia este într-o perioadă mai bună. În plus, procentul celor care percep situația ca stabilă a scăzut sub pragul de 10%, reflectând o scădere a încrederii în predictibilitatea economică pe termen scurt.

Economisirea devine o practică obișnuită

Având în vedere contextul economic dificil perceput, românii au început să implementeze pe scară largă strategii de reducere a cheltuielilor inutile. Cel mai frecvent comportament indicat este limitarea cumpărăturilor impulsive, adoptată de 71% dintre respondenți. Acest lucru reflectă o atitudine prudentă față de consum, cu accent pe controlul bugetelor familiale.

Alte metode populare de economisire includ reducerea risipei alimentare, menționată de 66% dintre participanți, și diminuarea consumului de energie prin stingerea luminilor sau oprirea aparatelor electrocasnice neutilizate, adoptată de 62%. Aceste acțiuni arată un efort conștient de a reduce facturile lunare, în special în preajma sezonului rece.

Mai multe comportamente complementare sunt folosite pentru optimizarea cheltuielilor: 34% dintre respondenți consumă mai puțină apă, 31% utilizează mai rar mașina personală, iar 29% aleg tot mai frecvent transportul public în detrimentul vehiculului propriu. Un indicator important al presiunii financiare este adoptarea unor măsuri de economisire a încălzirii locuinței, cu un procent de 37% care declară că au redus temperatura în casă pentru a limita costurile.

Remarcabil este faptul că doar 6% dintre cei intervievați nu au luat nicio măsură de economisire, ceea ce subliniază caracterul generalizat și necesar al acestor practici în actualul context economic.

Ce ne rezervă 2026?

În fața acestor tendințe, românii se pregătesc pentru un an 2026 cu provocări sporită, continuând să strângă bani „pentru zile negre” și să adopte o atitudine precaută față de cheltuieli. Această abordare previzibilă confirmă nevoia de siguranță financiară într-o perioadă marcată de incertitudini economice.

Pentru detalii suplimentare și o perspectivă completă asupra rezultatelor studiului, precum și opiniile românilor privind evoluția mediului economic în anul ce vine, puteți accesa studiul integral aici.

Concluzie

Percepția larg răspândită despre un climat economic în deteriorare determină o schimbare clară în comportamentul financiar al românilor din mediul urban. Reducerea cheltuielilor, eliminarea risipei și economisirea energiei sunt doar câteva dintre metodele prin care aceștia încearcă să-și protejeze bugetele de efectele unui an dificil. Pe fondul acestor schimbări de mentalitate și practică, este clar că anul 2026 va fi unul în care grijile financiare vor domina și vor contura alegerile cotidiene ale românilor.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleFinanţe şi bănci

Articole similare

VISA: 2026 va fi anul exploziei plăților digitale și începutul sfârșitului epocii cash. Agenții AI îți vor face cumpărăturile, iar decontările de criptomonede vor crește spectaculos

În 2026, plățile digitale vor înregistra o explozie fără precedent, marcând începutul sfârșitului epocii cash, potrivit studiului VISA. O revoluție majoră este reprezentată de comerțul cu agenți AI – asistenți virtuali care tranzacționează și cumpără în numele consumatorilor, personalizând preferințele și controlând strict cheltuielile, un model care va deveni curând o practică obișnuită în business. Visa susține că această evoluție este însoțită însă și de riscuri sporite privind securitatea identității, deoarece infractorii folosesc AI pentru atacuri sofisticate de tip deepfake și identități false, fapt ce impune colaborări extinse între bănci, fintech-uri și instituții pentru combaterea fraudelor. În același timp, stablecoin-urile – criptomonede susținute de monede tradiționale – vor deveni tot mai relevante, profitând de noi reglementări globale și de infrastructura Visa, facilitând plățile transfrontaliere și tranzacțiile în piețele emergente, cu o piață estimată să atingă până la 4 trilioane de dolari până în 2030. În 2026, jumătate din plățile globale vor fi digitale, susținute de tehnologii precum cardurile tap-to-pay și plățile mobile, reducând semnificativ utilizarea numerarului, în timp ce Visa colaborează cu fintech-uri internaționale pentru accelerarea digitalizării economiei globale. Astfel, anul 2026 se conturează ca un punct de cotitură în modul în care consumatorii și companiile interacționează financiar, deschizând calea către o economie digitală integrată, securizată și axată pe inteligență artificială și criptomonede – transformări ce aduc oportunități uriașe, dar și noi provocări în protejarea identității și a datelor personale.

Depozitele la bănci ale firmelor şi populaţiei au crescut cu 1,5%, în noiembrie 2025 – date BNR

Depozitele la bănci ale firmelor și populației din România au înregistrat o creștere semnificativă de 1,5% în noiembrie 2025, conform datelor oficiale ale BNR. Depozitele în lei ale rezidenților, care reprezintă 68,1% din totalul depozitelor clienților neguvernamentali, au urcat cu 1,7% față de luna precedentă, atingând valoarea de 441,864 miliarde lei, în timp ce față de noiembrie 2024 acestea au crescut cu 1,4%, deși în termeni reali se înregistrează o scădere de 7,6%. Gospodăriile populației au contribuit la această majorare printr-o creștere de 1,2% în lei, până la 257,42 miliarde lei, cu un avans anual de 3,9% (-5,4% în termeni reali), iar sectoarele non-financiare și instituțiile financiare nemonetare au crescut depozitele în lei cu 2,3%, până la 184,443 miliarde lei, deși comparativ cu anul anterior au înregistrat o scădere de 1,9% (-10,6% real). În ceea ce privește depozitele în valută, acestea, măsurate în lei și reprezentând 31,9% din total, au avansat cu 1,1% față de luna anterioară, ajungând la 207,247 miliarde lei (echivalentul a 40,711 miliarde euro, cu +1% în euro), iar față de noiembrie 2024 s-au majorat cu 16% în lei (13,4% în euro). Totodată, depozitele în valută ale gospodăriilor au crescut modest cu 0,2% în lei, la 140,877 miliarde lei (27,674 miliarde euro, +0,1%), marcând o creștere anuală de 15,7% în lei (13,1% în euro), iar depozitele valutare ale altor sectoare au înregistrat un avans de 3,1% în lei, până la 66,369 miliarde lei (13,037 miliarde euro, +3%), respectiv o creștere anuală de 16,8% în lei și 14,2% în euro. Astfel, datele BNR subliniază o tendință generală de creștere a depozitelor atât în moneda națională, cât și în valută, reflectând consolidarea economiilor populare și a firmelor pe parcursul anului 2025, un aspect esențial pentru stabilitatea financiară a României și pentru încrederea în sistemul bancar național.

Fondurile de pensii private obligatorii au ajuns la active de 195 de miliarde de lei

Fondurile de pensii private obligatorii din România au atins un nivel impresionant al activelor de 195 de miliarde de lei, majoritatea investițiilor, respectiv 94%, fiind realizate în active românești și în lei, conform Autorității de Supraveghere Financiară (ASF). La finalul lunii noiembrie 2025, titlurile de stat dețineau ponderea majoritară în portofoliile fondurilor, cu 127,58 miliarde lei (65,5%), urmate de acțiuni listate la Bursa de Valori București (BVB) în valoare de 48,62 miliarde lei (24,9%), și obligațiuni corporative în sumă de 7,8 miliarde lei (4%). În aceeași perioadă, contribuțiile încasate s-au ridicat la 1,89 miliarde lei, cu o contribuție medie de 408 lei, iar numărul participanților în fondurile de pensii private obligatorii a depășit 8,4 milioane. Pilonul II include fonduri cunoscute precum Metropolitan Life, Aripi, AZT Viitorul tău, BCR, BRD, NN și Vital, evidențiind o diversificare solidă și o creștere constantă a capitalului gestionat. Această evoluție susține stabilitatea sistemului de pensii private și oferă garanții importante pentru viitorul financiar al participanților.