Știri naționale și internaționale

România se zbate în chinurile inflației. Cât va creşte cursul euro/leu în 2026 – Evităm retrogradarea pe termen scurt, dar criza politică şi gestionarea datoriei publice ameninţă stabilitatea economiei – analiză Ebury

Redacția•20 noiembrie 2025

Pe scurt

România se confruntă în 2024 cu provocări economice majore generate de inflaţie ridicată și un deficit bugetar semnificativ, în contextul unor reforme fiscale insuficiente pentru atingerea ţintei europene de deficit de 3%. Specialiștii Ebury evidențiază că, deși guvernul a adoptat rapid un prim pachet de reforme cu creșteri de taxe și reduceri de cheltuieli, iar al doilea pachet a majorat TVA-ul, impozitul pe dividende și accizele, aceste măsuri sunt considerate puțin ambițioase și insuficiente, însă suficiente pe termen scurt pentru a evita o retrogradare a ratingului de țară. FMI estimează reducerea deficitului la aproximativ 5,8% din PIB în 2026, în ciuda unor riscuri legate de politica fiscală și de gestionarea datoriei publice, în condițiile în care tensiunile politice interne ar putea afecta stabilitatea leului. Inflația aproape a atins 10%, fiind amplificată de creșterea taxelor, iar BNR menține dobânda-cheie la 6,5%, prioritizând stabilitatea prețurilor în ciuda încetinirii economice și a cererii interne scăzute. Pe plan extern, stimulentele fiscale germane și absorbția fondurilor europene din PNRR vor susține cererea pentru exporturile românești și activitatea economică locală. Ebury anticipează o depreciere ușoară și controlată a leului, cu un curs euro/leu care va crește moderat până la 5,12 în 2026, în timp ce USD/RON va scădea spre 4,22 și GBP/RON va urca spre 5,92. Deși o revenire la ancorarea informală a cursului valutar este puțin probabilă, intervențiile pentru gestionarea volatilității sunt probabile, dat fiind impactul major al fluctuațiilor cursului asupra inflației. Această analiză subliniază importanța unor reforme fiscale ambițioase și a consensului politic pentru stabilitatea economică pe termen mediu a României.

România se confruntă cu impactul inflației: Prognoze privind cursul euro/leu în 2026 și riscurile economice

În contextul inflației crescute și al provocărilor economice, România încearcă să găsească echilibrul fiscal necesar pentru a-și menține stabilitatea economică pe termen scurt. O analiză realizată de firma globală de servicii financiare Ebury, citată de Agerpres, oferă o imagine detaliată asupra reformelor fiscale adoptate recent, perspectivei cursului valutelor în următorii ani și riscurilor care ar putea pune în pericol stabilitatea macroeconomică a țării.

Reformele fiscale, adoptate în doi pași importanți

Autoritățile române au implementat două pachete majore de reforme fiscale pentru a combate deficitul și pentru a genera venituri suplimentare. Primul pachet, aprobat rapid, a constat în majorări inițiale de taxe și reduceri modeste ale cheltuielilor, vizând o creștere imediată a veniturilor bugetare.

Al doilea pachet, negociat pe termen lung, a inclus majorarea cotelor TVA la 21%, respectiv 11%, creșterea impozitului pe dividende la 16%, precum și aplicarea unor accize suplimentare asupra carburanților, alcoolului și tutunului, alături de alte reforme structurale. Cu toate acestea, specialiștii Ebury atrag atenția că aceste măsuri nu sunt încă suficiente pentru a apropia România de ținta europeană de deficit bugetar de 3%.

Reformele au făcut obiectul unor critici cu privire la gradul redus de ambiție, o opinie pe care analiștii o împărtășesc parțial. Totuși, aceste pachete sunt considerate suficiente pentru a evita, pe termen scurt, o posibilă retrogradare a ratingului de țară.

Prognoze privind deficitul și datoria publică

FMI estimează o reducere a deficitului bugetar de la 9,3% din PIB în 2024 la aproximativ 5,8% în 2026. Deși această prognoză este considerată ușor optimistă, ea reflectă o evoluție mai favorabilă în evaluările internaționale. România dispune teoretic de un spațiu fiscal moderat, cu un raport datorie publică/PIB relativ scăzut, de circa 56%.

Cu toate acestea, riscurile majore privesc în continuare politica fiscală și gestionarea datoriei publice. Analiștii remarcă dificultățile potențiale în obținerea unui consens politic pentru reforme suplimentare, având în vedere tensiunile existente în interiorul coaliției guvernamentale. Aceste aspecte ar putea influența negativ evoluția cursului leu în următoarea perioadă.

Inflația și perspectivele cursului valutelor

Majorarea TVA a contribuit la o creștere semnificativă a inflației, care a ajuns aproape de pragul de 10% în ultimele două luni, cifră ce atinge 9,9%. Specialiștii Ebury mențin o prognoză de depreciere ușoară și controlată a leului față de principalele valute.

Deși noile măsuri fiscale sunt considerate șocuri temporare, presiunile inflaționiste ar putea persista pe termen lung, mai ales dacă vor exista noi majorări de taxe. În acest context, Banca Națională a României (BNR) este așteptată să mențină dobânda-cheie la nivelul de 6,5% începând din august 2024, fără schimbări majore în politica monetară, chiar dacă ritmul de creștere economică încetinește. PIB-ul României este estimat să avanseze cu aproximativ 1,5% în 2024, iar cererea internă rămâne modestă.

Prioritatea principală pentru BNR rămâne stabilitatea prețurilor. Pe plan extern, stimulentele fiscale puternice din Germania ar putea susține cererea pentru exporturile românești în 2025, compensând astfel o cerere internă mai slabă. În plus, reducerea incertitudinii globale și continua absorbție a fondurilor europene prin programul PNRR reprezintă factori pozitivi pentru economia locală.

Intervențiile BNR și vulnerabilități valutare

Analiștii consideră puțin probabilă revenirea la un regim de ancorare informală a cursului valutar, însă sunt anticipate intervenții pentru a limita volatilitatea și o eventuală depreciere accelerată a leului. România este cunoscută pentru legătura puternică dintre fluctuațiile cursului valutar și inflație, motiv pentru care o volatilitate excesivă este considerată riscantă din punct de vedere macroeconomic, mai ales într-un context inflaționist.

Prognoza expertului în valută Ebury indică o depreciere moderată a monedei naționale: cursul USD/RON ar urma să scadă gradual până la 4,22 în 2026, EUR/RON să crească spre valoarea de 5,12, iar GBP/RON să atingă aproximativ 5,92.

Despre Ebury

Ebury este o companie internațională specializată în servicii financiare, activă pe peste 30 de piețe globale. Înființată în 2009, firma are în prezent peste 1.800 de angajați și deservește mai mult de 21.000 de clienți. În anul fiscal 2025, Ebury a înregistrat venituri globale de peste 286 milioane de lire sterline. Reglementată de Financial Conduct Authority din Regatul Unit, compania este susținută de investitori importanți, inclusiv Banco Santander, care deține o participație majoritară.

În concluzie, România continuă să navigheze în ape tulburi din punct de vedere economic, însă cu pachetele actuale de reforme și o administrare prudentă a politicii fiscale, pe termen scurt este evitată retrogradarea ratingului de țară. Totuși, instabilitatea politică și gestionarea datoriei publice rămân provocări majore, cu impact direct asupra evoluției cursului valutar și a inflației în următorii ani.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleFinanţe şi bănci

Articole similare

VISA: 2026 va fi anul exploziei plăților digitale și începutul sfârșitului epocii cash. Agenții AI îți vor face cumpărăturile, iar decontările de criptomonede vor crește spectaculos

În 2026, plățile digitale vor înregistra o explozie fără precedent, marcând începutul sfârșitului epocii cash, potrivit studiului VISA. O revoluție majoră este reprezentată de comerțul cu agenți AI – asistenți virtuali care tranzacționează și cumpără în numele consumatorilor, personalizând preferințele și controlând strict cheltuielile, un model care va deveni curând o practică obișnuită în business. Visa susține că această evoluție este însoțită însă și de riscuri sporite privind securitatea identității, deoarece infractorii folosesc AI pentru atacuri sofisticate de tip deepfake și identități false, fapt ce impune colaborări extinse între bănci, fintech-uri și instituții pentru combaterea fraudelor. În același timp, stablecoin-urile – criptomonede susținute de monede tradiționale – vor deveni tot mai relevante, profitând de noi reglementări globale și de infrastructura Visa, facilitând plățile transfrontaliere și tranzacțiile în piețele emergente, cu o piață estimată să atingă până la 4 trilioane de dolari până în 2030. În 2026, jumătate din plățile globale vor fi digitale, susținute de tehnologii precum cardurile tap-to-pay și plățile mobile, reducând semnificativ utilizarea numerarului, în timp ce Visa colaborează cu fintech-uri internaționale pentru accelerarea digitalizării economiei globale. Astfel, anul 2026 se conturează ca un punct de cotitură în modul în care consumatorii și companiile interacționează financiar, deschizând calea către o economie digitală integrată, securizată și axată pe inteligență artificială și criptomonede – transformări ce aduc oportunități uriașe, dar și noi provocări în protejarea identității și a datelor personale.

Depozitele la bănci ale firmelor şi populaţiei au crescut cu 1,5%, în noiembrie 2025 – date BNR

Depozitele la bănci ale firmelor și populației din România au înregistrat o creștere semnificativă de 1,5% în noiembrie 2025, conform datelor oficiale ale BNR. Depozitele în lei ale rezidenților, care reprezintă 68,1% din totalul depozitelor clienților neguvernamentali, au urcat cu 1,7% față de luna precedentă, atingând valoarea de 441,864 miliarde lei, în timp ce față de noiembrie 2024 acestea au crescut cu 1,4%, deși în termeni reali se înregistrează o scădere de 7,6%. Gospodăriile populației au contribuit la această majorare printr-o creștere de 1,2% în lei, până la 257,42 miliarde lei, cu un avans anual de 3,9% (-5,4% în termeni reali), iar sectoarele non-financiare și instituțiile financiare nemonetare au crescut depozitele în lei cu 2,3%, până la 184,443 miliarde lei, deși comparativ cu anul anterior au înregistrat o scădere de 1,9% (-10,6% real). În ceea ce privește depozitele în valută, acestea, măsurate în lei și reprezentând 31,9% din total, au avansat cu 1,1% față de luna anterioară, ajungând la 207,247 miliarde lei (echivalentul a 40,711 miliarde euro, cu +1% în euro), iar față de noiembrie 2024 s-au majorat cu 16% în lei (13,4% în euro). Totodată, depozitele în valută ale gospodăriilor au crescut modest cu 0,2% în lei, la 140,877 miliarde lei (27,674 miliarde euro, +0,1%), marcând o creștere anuală de 15,7% în lei (13,1% în euro), iar depozitele valutare ale altor sectoare au înregistrat un avans de 3,1% în lei, până la 66,369 miliarde lei (13,037 miliarde euro, +3%), respectiv o creștere anuală de 16,8% în lei și 14,2% în euro. Astfel, datele BNR subliniază o tendință generală de creștere a depozitelor atât în moneda națională, cât și în valută, reflectând consolidarea economiilor populare și a firmelor pe parcursul anului 2025, un aspect esențial pentru stabilitatea financiară a României și pentru încrederea în sistemul bancar național.

Fondurile de pensii private obligatorii au ajuns la active de 195 de miliarde de lei

Fondurile de pensii private obligatorii din România au atins un nivel impresionant al activelor de 195 de miliarde de lei, majoritatea investițiilor, respectiv 94%, fiind realizate în active românești și în lei, conform Autorității de Supraveghere Financiară (ASF). La finalul lunii noiembrie 2025, titlurile de stat dețineau ponderea majoritară în portofoliile fondurilor, cu 127,58 miliarde lei (65,5%), urmate de acțiuni listate la Bursa de Valori București (BVB) în valoare de 48,62 miliarde lei (24,9%), și obligațiuni corporative în sumă de 7,8 miliarde lei (4%). În aceeași perioadă, contribuțiile încasate s-au ridicat la 1,89 miliarde lei, cu o contribuție medie de 408 lei, iar numărul participanților în fondurile de pensii private obligatorii a depășit 8,4 milioane. Pilonul II include fonduri cunoscute precum Metropolitan Life, Aripi, AZT Viitorul tău, BCR, BRD, NN și Vital, evidențiind o diversificare solidă și o creștere constantă a capitalului gestionat. Această evoluție susține stabilitatea sistemului de pensii private și oferă garanții importante pentru viitorul financiar al participanților.