Știri naționale și internaționale

Popa (BNR): Volumul creditelor neperformante externalizate până în luna septembrie era de 351,6 milioane lei

Redacția•21 decembrie 2025

Pe scurt

Conform declarațiilor lui Popa de la BNR, volumul creditelor neperformante externalizate a crescut semnificativ în primele nouă luni ale anului 2025, ajungând la 351,6 milioane lei, față de 231,8 milioane lei în anul 2024, reflectând o tendință de creștere în procesul de externalizare a acestor credite problematice. Deși nivelul total al creditelor neperformante scoase în afara bilanțului (write-off) a rămas relativ stabil în ultimii ani, oscilând între 15 și 16 miliarde lei (16 miliarde în decembrie 2024 versus 15,5 miliarde lei în decembrie 2023 și 15,8 miliarde lei în septembrie 2025 comparativ cu 15,2 miliarde în septembrie 2024), s-au observat variații importante în structura acestora. Numărul creditelor neperformante ipotecare și de consum destinate persoanelor fizice a scăzut (10.800, respectiv 158.000 în septembrie 2025 față de 11.300 și 199.800 în septembrie 2024), în timp ce numărul creditelor neperformante în sectorul companiilor nefinanciare a crescut de la 16.700 la 21.800. În termeni de valoare, creditele neperformante ale persoanelor fizice s-au situat în septembrie 2025 la 1,76 miliarde lei pentru creditele ipotecare și 3,8 miliarde lei pentru creditele de consum, în scădere față de anul precedent, pe când valoarea creditelor neperformante ale companiilor nefinanciare a crescut semnificativ, ajungând la 10,9 miliarde lei față de 7,7 miliarde lei în septembrie 2024. Totodată, numărul debitorilor unici persoane fizice cu credite neperformante a scăzut la 126.800, de la 158.600 în septembrie 2024, indicând o îmbunătățire parțială a situației debitorilor individuali, în timp ce situația companiilor arată o tendință de creștere a obligațiilor restante. Aceste date reflectă dinamica complexă a pieței creditelor neperformante din România, cu implicații importante pentru stabilitatea financiară și pentru strategiile de gestionare a riscurilor bancare în perioada recentă.

Popa (BNR): Volumul creditelor neperformante externalizate până în septembrie 2025 a ajuns la 351,6 milioane lei

Volumul creditelor neperformante externalizate a înregistrat o creștere importantă în primele nouă luni ale anului 2025, ajungând la 351,6 milioane de lei, comparativ cu 231,8 milioane lei în întreg anul 2024, conform declarațiilor recente făcute de Popa, reprezentant al Băncii Naționale a României (BNR).

Stabilitatea volumului creditelor neperformante scoase din bilanț

Popa a subliniat că nivelul creditelor neperformante eliminate din bilanțurile băncilor, prin procesul cunoscut sub denumirea de "write-off", a rămas relativ constant în ultimii ani, situându-se între 15 și 16 miliarde de lei. Mai exact, la sfârșitul anului 2024, valoarea acestor credite se ridica la 16 miliarde lei, ușor peste cei 15,5 miliarde lei înregistrați în decembrie 2023. În septembrie 2025, cifra a fost de 15,8 miliarde lei, în creștere față de 15,2 miliarde lei în septembrie 2024.

Evoluția numărului și valorii creditelor neperformante

Din punct de vedere al tipurilor de credite neperformante, Popa a oferit o imagine detaliată:

Creditele ipotecare neperformante au scăzut ușor la 10.800 în septembrie 2025, de la 11.300 în aceeași perioadă a lui 2024.
Creditele de consum neperformante înregistrau o diminuare semnificativă, de la 199.800 la 158.000 în aceeași perioadă.
În schimb, în cazul companiilor nefinanciare, numărul creditelor neperformante a crescut de la 16.700 în septembrie 2024 la 21.800 în septembrie 2025.

În ceea ce privește valoarea creditelor neperformante, datele indică o evoluție diversă:

Pentru persoanele fizice, volumul creditelor neperformante aferent celor ipotecare a fost de 1,76 miliarde lei în septembrie 2025, o ușoară creștere față de 1,73 miliarde lei în 2024.
Creditele de consum neperformante au scăzut de la 4,15 miliarde lei, în septembrie 2024, la 3,8 miliarde lei în 2025.
Per total, valoarea creditelor neperformante ale companiilor nefinanciare a crescut semnificativ, de la 7,7 miliarde lei în septembrie 2024 la 10,9 miliarde lei în septembrie 2025.

Scăderea numărului debitorilor persoane fizice

Popa a menționat și evoluția numărului debitorilor persoane fizice cu credite neperformante, care a înregistrat o scădere notabilă, ajungând la 126.800 în septembrie 2025, de la 158.600 în septembrie anul anterior. Această tendință pozitivă sugerează o îmbunătățire a situației finanțelor personale sau o eficiență mai mare în gestionarea acestor credite de către instituțiile financiare.

Pentru companiile nefinanciare, informațiile disponibile indică o creștere a numărului firmelor cu credite neperformante, ceea ce poate reflecta presiunile economice cu care se confruntă sectorul de afaceri.

Concluzii și perspective

Datele prezentate de reprezentantul BNR evidențiază atât progrese, cât și provocări în gestionarea creditelor neperformante în România. Stabilitatea volumului creditelor scoase din bilanț este un semnal pozitiv privind curățarea portofoliilor bancare, iar scăderea numărului debitorilor persoane fizice indică o ameliorare a rezilienței financiare a populației. În schimb, creșterea volumului și numărului creditelor neperformante în sectorul companiilor nefinanciare impune atenție sporită din partea autorităților și instituțiilor financiare pentru a evita agravarea riscurilor financiare.

BNR, în colaborare cu alte instituții, monitorizează atent aceste evoluții pentru a menține stabilitatea sistemului bancar și pentru a susține creșterea economică sustenabilă în România.

Tags: credite neperformante, BNR, economie România, finanțe, credite ipotecare, credite de consum, companii nefinanciare, write-off, stabilitate financiară

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleFinanţe şi bănci

Articole similare

VISA: 2026 va fi anul exploziei plăților digitale și începutul sfârșitului epocii cash. Agenții AI îți vor face cumpărăturile, iar decontările de criptomonede vor crește spectaculos

În 2026, plățile digitale vor înregistra o explozie fără precedent, marcând începutul sfârșitului epocii cash, potrivit studiului VISA. O revoluție majoră este reprezentată de comerțul cu agenți AI – asistenți virtuali care tranzacționează și cumpără în numele consumatorilor, personalizând preferințele și controlând strict cheltuielile, un model care va deveni curând o practică obișnuită în business. Visa susține că această evoluție este însoțită însă și de riscuri sporite privind securitatea identității, deoarece infractorii folosesc AI pentru atacuri sofisticate de tip deepfake și identități false, fapt ce impune colaborări extinse între bănci, fintech-uri și instituții pentru combaterea fraudelor. În același timp, stablecoin-urile – criptomonede susținute de monede tradiționale – vor deveni tot mai relevante, profitând de noi reglementări globale și de infrastructura Visa, facilitând plățile transfrontaliere și tranzacțiile în piețele emergente, cu o piață estimată să atingă până la 4 trilioane de dolari până în 2030. În 2026, jumătate din plățile globale vor fi digitale, susținute de tehnologii precum cardurile tap-to-pay și plățile mobile, reducând semnificativ utilizarea numerarului, în timp ce Visa colaborează cu fintech-uri internaționale pentru accelerarea digitalizării economiei globale. Astfel, anul 2026 se conturează ca un punct de cotitură în modul în care consumatorii și companiile interacționează financiar, deschizând calea către o economie digitală integrată, securizată și axată pe inteligență artificială și criptomonede – transformări ce aduc oportunități uriașe, dar și noi provocări în protejarea identității și a datelor personale.

Depozitele la bănci ale firmelor şi populaţiei au crescut cu 1,5%, în noiembrie 2025 – date BNR

Depozitele la bănci ale firmelor și populației din România au înregistrat o creștere semnificativă de 1,5% în noiembrie 2025, conform datelor oficiale ale BNR. Depozitele în lei ale rezidenților, care reprezintă 68,1% din totalul depozitelor clienților neguvernamentali, au urcat cu 1,7% față de luna precedentă, atingând valoarea de 441,864 miliarde lei, în timp ce față de noiembrie 2024 acestea au crescut cu 1,4%, deși în termeni reali se înregistrează o scădere de 7,6%. Gospodăriile populației au contribuit la această majorare printr-o creștere de 1,2% în lei, până la 257,42 miliarde lei, cu un avans anual de 3,9% (-5,4% în termeni reali), iar sectoarele non-financiare și instituțiile financiare nemonetare au crescut depozitele în lei cu 2,3%, până la 184,443 miliarde lei, deși comparativ cu anul anterior au înregistrat o scădere de 1,9% (-10,6% real). În ceea ce privește depozitele în valută, acestea, măsurate în lei și reprezentând 31,9% din total, au avansat cu 1,1% față de luna anterioară, ajungând la 207,247 miliarde lei (echivalentul a 40,711 miliarde euro, cu +1% în euro), iar față de noiembrie 2024 s-au majorat cu 16% în lei (13,4% în euro). Totodată, depozitele în valută ale gospodăriilor au crescut modest cu 0,2% în lei, la 140,877 miliarde lei (27,674 miliarde euro, +0,1%), marcând o creștere anuală de 15,7% în lei (13,1% în euro), iar depozitele valutare ale altor sectoare au înregistrat un avans de 3,1% în lei, până la 66,369 miliarde lei (13,037 miliarde euro, +3%), respectiv o creștere anuală de 16,8% în lei și 14,2% în euro. Astfel, datele BNR subliniază o tendință generală de creștere a depozitelor atât în moneda națională, cât și în valută, reflectând consolidarea economiilor populare și a firmelor pe parcursul anului 2025, un aspect esențial pentru stabilitatea financiară a României și pentru încrederea în sistemul bancar național.

Fondurile de pensii private obligatorii au ajuns la active de 195 de miliarde de lei

Fondurile de pensii private obligatorii din România au atins un nivel impresionant al activelor de 195 de miliarde de lei, majoritatea investițiilor, respectiv 94%, fiind realizate în active românești și în lei, conform Autorității de Supraveghere Financiară (ASF). La finalul lunii noiembrie 2025, titlurile de stat dețineau ponderea majoritară în portofoliile fondurilor, cu 127,58 miliarde lei (65,5%), urmate de acțiuni listate la Bursa de Valori București (BVB) în valoare de 48,62 miliarde lei (24,9%), și obligațiuni corporative în sumă de 7,8 miliarde lei (4%). În aceeași perioadă, contribuțiile încasate s-au ridicat la 1,89 miliarde lei, cu o contribuție medie de 408 lei, iar numărul participanților în fondurile de pensii private obligatorii a depășit 8,4 milioane. Pilonul II include fonduri cunoscute precum Metropolitan Life, Aripi, AZT Viitorul tău, BCR, BRD, NN și Vital, evidențiind o diversificare solidă și o creștere constantă a capitalului gestionat. Această evoluție susține stabilitatea sistemului de pensii private și oferă garanții importante pentru viitorul financiar al participanților.