Știri naționale și internaționale

PMB: Ciprian Ciucu, întâlnire la Guvern cu premierul Ilie Bolojan şi ministrul de Finanţe, Alexandru Nazare

Redacția•21 decembrie 2025

Pe scurt

Primarul general al Bucureștiului, Ciprian Ciucu, a declarat într-o conferință de presă că bugetul Capitalei este prost construit atât din punct de vedere structural, cât și instituțional, subliniind necesitatea unor reforme structurale și aplicarea treptată a referendumului inițiat de Nicușor Dan. Pentru ca Bucureștiul să-și plătească datoriile și să funcționeze corespunzător în anul următor, suma minimă necesară este de 8,5 miliarde de lei, având în vedere datoriile, salariile, subvențiile la termoficare (1,3 miliarde lei), transport (1,5 miliarde lei), iluminatul public, sănătatea și cele 19 spitale, care necesită în total încă 1,5 miliarde lei. Ciucu a evidențiat că alocările actuale sunt dezechilibrate, cu aproximativ 8 miliarde de lei alocate funcționării și sub un miliard de lei pentru dezvoltare, în timp ce sectoarele beneficiază de sume mult mai mari pentru investiții. Având în vedere aceste constrângeri, primarul a subliniat că este practic imposibil de echilibrat bugetul pentru anul viitor fără sprijin financiar suplimentar, atât în acest an, cât și la începutul anului următor, în contextul pregătirii Legii bugetului. În această ordine de idei, Ciprian Ciucu a anunțat o întâlnire importantă la Guvern cu premierul Ilie Bolojan și ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, pentru a discuta soluții și măsuri pentru redresarea situației financiare a Primăriei Municipiului București, evidențiind astfel provocările serioase cu care se confruntă administrația locală și importanța unei colaborări strânse cu autoritățile centrale pentru asigurarea unui buget sustenabil.

Noul primar general al Capitalei, Ciprian Ciucu, a tras un semnal de alarmă sâmbătă cu privire la modul defectuos în care este construit bugetul Bucureștiului, atât din punct de vedere structural, cât și instituțional. Într-o conferință de presă susținută la sediul Primăriei Municipiului București (PMB), Ciucu a subliniat necesitatea unor reforme profunde și a implementării treptate a prevederilor referendumului inițiat de fostul primar Nicușor Dan.

Potrivit lui Ciprian Ciucu, pentru ca Bucureștiul să-și acopere datoriile și să funcționeze în condiții elementare în anul viitor, este nevoie de un minim de 8,5 miliarde de lei. „Dacă ne uităm la datoriile existente, dar și la cheltuielile obligatorii care trebuie să fie asigurate — salarii, datorie publică, subvenții — situația devine complexă. De exemplu, subvenția la termoficare este estimată la 1,3 miliarde lei, iar cea pentru transport ajunge la 1,5 miliarde lei”, a explicat primarul. La aceste sume se adaugă iluminatul public, sănătatea, cele 19 spitale aflate în subordinea PMB, instituțiile conexe și aparatul administrativ, toate acestea însumând încă aproximativ 1,5 miliarde de lei.

În concluzie, bugetul necesar pentru anul 2025 ar trebui să cuprindă aceste cheltuieli, însă, după cum a afirmat Ciucu, „este practic imposibil să vorbim despre echilibrarea bugetului fără măsuri suplimentare ample”.

Dezechilibre între cheltuielile de funcționare și dezvoltare

Primarul general a făcut un bilanț al structurii bugetare actuale a Capitalei și a remarcat un dezechilibru accentuat între cheltuielile de funcționare și cele de dezvoltare. Din analiza PMB reiese că aproximativ 8 miliarde de lei se îndreaptă către acoperirea costurilor curente, în timp ce sub un miliard de lei este alocat pentru proiecte de dezvoltare și investiții. În contrast, administrațiile sectoriale dispun de fonduri pentru dezvoltare în proporție de trei ori mai mari față de cele pentru funcționare.

Această distribuție subliniază, în opinia lui Ciucu, necesitatea revizuirii priorităților financiare, astfel încât investițiile și modernizarea infrastructurii să beneficieze de un sprijin adecvat.

Sprijin financiar urgent și discuții cu Guvernul

Ținând cont de gravitatea situației financiare, Ciprian Ciucu a declarat că PMB are nevoie urgentă de un sprijin concret, nu doar înainte de finalul acestui an, ci și în primele luni ale anului viitor, atunci când se va definitiva Legea bugetului de stat.

Pentru a adresa aceste probleme și a găsi soluții eficiente, primarul general va avea duminică o întâlnire la Guvern cu premierul Ilie Bolojan și cu ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare. În cadrul discuțiilor urmează să fie abordate aspectele cele mai sensibile legate de alocările financiare și reformele structurale necesare pentru a asigura funcționarea și dezvoltarea Bucureștiului în condiții sustenabile.

Necesitatea reformelor structurale

Pe lângă ajustările financiare, Ciprian Ciucu a punctat că bugetul și funcționarea PMB sunt afectate de deficiențe instituționale majore, care trebuie corectate. Implementarea treptată a referendumului lansat de Nicușor Dan reprezintă o cale importantă de reformare, prin care se urmărește o reorganizare a modului în care este administrat orașul.

În opinia primarului general, fără o transformare serioasă și imediată a structurii bugetare, precum și a gestionării instituționale, Bucureștiul riscă să rămână într-o stare de precaritate financiară și administrativă, cu efecte negative asupra calității vieții locuitorilor.

În concluzie, administrația condusă de Ciprian Ciucu se află în fața unei provocări majore: echilibrarea unui buget profund dezechilibrat, alături de necesitatea unor reforme instituționale și structurale, toate acestea pentru a asigura dezvoltarea durabilă a Capitalei. Întâlnirea cu premierul Ilie Bolojan și ministrul Alexandru Nazare va fi un pas decisiv în orientarea acestor schimbări.

Bugetul Bucureștiului și modul în care va fi gestionat în anul următor devin astfel un punct central de interes public și politic în perioada imediat următoare.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleFinanţe şi bănci

Articole similare

VISA: 2026 va fi anul exploziei plăților digitale și începutul sfârșitului epocii cash. Agenții AI îți vor face cumpărăturile, iar decontările de criptomonede vor crește spectaculos

În 2026, plățile digitale vor înregistra o explozie fără precedent, marcând începutul sfârșitului epocii cash, potrivit studiului VISA. O revoluție majoră este reprezentată de comerțul cu agenți AI – asistenți virtuali care tranzacționează și cumpără în numele consumatorilor, personalizând preferințele și controlând strict cheltuielile, un model care va deveni curând o practică obișnuită în business. Visa susține că această evoluție este însoțită însă și de riscuri sporite privind securitatea identității, deoarece infractorii folosesc AI pentru atacuri sofisticate de tip deepfake și identități false, fapt ce impune colaborări extinse între bănci, fintech-uri și instituții pentru combaterea fraudelor. În același timp, stablecoin-urile – criptomonede susținute de monede tradiționale – vor deveni tot mai relevante, profitând de noi reglementări globale și de infrastructura Visa, facilitând plățile transfrontaliere și tranzacțiile în piețele emergente, cu o piață estimată să atingă până la 4 trilioane de dolari până în 2030. În 2026, jumătate din plățile globale vor fi digitale, susținute de tehnologii precum cardurile tap-to-pay și plățile mobile, reducând semnificativ utilizarea numerarului, în timp ce Visa colaborează cu fintech-uri internaționale pentru accelerarea digitalizării economiei globale. Astfel, anul 2026 se conturează ca un punct de cotitură în modul în care consumatorii și companiile interacționează financiar, deschizând calea către o economie digitală integrată, securizată și axată pe inteligență artificială și criptomonede – transformări ce aduc oportunități uriașe, dar și noi provocări în protejarea identității și a datelor personale.

Depozitele la bănci ale firmelor şi populaţiei au crescut cu 1,5%, în noiembrie 2025 – date BNR

Depozitele la bănci ale firmelor și populației din România au înregistrat o creștere semnificativă de 1,5% în noiembrie 2025, conform datelor oficiale ale BNR. Depozitele în lei ale rezidenților, care reprezintă 68,1% din totalul depozitelor clienților neguvernamentali, au urcat cu 1,7% față de luna precedentă, atingând valoarea de 441,864 miliarde lei, în timp ce față de noiembrie 2024 acestea au crescut cu 1,4%, deși în termeni reali se înregistrează o scădere de 7,6%. Gospodăriile populației au contribuit la această majorare printr-o creștere de 1,2% în lei, până la 257,42 miliarde lei, cu un avans anual de 3,9% (-5,4% în termeni reali), iar sectoarele non-financiare și instituțiile financiare nemonetare au crescut depozitele în lei cu 2,3%, până la 184,443 miliarde lei, deși comparativ cu anul anterior au înregistrat o scădere de 1,9% (-10,6% real). În ceea ce privește depozitele în valută, acestea, măsurate în lei și reprezentând 31,9% din total, au avansat cu 1,1% față de luna anterioară, ajungând la 207,247 miliarde lei (echivalentul a 40,711 miliarde euro, cu +1% în euro), iar față de noiembrie 2024 s-au majorat cu 16% în lei (13,4% în euro). Totodată, depozitele în valută ale gospodăriilor au crescut modest cu 0,2% în lei, la 140,877 miliarde lei (27,674 miliarde euro, +0,1%), marcând o creștere anuală de 15,7% în lei (13,1% în euro), iar depozitele valutare ale altor sectoare au înregistrat un avans de 3,1% în lei, până la 66,369 miliarde lei (13,037 miliarde euro, +3%), respectiv o creștere anuală de 16,8% în lei și 14,2% în euro. Astfel, datele BNR subliniază o tendință generală de creștere a depozitelor atât în moneda națională, cât și în valută, reflectând consolidarea economiilor populare și a firmelor pe parcursul anului 2025, un aspect esențial pentru stabilitatea financiară a României și pentru încrederea în sistemul bancar național.

Fondurile de pensii private obligatorii au ajuns la active de 195 de miliarde de lei

Fondurile de pensii private obligatorii din România au atins un nivel impresionant al activelor de 195 de miliarde de lei, majoritatea investițiilor, respectiv 94%, fiind realizate în active românești și în lei, conform Autorității de Supraveghere Financiară (ASF). La finalul lunii noiembrie 2025, titlurile de stat dețineau ponderea majoritară în portofoliile fondurilor, cu 127,58 miliarde lei (65,5%), urmate de acțiuni listate la Bursa de Valori București (BVB) în valoare de 48,62 miliarde lei (24,9%), și obligațiuni corporative în sumă de 7,8 miliarde lei (4%). În aceeași perioadă, contribuțiile încasate s-au ridicat la 1,89 miliarde lei, cu o contribuție medie de 408 lei, iar numărul participanților în fondurile de pensii private obligatorii a depășit 8,4 milioane. Pilonul II include fonduri cunoscute precum Metropolitan Life, Aripi, AZT Viitorul tău, BCR, BRD, NN și Vital, evidențiind o diversificare solidă și o creștere constantă a capitalului gestionat. Această evoluție susține stabilitatea sistemului de pensii private și oferă garanții importante pentru viitorul financiar al participanților.