Știri naționale și internaționale

Oficial BNR vorbește despre rate mai mari la credite. Leonardo Badea, prim-viceguvernator: În cele din urmă vor crește ratele, dacă deficitul nu scade semnificativ

Redacția•06 decembrie 2025

Pe scurt

Leonardo Badea, prim-viceguvernatorul BNR, avertizează asupra creșterii inevitabile a ratelor la credite dacă deficitul bugetar pe balanța primară nu scade semnificativ, generând presiuni majore asupra costurilor de finanțare ale statului și, implicit, asupra instituțiilor de credit. Într-o analiză detaliată, el explică că emisiunile recente de titluri de stat cu randamente de 7-8% impun băncilor să ofere dobânzi competitive pentru depozite, pentru a finanța împrumuturile, ceea ce duce la creșterea costurilor depozitelor și, în final, a ratelor la credite, afectând atât investițiile private, cât și populația. Această situație poate genera un efect de crowding out prin canalul depozitelor bancare, reducând stabilitatea financiară și restrângând activitatea economică reală. În plus, creșterea datoriei publice forțează statul să se împrumute la costuri tot mai mari pe piața internă, tensionând întregul sistem financiar și majorând competiția pentru resursele financiare, ceea ce duce la dobânzi mai mari pentru credite și limitarea investițiilor private. Contextul economic este însoțit de un output gap negativ de peste 3%, ceea ce poate accentua aceste efecte negative asupra potențialului de creștere economică al României. Astfel, analiza lui Badea subliniază importanța reducerii deficitului bugetar pentru a evita scumpirea finanțării și pentru a proteja stabilitatea economică și financiară, oferind totodată o perspectivă clară asupra mecanismelor care determină creșterea ratelor la credite pe fondul majorării costurilor de finanțare ale statului și ale băncilor.

Oficial BNR avertizează: Ratele la credite vor crește dacă deficitul bugetar nu scade semnificativ

Leonardo Badea, prim-viceguvernator al Băncii Naționale a României (BNR), a făcut recent o analiză prin care atrage atenția asupra presiunilor ce se pot reflecta în creșterea ratelor la creditele bancare. Potrivit acestuia, menținerea unui deficit bugetar ridicat, fără o reducere semnificativă pe partea primară, va genera o creștere a datoriei publice care va afecta costurile de finanțare ale statului. Aceste costuri se vor transmite inevitabil asupra instituțiilor de credit și, implicit, asupra consumatorilor și firmelor care accesează împrumuturi bancare.

Cum influențează deficitul bugetar costurile finanțării și ratele la credite?

În centrul discursului său, Leonardo Badea subliniază o realitate importantă: „Atâta timp cât România emite titluri de stat cu randamente între 7 și 8%, băncile sunt nevoite să ofere produse de economisire cu dobânzi competitive, pentru a atrage resursele necesare finanțării creditelor”. Practic, deoarece veniturile din investiții în titluri de stat sunt scutite de taxe, acestea devin extrem de atractive comparativ cu depozitele bancare clasice. Acest fenomen determină ce numim „crowding out” – adică efectul prin care statul, prin nevoia de a se împrumuta pe piața internă, reduce resursele disponibile pentru economia privată.

Badea atrage însă și atenția asupra faptului că finanțarea publică în lei, obținută de la investitori locali, revine aproape imediat în sistemul bancar și în circuitul economic sub formă de lichidități. Totuși, această „dominantă fiscală” poate conduce, pe termen mediu și lung, la destabilizarea activității financiare, prin creșterea costurilor de finanțare și reducerea creditării pentru populație și mediul de afaceri.

Mecanismele prin care datoria publică afectează dobânzile bancare

Contextul economic actual este caracterizat de volatilitate pe piețele financiare, iar creșterea datoriei publice amplifică presiunile asupra costurilor de împrumut. Statul devine astfel un competitor puternic pe piața internă a finanțării, fapt ce poate determina creșterea ratelor dobânzilor atât pentru titlurile de stat, cât și pentru creditele acordate de bănci.

În esență, atunci când statul atrage bani prin dobânzi mai mari, băncile trebuie să concureze pentru depozitele populației cu oferte la fel de atractive, ceea ce crește costurile pasivelor bancare. Pe de altă parte, băncile pot investi în titluri de stat ce oferă randamente mai mari, diminuând astfel volumul resurselor alocate pentru creditarea clienților, astfel că ratele la împrumuturi cresc. Acest dublu efect limitează spațiul pentru investiții private și afectează creșterea economică.

Impactul asupra economiei reale și perspective pentru 2024

Dacă ne uităm spre anul viitor, prognozele indică un deficit de cerere de peste 3% (output gap negativ), ceea ce înseamnă că economia nu va funcționa la capacitate maximă. În acest context, fenomenul de „crowding out” – în care statul atrage resursele financiare în detrimentul sectorului privat – ar putea fi accentuat și poate reduce potențialul de redresare economică și dezvoltare durabilă.

Leonardo Badea avertizează că aceste tendințe pot avea consecințe importante nu doar pentru stabilitatea financiară, ci și pentru activitatea economică reală, prin limitarea accesului la credite mai ieftine pentru firme și gospodării.

Concluzii și recomandări ale oficialului BNR

Pentru a evita această spirală inflaționistă a costurilor de finanțare și efectele negative asupra creditării și creșterii economice, reducerea semnificativă a deficitului bugetar și gestionarea prudentă a datoriei publice sunt imperative. Astfel, se poate diminua presiunea pe piața internă a finanțării, iar băncile vor putea continua să ofere produse de creditare cu dobânzi mai accesibile.

Analiza integră a prim-viceguvernatorului Leonardo Badea, publicată pe platforma www.studiifinanciare.ro, oferă o perspectivă clară și tehnică asupra acestui fenomen complex, subliniind importanța unui echilibru sănătos între finanțarea statului și susținerea economiei reale.

Pentru cei interesați, puteți citi întreaga analiză detaliată aici: Analiza Leonardo Badea – Studiifinanciare.ro.

Tags: BNR, Leonardo Badea, credite bancare, dobânzi, deficit bugetar, datoria publică, crowding out, economie România, stabilitate financiară, creditare

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleFinanţe şi bănci

Articole similare

VISA: 2026 va fi anul exploziei plăților digitale și începutul sfârșitului epocii cash. Agenții AI îți vor face cumpărăturile, iar decontările de criptomonede vor crește spectaculos

În 2026, plățile digitale vor înregistra o explozie fără precedent, marcând începutul sfârșitului epocii cash, potrivit studiului VISA. O revoluție majoră este reprezentată de comerțul cu agenți AI – asistenți virtuali care tranzacționează și cumpără în numele consumatorilor, personalizând preferințele și controlând strict cheltuielile, un model care va deveni curând o practică obișnuită în business. Visa susține că această evoluție este însoțită însă și de riscuri sporite privind securitatea identității, deoarece infractorii folosesc AI pentru atacuri sofisticate de tip deepfake și identități false, fapt ce impune colaborări extinse între bănci, fintech-uri și instituții pentru combaterea fraudelor. În același timp, stablecoin-urile – criptomonede susținute de monede tradiționale – vor deveni tot mai relevante, profitând de noi reglementări globale și de infrastructura Visa, facilitând plățile transfrontaliere și tranzacțiile în piețele emergente, cu o piață estimată să atingă până la 4 trilioane de dolari până în 2030. În 2026, jumătate din plățile globale vor fi digitale, susținute de tehnologii precum cardurile tap-to-pay și plățile mobile, reducând semnificativ utilizarea numerarului, în timp ce Visa colaborează cu fintech-uri internaționale pentru accelerarea digitalizării economiei globale. Astfel, anul 2026 se conturează ca un punct de cotitură în modul în care consumatorii și companiile interacționează financiar, deschizând calea către o economie digitală integrată, securizată și axată pe inteligență artificială și criptomonede – transformări ce aduc oportunități uriașe, dar și noi provocări în protejarea identității și a datelor personale.

Depozitele la bănci ale firmelor şi populaţiei au crescut cu 1,5%, în noiembrie 2025 – date BNR

Depozitele la bănci ale firmelor și populației din România au înregistrat o creștere semnificativă de 1,5% în noiembrie 2025, conform datelor oficiale ale BNR. Depozitele în lei ale rezidenților, care reprezintă 68,1% din totalul depozitelor clienților neguvernamentali, au urcat cu 1,7% față de luna precedentă, atingând valoarea de 441,864 miliarde lei, în timp ce față de noiembrie 2024 acestea au crescut cu 1,4%, deși în termeni reali se înregistrează o scădere de 7,6%. Gospodăriile populației au contribuit la această majorare printr-o creștere de 1,2% în lei, până la 257,42 miliarde lei, cu un avans anual de 3,9% (-5,4% în termeni reali), iar sectoarele non-financiare și instituțiile financiare nemonetare au crescut depozitele în lei cu 2,3%, până la 184,443 miliarde lei, deși comparativ cu anul anterior au înregistrat o scădere de 1,9% (-10,6% real). În ceea ce privește depozitele în valută, acestea, măsurate în lei și reprezentând 31,9% din total, au avansat cu 1,1% față de luna anterioară, ajungând la 207,247 miliarde lei (echivalentul a 40,711 miliarde euro, cu +1% în euro), iar față de noiembrie 2024 s-au majorat cu 16% în lei (13,4% în euro). Totodată, depozitele în valută ale gospodăriilor au crescut modest cu 0,2% în lei, la 140,877 miliarde lei (27,674 miliarde euro, +0,1%), marcând o creștere anuală de 15,7% în lei (13,1% în euro), iar depozitele valutare ale altor sectoare au înregistrat un avans de 3,1% în lei, până la 66,369 miliarde lei (13,037 miliarde euro, +3%), respectiv o creștere anuală de 16,8% în lei și 14,2% în euro. Astfel, datele BNR subliniază o tendință generală de creștere a depozitelor atât în moneda națională, cât și în valută, reflectând consolidarea economiilor populare și a firmelor pe parcursul anului 2025, un aspect esențial pentru stabilitatea financiară a României și pentru încrederea în sistemul bancar național.

Fondurile de pensii private obligatorii au ajuns la active de 195 de miliarde de lei

Fondurile de pensii private obligatorii din România au atins un nivel impresionant al activelor de 195 de miliarde de lei, majoritatea investițiilor, respectiv 94%, fiind realizate în active românești și în lei, conform Autorității de Supraveghere Financiară (ASF). La finalul lunii noiembrie 2025, titlurile de stat dețineau ponderea majoritară în portofoliile fondurilor, cu 127,58 miliarde lei (65,5%), urmate de acțiuni listate la Bursa de Valori București (BVB) în valoare de 48,62 miliarde lei (24,9%), și obligațiuni corporative în sumă de 7,8 miliarde lei (4%). În aceeași perioadă, contribuțiile încasate s-au ridicat la 1,89 miliarde lei, cu o contribuție medie de 408 lei, iar numărul participanților în fondurile de pensii private obligatorii a depășit 8,4 milioane. Pilonul II include fonduri cunoscute precum Metropolitan Life, Aripi, AZT Viitorul tău, BCR, BRD, NN și Vital, evidențiind o diversificare solidă și o creștere constantă a capitalului gestionat. Această evoluție susține stabilitatea sistemului de pensii private și oferă garanții importante pentru viitorul financiar al participanților.