Știri naționale și internaționale

O treime dintre români au înregistrat pierderi financiare, până la 1.000 de euro, după ce au urmat sfaturi neverificate din mediul online

Redacția•31 octombrie 2025

Pe scurt

Cu ocazia Zilei Mondiale a Economiilor, pe 31 octombrie, banca digitală globală Revolut a realizat un studiu împreună cu compania de cercetare Dynata, relevând că o treime dintre români au suferit pierderi financiare de până la 1.000 de euro după ce au urmat sfaturi neverificate din mediul online. Sondajul, desfășurat pe un eșantion reprezentativ de 1.000 de români adulți, a evidențiat că 60% dintre români iau decizii financiare bazate pe recomandări online fără a consulta un profesionist. În mod specific, 26% adoptă ocazional aceste metode, 11% frecvent, iar femeile sunt mai reticente decât bărbații, cu 47% dintre ele evitând sfaturile financiare online necertificate. În contrast, generațiile mai mature sunt mult mai sceptice, cu 63% evitând total consultanța financiară online. Frica de înșelăciuni este principala barieră în a urma sfaturi online, conform celor 45% din respondenți care se tem de fraude și scheme financiare periculoase, cum ar fi „pump and dump” și scheme Ponzi. Tinerii cu vârste între 25-34 de ani sunt cei mai precauți, având cea mai mare teamă de fraude (54%) și scheme Ponzi (29%). Dintre cei care au pierdut bani, 28% recunosc că au suferit pierderi financiare, mai ales până la 1.000 de euro (16%), iar bărbații sunt înclinați mai mult să își asume riscuri, 32% dintre ei afirmând că au urmat sfaturi care au dus la pierderi. Totuși, 69% dintre români se declară încrezători că pot identifica sfaturile financiare veridice de cele înșelătoare, cu bărbații mai siguri pe discernământul lor decât femeile. Tinerii cu vârste între 18-24 de ani sunt cei mai încrezători în abilitatea lor de a discerne între sfaturile utile și cele înșelătoare, 81% dintre ei exprimând această încredere, în timp ce generațiile mai în vârstă sunt mai sceptice. Rezultatele acestui sondaj oferă o privire în adâncurile comportamentului financiar al românilor și subliniază importanța educației financiare și a scepticismului atunci când se iau decizii economice pe baza sfaturilor găsite online.

De Ziua Mondială a Economiilor, care se marchează pe 31 octombrie, banca digitală globală Revolut, în colaborare cu compania de cercetare Dynata, a elaborat un studiu focalizat pe dependența românilor față de sfaturile și consultanții online în domeniul financiar. Investigația a scos la lumină atitudinile românilor cu privire la economizare și investiții, temerile lor legate de recomandările financiare din mediul online și impactul acestora asupra situației lor financiare.

Majoritatea românilor decid financiar după consultări online

Descoperirile sondajului, care a fost realizat pe un eșantion semnificativ de 1.000 de participanți, arată că aproximativ 60% dintre aceștia au făcut alegeri financiare bazându-se pe sfaturi găsite online, fără a le verifica prin intermediul unui specialist. Astfel, 26% dintre respondenți apelează ocazional la astfel de sfaturi, 11% le consideră frecvent și 21% rar. De altfel, 42% dintre cei chestionați au afirmat că evită complet să urmeze sugestii online.

Studiul remarcă o prudență crescută în rândul femeilor, 47% dintre acestea refuzând să urmeze sfaturile online fără o verificare temeinică, comparativ cu 37% dintre bărbați. În plus, tinerii cu vârste între 18 și 34 de ani sunt mai predispuși să caute aceste recomandări cu speranța de a-și crește veniturile, în timp ce generațiile mai mature preferă strategii mai tradiționale, fără implicarea consilierii online.

Teama de fraude, barieră majoră în urmarea sfaturilor online

Pentru mulți români, cel mai mare obstacol în a lua în serios recomandările financiare din mediul online este frica de înșelătorii, invocată de 45% dintre respondenți. Alte temeri preponderente includ schemele „pump and dump” cu 24% și schemele Ponzi cu 22%, urmate de afirmațiile exagerate (17%).

Tinerii cu vârste de 25-34 de ani sunt cei mai preocupați de potențialele fraude (54%) și de schemele Ponzi (29%). În timp ce publicul matur, de peste 65 de ani, manifestă rezerve din cauza riscului implicat de schemele „pump and dump” (33%).

Pierderi financiare cauzate de sfaturi nesigure

Aproximativ 28% dintre români au raportat pierderi financiare ca rezultat al urmării sfaturilor neverificate din mediul online, dintre care 16% au pierdut sume de până la 1.000 de euro.

Unul din cinci participanți a urmat sfaturi online fără a înregistra pierderi financiare, în timp ce 25% dintre respondenți afirmă că nu au apelat niciodată la sfaturi din surse online neautorizate. Interesant este că 22% dintre aceștia nu au căutat niciodată sfaturi pentru investiții sau tranzacții financiare.

Diferențele de abordare între bărbați și femei sunt remarcabile: bărbații sunt mai predispuși să își asume riscuri financiare, 32% dintre aceștia recunoscând că au avut pierderi din recomandările online, însă majoritatea consideră pierderile minore, sub pragul de 1.000 de EUR.

Încrederea în capacitatea de a discerne sfaturile financiare

Din eșantionul total, 69% dintre participanți au declarat că au încredere în abilitatea lor de a face diferența între sfaturile financiare autentice și cele înșelătoare. Cei mai mulți dintre ei (50%) sunt „oarecum încrezători” în propria judecată, în timp ce 25% se simt nesiguri în capacitatea de a evalua corect astfel de sfaturi.

Bărbații (74%) se arată mai siguri decât femeile (65%) în capacitatea lor de a evalua corect informațiile financiare online. Tinerii între 18 și 24 de ani sunt cei mai încrezători în abilitățile lor de discernământ (81%), urmați de cei din grupa de vârstă 25-34 ani (77%).

Rezultatele acestui studiu oferă o imagine clară asupra modului în care românii navighează într-un peisaj financiar tot mai complex, indicând nevoia de educație financiară continuă și acces la expertiză de încredere.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleFinanţe şi bănci

Articole similare

VISA: 2026 va fi anul exploziei plăților digitale și începutul sfârșitului epocii cash. Agenții AI îți vor face cumpărăturile, iar decontările de criptomonede vor crește spectaculos

În 2026, plățile digitale vor înregistra o explozie fără precedent, marcând începutul sfârșitului epocii cash, potrivit studiului VISA. O revoluție majoră este reprezentată de comerțul cu agenți AI – asistenți virtuali care tranzacționează și cumpără în numele consumatorilor, personalizând preferințele și controlând strict cheltuielile, un model care va deveni curând o practică obișnuită în business. Visa susține că această evoluție este însoțită însă și de riscuri sporite privind securitatea identității, deoarece infractorii folosesc AI pentru atacuri sofisticate de tip deepfake și identități false, fapt ce impune colaborări extinse între bănci, fintech-uri și instituții pentru combaterea fraudelor. În același timp, stablecoin-urile – criptomonede susținute de monede tradiționale – vor deveni tot mai relevante, profitând de noi reglementări globale și de infrastructura Visa, facilitând plățile transfrontaliere și tranzacțiile în piețele emergente, cu o piață estimată să atingă până la 4 trilioane de dolari până în 2030. În 2026, jumătate din plățile globale vor fi digitale, susținute de tehnologii precum cardurile tap-to-pay și plățile mobile, reducând semnificativ utilizarea numerarului, în timp ce Visa colaborează cu fintech-uri internaționale pentru accelerarea digitalizării economiei globale. Astfel, anul 2026 se conturează ca un punct de cotitură în modul în care consumatorii și companiile interacționează financiar, deschizând calea către o economie digitală integrată, securizată și axată pe inteligență artificială și criptomonede – transformări ce aduc oportunități uriașe, dar și noi provocări în protejarea identității și a datelor personale.

Depozitele la bănci ale firmelor şi populaţiei au crescut cu 1,5%, în noiembrie 2025 – date BNR

Depozitele la bănci ale firmelor și populației din România au înregistrat o creștere semnificativă de 1,5% în noiembrie 2025, conform datelor oficiale ale BNR. Depozitele în lei ale rezidenților, care reprezintă 68,1% din totalul depozitelor clienților neguvernamentali, au urcat cu 1,7% față de luna precedentă, atingând valoarea de 441,864 miliarde lei, în timp ce față de noiembrie 2024 acestea au crescut cu 1,4%, deși în termeni reali se înregistrează o scădere de 7,6%. Gospodăriile populației au contribuit la această majorare printr-o creștere de 1,2% în lei, până la 257,42 miliarde lei, cu un avans anual de 3,9% (-5,4% în termeni reali), iar sectoarele non-financiare și instituțiile financiare nemonetare au crescut depozitele în lei cu 2,3%, până la 184,443 miliarde lei, deși comparativ cu anul anterior au înregistrat o scădere de 1,9% (-10,6% real). În ceea ce privește depozitele în valută, acestea, măsurate în lei și reprezentând 31,9% din total, au avansat cu 1,1% față de luna anterioară, ajungând la 207,247 miliarde lei (echivalentul a 40,711 miliarde euro, cu +1% în euro), iar față de noiembrie 2024 s-au majorat cu 16% în lei (13,4% în euro). Totodată, depozitele în valută ale gospodăriilor au crescut modest cu 0,2% în lei, la 140,877 miliarde lei (27,674 miliarde euro, +0,1%), marcând o creștere anuală de 15,7% în lei (13,1% în euro), iar depozitele valutare ale altor sectoare au înregistrat un avans de 3,1% în lei, până la 66,369 miliarde lei (13,037 miliarde euro, +3%), respectiv o creștere anuală de 16,8% în lei și 14,2% în euro. Astfel, datele BNR subliniază o tendință generală de creștere a depozitelor atât în moneda națională, cât și în valută, reflectând consolidarea economiilor populare și a firmelor pe parcursul anului 2025, un aspect esențial pentru stabilitatea financiară a României și pentru încrederea în sistemul bancar național.

Fondurile de pensii private obligatorii au ajuns la active de 195 de miliarde de lei

Fondurile de pensii private obligatorii din România au atins un nivel impresionant al activelor de 195 de miliarde de lei, majoritatea investițiilor, respectiv 94%, fiind realizate în active românești și în lei, conform Autorității de Supraveghere Financiară (ASF). La finalul lunii noiembrie 2025, titlurile de stat dețineau ponderea majoritară în portofoliile fondurilor, cu 127,58 miliarde lei (65,5%), urmate de acțiuni listate la Bursa de Valori București (BVB) în valoare de 48,62 miliarde lei (24,9%), și obligațiuni corporative în sumă de 7,8 miliarde lei (4%). În aceeași perioadă, contribuțiile încasate s-au ridicat la 1,89 miliarde lei, cu o contribuție medie de 408 lei, iar numărul participanților în fondurile de pensii private obligatorii a depășit 8,4 milioane. Pilonul II include fonduri cunoscute precum Metropolitan Life, Aripi, AZT Viitorul tău, BCR, BRD, NN și Vital, evidențiind o diversificare solidă și o creștere constantă a capitalului gestionat. Această evoluție susține stabilitatea sistemului de pensii private și oferă garanții importante pentru viitorul financiar al participanților.