Știri naționale și internaționale

Noi reguli pregătite pentru băncile din Europa

Redacția•16 noiembrie 2025

Pe scurt

Banca Centrală Europeană (BCE) pregătește o propunere de simplificare a reglementărilor bancare în Uniunea Europeană, ca răspuns la nemulțumirile băncilor europene privind dezavantajul competitiv față de instituțiile financiare din SUA după dereglementările inițiate de administrația Trump. Propunerea, anunțată de Elderson la o conferință BCE, vizează extinderea reglementărilor aplicabile în prezent băncilor mai mici din zona euro, care raportează doar 30% din datele solicitate băncilor mari și sunt supuse unor inspecții mai rare. În contextul actual, aceste reglementări s-ar menține bazate pe analiza riscurilor aferente activelor, pentru o aplicare proporțională, aspect susținut și de Claudia Buch, președintele Consiliului de supraveghere BCE. Noile reguli, ce urmează să fie publicate luna următoare, se vor adresa în special băncilor cu active sub cinci miliarde de euro, cu portofolii de tranzacționare reduse și expunere scăzută la derivate, în timp ce Germania, unde băncile regionale și mai mici controlează aproape jumătate din totalul activelor bancare, susține crearea unui regim complet separat pentru acestea. Elderson a sugerat că simplificarea ar putea aduce cerințe mai previzibile și o structură a capitalului mai clară, iar un grup de lucru condus de vicepreședintele BCE Luis de Guindos a propus recent pentru dezbatere aceste posibile măsuri. Germania propune un regim opțional pentru „băncile mici, cu complexitate redusă”, care să impună cerințe unice de capital pentru instituțiile cu active sub 10 miliarde de euro, orientate spre piața internă și cu un portofoliu redus de tranzacționare, stabilind o rată de îndatorare minimă de peste 3%. Astfel, BCE intenționează să echilibreze competitivitatea sectorului bancar european, oferind reglementări mai adaptate dimensiunii și complexității băncilor mici, contribuind la stabilitatea financiară și reducând povara administrativă pentru aceste instituții.

Banca Centrală Europeană (BCE) se pregătește să lanseze o inițiativă de simplificare a reglementărilor bancare la nivelul Uniunii Europene, ca răspuns la nemulțumirile exprimate de instituțiile financiare europene privind dezavantajele față de concurenții lor din Statele Unite, unde dereglementarea a fost promovată după deciziile președintelui Donald Trump.

Propuneri pentru instituțiile financiare mai mici

Andrew Elderson, membru în conducerea BCE, a prezentat, în cadrul unei conferințe recente, o propunere care vizează extinderea reglementărilor aplicabile actualmente băncilor mai mici din zona euro. Astfel, aceste instituții, care în prezent raportează doar aproximativ 30% din datele solicitate băncilor mari, ar putea intra sub un cadru reglementativ mai amplu, având în vedere că în acest moment funcționează cu un număr redus de inspecții din partea autorităților de supraveghere.

Elderson a argumentat că „BCE ar putea lua în calcul extinderea aplicării regulilor actuale pentru instituțiile mici, menținând în același timp evaluarea activelor în funcție de riscuri”. Această mișcare are ca scop crearea unui echilibru mai bun între nevoia de supraveghere și proporționalitatea reglementărilor în funcție de dimensiunea și riscul băncilor.

Proporționalitate și aplicare uniformă a reglementărilor

De asemenea, Claudia Buch, președinta Consiliului de Supraveghere al BCE, a subliniat importanța aplicării reglementărilor bancare internaționale în mod unitar tuturor băncilor, dar cu respectarea principiului proporționalității. Astfel, deși cerințele trebuie să asigure stabilitatea sistemului, acestea trebuie adaptate în funcție de tipul și dimensiunea instituțiilor financiare.

Noile propuneri oficiale ale BCE sunt așteptate să fie publicate luna viitoare, ceea ce ar putea aduce schimbări relevante în sectorul bancar european.

Reglementările actuale și lobby-ul Germaniei

În prezent, regimul simplificat de reglementare se adresează băncilor cu active mai mici de cinci miliarde de euro, care dețin un portofoliu redus de tranzacționare și o expunere limitată la instrumente derivate. Aceste instituții sunt supravegheate într-un mod mai lejer comparativ cu băncile mari.

Germania, unde băncile locale și regionale controlează aproape jumătate din totalul activelor bancare, susține ferm ideea unui cadru legislativ separat pentru băncile mici. Autoritățile germane propun un regim distinct, care să ofere cerințe unice de capital pentru acest segment, înlocuind normele standard europene.

Simplificarea și predictibilitatea cerințelor

Andrew Elderson a mai punctat că BCE are oportunitatea de a face reglementările mult mai previzibile și de a realiza o eventuală simplificare a structurii capitalului bancar, un aspect urmărit cu atenție pentru a reduce complexitatea administrativă a instituțiilor mici.

Într-un pas important, un grup de lucru al BCE, din care face parte și vicepreședintele Luis de Guindos, a propus recent o serie de măsuri menite să ușureze sarcinile reglementative. Aceste propuneri vor fi analizate în cadrul discuțiilor ce vor avea loc în rândul celor 20 de bănci centrale naționale din zona euro.

Regimul separat pentru băncile mici cu complexitate redusă

Propunerea Germaniei vizează crearea unui regim opțional destinat „băncilor mici, cu complexitate redusă”, aplicabil instituțiilor cu active de sub 10 miliarde de euro care operează predominant pe piața internă și care prezintă un portofoliu de tranzacționare limitat. Acestea ar trebui să respecte un nivel minim al ratei de îndatorare de peste 3%, într-un cadru simplificat și adaptat nevoilor lor.

Concluzii

Inițiativa BCE de a revizui și simplifica reglementările bancare vine într-un context de concurență globală în creștere, în special în fața dereglementărilor instituite în SUA. Adoptarea unor reguli proporționale și predictibile ar putea sprijini băncile mai mici europene să-și optimizeze activitatea, în timp ce menținerea stabilității financiare rămâne o prioritate. Rămâne de văzut care vor fi detaliile finale ale noilor reglementări atunci când acestea vor fi făcute publice în perioada următoare.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleFinanţe şi bănci

Articole similare

VISA: 2026 va fi anul exploziei plăților digitale și începutul sfârșitului epocii cash. Agenții AI îți vor face cumpărăturile, iar decontările de criptomonede vor crește spectaculos

În 2026, plățile digitale vor înregistra o explozie fără precedent, marcând începutul sfârșitului epocii cash, potrivit studiului VISA. O revoluție majoră este reprezentată de comerțul cu agenți AI – asistenți virtuali care tranzacționează și cumpără în numele consumatorilor, personalizând preferințele și controlând strict cheltuielile, un model care va deveni curând o practică obișnuită în business. Visa susține că această evoluție este însoțită însă și de riscuri sporite privind securitatea identității, deoarece infractorii folosesc AI pentru atacuri sofisticate de tip deepfake și identități false, fapt ce impune colaborări extinse între bănci, fintech-uri și instituții pentru combaterea fraudelor. În același timp, stablecoin-urile – criptomonede susținute de monede tradiționale – vor deveni tot mai relevante, profitând de noi reglementări globale și de infrastructura Visa, facilitând plățile transfrontaliere și tranzacțiile în piețele emergente, cu o piață estimată să atingă până la 4 trilioane de dolari până în 2030. În 2026, jumătate din plățile globale vor fi digitale, susținute de tehnologii precum cardurile tap-to-pay și plățile mobile, reducând semnificativ utilizarea numerarului, în timp ce Visa colaborează cu fintech-uri internaționale pentru accelerarea digitalizării economiei globale. Astfel, anul 2026 se conturează ca un punct de cotitură în modul în care consumatorii și companiile interacționează financiar, deschizând calea către o economie digitală integrată, securizată și axată pe inteligență artificială și criptomonede – transformări ce aduc oportunități uriașe, dar și noi provocări în protejarea identității și a datelor personale.

Depozitele la bănci ale firmelor şi populaţiei au crescut cu 1,5%, în noiembrie 2025 – date BNR

Depozitele la bănci ale firmelor și populației din România au înregistrat o creștere semnificativă de 1,5% în noiembrie 2025, conform datelor oficiale ale BNR. Depozitele în lei ale rezidenților, care reprezintă 68,1% din totalul depozitelor clienților neguvernamentali, au urcat cu 1,7% față de luna precedentă, atingând valoarea de 441,864 miliarde lei, în timp ce față de noiembrie 2024 acestea au crescut cu 1,4%, deși în termeni reali se înregistrează o scădere de 7,6%. Gospodăriile populației au contribuit la această majorare printr-o creștere de 1,2% în lei, până la 257,42 miliarde lei, cu un avans anual de 3,9% (-5,4% în termeni reali), iar sectoarele non-financiare și instituțiile financiare nemonetare au crescut depozitele în lei cu 2,3%, până la 184,443 miliarde lei, deși comparativ cu anul anterior au înregistrat o scădere de 1,9% (-10,6% real). În ceea ce privește depozitele în valută, acestea, măsurate în lei și reprezentând 31,9% din total, au avansat cu 1,1% față de luna anterioară, ajungând la 207,247 miliarde lei (echivalentul a 40,711 miliarde euro, cu +1% în euro), iar față de noiembrie 2024 s-au majorat cu 16% în lei (13,4% în euro). Totodată, depozitele în valută ale gospodăriilor au crescut modest cu 0,2% în lei, la 140,877 miliarde lei (27,674 miliarde euro, +0,1%), marcând o creștere anuală de 15,7% în lei (13,1% în euro), iar depozitele valutare ale altor sectoare au înregistrat un avans de 3,1% în lei, până la 66,369 miliarde lei (13,037 miliarde euro, +3%), respectiv o creștere anuală de 16,8% în lei și 14,2% în euro. Astfel, datele BNR subliniază o tendință generală de creștere a depozitelor atât în moneda națională, cât și în valută, reflectând consolidarea economiilor populare și a firmelor pe parcursul anului 2025, un aspect esențial pentru stabilitatea financiară a României și pentru încrederea în sistemul bancar național.

Fondurile de pensii private obligatorii au ajuns la active de 195 de miliarde de lei

Fondurile de pensii private obligatorii din România au atins un nivel impresionant al activelor de 195 de miliarde de lei, majoritatea investițiilor, respectiv 94%, fiind realizate în active românești și în lei, conform Autorității de Supraveghere Financiară (ASF). La finalul lunii noiembrie 2025, titlurile de stat dețineau ponderea majoritară în portofoliile fondurilor, cu 127,58 miliarde lei (65,5%), urmate de acțiuni listate la Bursa de Valori București (BVB) în valoare de 48,62 miliarde lei (24,9%), și obligațiuni corporative în sumă de 7,8 miliarde lei (4%). În aceeași perioadă, contribuțiile încasate s-au ridicat la 1,89 miliarde lei, cu o contribuție medie de 408 lei, iar numărul participanților în fondurile de pensii private obligatorii a depășit 8,4 milioane. Pilonul II include fonduri cunoscute precum Metropolitan Life, Aripi, AZT Viitorul tău, BCR, BRD, NN și Vital, evidențiind o diversificare solidă și o creștere constantă a capitalului gestionat. Această evoluție susține stabilitatea sistemului de pensii private și oferă garanții importante pentru viitorul financiar al participanților.