Știri naționale și internaționale

Nazare anunță că a convenit cu ministrul grec de Finanțe Kyriakos Pierrakakis consolidarea relațiilor economice între București și Atena, în special în domeniul energiei și infrastructurii

Redacția•08 noiembrie 2025

Pe scurt

Ministrul Finanţelor din România, Alexandru Nazare, a anunţat, în cadrul Forumului P-TEC de la Atena, o consolidare substanţială a relaţiilor economice bilaterale cu Grecia, în special în domeniile energiei şi infrastructurii, urmărind proiecte strategice precum Coridorul Vertical de Transport al Gazelor Naturale, esenţial pentru securitatea energetică a regiunii. În reuniunea cu omologul său grec, Kyriakos Pierrakakis, a fost subliniată importanţa continuării colaborării pe teme europene precum modernizarea fiscală şi digitalizarea administraţiilor financiare, dar şi sprijinul constant oferit de Grecia României în procesul de aderare la Schengen şi OCDE. De asemenea, România mizează pe expertiza Greciei în dezvoltarea parteneriatelor public-private (PPP) şi pe cooperarea în cadrul ECOFIN pentru promovarea Pieţei Unice de Capital, vitală în atragerea investiţiilor private regionale. Pe plan transatlantic, Nazare a discutat cu oficiali americani despre extinderea Coridorului Vertical, inclusiv dezvoltarea rutelor complementare care leagă România de Ucraina, Republica Moldova şi regiunea Mării Negre, printr-un cadru financiar combinat de granturi europene şi instrumente americane, pentru a asigura eficienţă şi responsabilitate fiscală. În acest context, ministrul român propune şi organizarea unui eveniment similar în Bucureşti pentru aprofundarea dialogului economic, reiterând angajamentul României pentru o abordare responsabilă a finanţelor publice şi folosirea optimă a fondurilor europene, în timp ce parteneriatul româno-american în domeniul energiei continuă să se dezvolte conform discuţiilor dintre Nazare şi lideri relevanți din sectorul energetic american. Aceste acțiuni reflectă dorinţa comună de a construi o Europă mai sigură şi competitivă, în care România şi Grecia joacă un rol tot mai important pe scena economică regională și internațională.

Nazare anunță întărirea relațiilor economice între România și Grecia, cu focus pe energie și infrastructură

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a anunțat sâmbătă, pe pagina sa de Facebook, că a convenit cu omologul său grec, Kyriakos Pierrakakis, consolidarea relațiilor economice dintre București și Atena. Discuțiile s-au axat în mod special pe domeniile energiei, infrastructurii și investițiilor, în cadrul Forumului P-TEC dedicat cooperării economice transatlantice între Europa și SUA, care a avut loc recent la Atena.

Parteneriat strategic pentru securitatea energetică regională

Unul dintre punctele centrale ale dialogului a fost proiectul Coridorului Vertical de Transport al Gazelor Naturale, o inițiativă esențială pentru securitatea energetică în Europa de Sud-Est. Acest coridor are un rol crucial în facilitarea fluxurilor de gaze naturale din Grecia către România prin Bulgaria, reprezentând prioritatea imediată de consolidare în vederea asigurării unui lanț robust și competitiv de alimentare energetică.

Ministrul Nazare a evidențiat importanța dezvoltării și extinderii acestui proiect, care include nu doar traseul principal (Route 1), ci și rutele complementare 2 și 3, ce vor conecta România cu infrastructura energetică a Ucrainei și Republicii Moldova, precum și cu Marea Neagră și regiunea caspică. Aceste demersuri vor fi susținute prin granturi europene și instrumente financiare transatlantice, îmbinând eficiența cu responsabilitatea fiscală.

Colaborare extinsă în domenii strategice europene

În cadrul întrevederii cu Kyriakos Pierrakakis, Nazare a subliniat nevoia de a continua colaborarea strânsă pe teme europene importante, cum ar fi modernizarea sistemului fiscal și digitalizarea administrațiilor financiare. Aceste obiective comune reflectă voința ambelor țări de a construi o Europă mai sigură și competitivă, unde România și Grecia să joace un rol tot mai semnificativ.

De asemenea, ministrul român a mulțumit Greciei pentru sprijinul constant acordat României în procesul de aderare la Spațiul Schengen și la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). „Relația noastră este una profundă, bazată pe încredere și prietenie, cu obiective comune ce reflectă dorința de progres reciproc”, a scris Nazare.

O viziune comună privind investițiile și parteneriatele public-private

Un alt pilon al colaborării bilaterale îl constituie promovarea unor politici comune în cadrul Consiliului ECOFIN, în special pentru dezvoltarea Pieței Unice de Capital. Aceasta este vitală pentru atragerea investițiilor private în regiune și pentru stimularea creșterii economice sustenabile.

Ministrul Finanțelor a subliniat, de asemenea, importanța experienței Greciei în domeniul parteneriatelor public-private (PPP), care pot deveni instrumente eficiente în cofinanțarea unor proiecte majore de infrastructură și impact economic în România.

Dialoguri transatlantice și noi oportunități

În marja Forumului P-TEC, Alexandru Nazare s-a întâlnit și cu oficiali din SUA, între care și secretarul pentru Energie al Statelor Unite, Chris Wright. Discuțiile au pus accent pe inițiativa Coridorului Vertical de Energie — un proiect strategic susținut de România încă din 2016. Ministrul Nazare a reiterat angajamentul țării sale de a face din acest coridor un pilon durabil în securitatea energetică europeană.

Totodată, Nazare a purtat convorbiri cu Jarrod Agen, director executiv al Consiliului American pentru Dominanță Energetică, continuând schimburile începute la Washington în luna precedentă. Acest dialog consolidează parteneriatul româno-american în domeniul energetic, vizând creșterea colaborării în sectoare cheie.

Perspective pentru viitor

În concluzie, ministrul român a propus organizarea unei ediții similare a Forumului P-TEC la București, pentru a aprofunda discuțiile și a dezvolta parteneriatele inițiate la Atena. România își menține angajamentul pentru o strategie echilibrată ce combină responsabilitatea fiscală cu utilizarea eficientă a fondurilor europene și cooperarea cu instituții financiare din SUA.

Această intensificare a relațiilor dintre România și Grecia, în special în sectoarele energiei și infrastructurii, reprezintă un pas important spre crearea unui spațiu economic regional puternic integrat și rezilient, capabil să răspundă provocărilor actuale și viitoare.

Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor, a participat la Forumul P-TEC – Partnership for Transatlantic Economic Cooperation, desfășurat la Atena, unde au avut loc aceste dialoguri importante pentru viitorul cooperării economice europene și transatlantice.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleFinanţe şi bănci

Articole similare

VISA: 2026 va fi anul exploziei plăților digitale și începutul sfârșitului epocii cash. Agenții AI îți vor face cumpărăturile, iar decontările de criptomonede vor crește spectaculos

În 2026, plățile digitale vor înregistra o explozie fără precedent, marcând începutul sfârșitului epocii cash, potrivit studiului VISA. O revoluție majoră este reprezentată de comerțul cu agenți AI – asistenți virtuali care tranzacționează și cumpără în numele consumatorilor, personalizând preferințele și controlând strict cheltuielile, un model care va deveni curând o practică obișnuită în business. Visa susține că această evoluție este însoțită însă și de riscuri sporite privind securitatea identității, deoarece infractorii folosesc AI pentru atacuri sofisticate de tip deepfake și identități false, fapt ce impune colaborări extinse între bănci, fintech-uri și instituții pentru combaterea fraudelor. În același timp, stablecoin-urile – criptomonede susținute de monede tradiționale – vor deveni tot mai relevante, profitând de noi reglementări globale și de infrastructura Visa, facilitând plățile transfrontaliere și tranzacțiile în piețele emergente, cu o piață estimată să atingă până la 4 trilioane de dolari până în 2030. În 2026, jumătate din plățile globale vor fi digitale, susținute de tehnologii precum cardurile tap-to-pay și plățile mobile, reducând semnificativ utilizarea numerarului, în timp ce Visa colaborează cu fintech-uri internaționale pentru accelerarea digitalizării economiei globale. Astfel, anul 2026 se conturează ca un punct de cotitură în modul în care consumatorii și companiile interacționează financiar, deschizând calea către o economie digitală integrată, securizată și axată pe inteligență artificială și criptomonede – transformări ce aduc oportunități uriașe, dar și noi provocări în protejarea identității și a datelor personale.

Depozitele la bănci ale firmelor şi populaţiei au crescut cu 1,5%, în noiembrie 2025 – date BNR

Depozitele la bănci ale firmelor și populației din România au înregistrat o creștere semnificativă de 1,5% în noiembrie 2025, conform datelor oficiale ale BNR. Depozitele în lei ale rezidenților, care reprezintă 68,1% din totalul depozitelor clienților neguvernamentali, au urcat cu 1,7% față de luna precedentă, atingând valoarea de 441,864 miliarde lei, în timp ce față de noiembrie 2024 acestea au crescut cu 1,4%, deși în termeni reali se înregistrează o scădere de 7,6%. Gospodăriile populației au contribuit la această majorare printr-o creștere de 1,2% în lei, până la 257,42 miliarde lei, cu un avans anual de 3,9% (-5,4% în termeni reali), iar sectoarele non-financiare și instituțiile financiare nemonetare au crescut depozitele în lei cu 2,3%, până la 184,443 miliarde lei, deși comparativ cu anul anterior au înregistrat o scădere de 1,9% (-10,6% real). În ceea ce privește depozitele în valută, acestea, măsurate în lei și reprezentând 31,9% din total, au avansat cu 1,1% față de luna anterioară, ajungând la 207,247 miliarde lei (echivalentul a 40,711 miliarde euro, cu +1% în euro), iar față de noiembrie 2024 s-au majorat cu 16% în lei (13,4% în euro). Totodată, depozitele în valută ale gospodăriilor au crescut modest cu 0,2% în lei, la 140,877 miliarde lei (27,674 miliarde euro, +0,1%), marcând o creștere anuală de 15,7% în lei (13,1% în euro), iar depozitele valutare ale altor sectoare au înregistrat un avans de 3,1% în lei, până la 66,369 miliarde lei (13,037 miliarde euro, +3%), respectiv o creștere anuală de 16,8% în lei și 14,2% în euro. Astfel, datele BNR subliniază o tendință generală de creștere a depozitelor atât în moneda națională, cât și în valută, reflectând consolidarea economiilor populare și a firmelor pe parcursul anului 2025, un aspect esențial pentru stabilitatea financiară a României și pentru încrederea în sistemul bancar național.

Fondurile de pensii private obligatorii au ajuns la active de 195 de miliarde de lei

Fondurile de pensii private obligatorii din România au atins un nivel impresionant al activelor de 195 de miliarde de lei, majoritatea investițiilor, respectiv 94%, fiind realizate în active românești și în lei, conform Autorității de Supraveghere Financiară (ASF). La finalul lunii noiembrie 2025, titlurile de stat dețineau ponderea majoritară în portofoliile fondurilor, cu 127,58 miliarde lei (65,5%), urmate de acțiuni listate la Bursa de Valori București (BVB) în valoare de 48,62 miliarde lei (24,9%), și obligațiuni corporative în sumă de 7,8 miliarde lei (4%). În aceeași perioadă, contribuțiile încasate s-au ridicat la 1,89 miliarde lei, cu o contribuție medie de 408 lei, iar numărul participanților în fondurile de pensii private obligatorii a depășit 8,4 milioane. Pilonul II include fonduri cunoscute precum Metropolitan Life, Aripi, AZT Viitorul tău, BCR, BRD, NN și Vital, evidențiind o diversificare solidă și o creștere constantă a capitalului gestionat. Această evoluție susține stabilitatea sistemului de pensii private și oferă garanții importante pentru viitorul financiar al participanților.