Știri naționale și internaționale

Ministerul Finanțelor a cerut la ECOFIN eficiență, transparență și reguli moderne în arhitectura financiară a UE. ANAF a depus în mod oficial solicitarea ca România să găzduiască EUCA

Redacția•12 decembrie 2025

Pe scurt

La reuniunea ECOFIN, Ministerul Finanțelor din România a susținut cu fermitate nevoia unei arhitecturi financiare europene eficiente, transparente și modernizate, promovând consolidarea guvernanței Autorității Vamale Europene (EUCA) și accelerarea implementării platformei centralizate EU Customs Data Hub, esențială pentru monitorizarea în timp real a fluxurilor comerciale în UE. România și-a depus oficial candidatura pentru a găzdui EUCA, un pas strategic către crearea unui centru de comandă vamal comunitar care să sprijine combaterea fraudei, facilitarea comerțului legal și integrarea digitală vamală europeană. Totodată, a fost susținută eliminarea pragului vamal de minimis pentru coletele cu valoare sub 150 de euro, prin introducerea unei taxe vamale de 3 euro per produs începând cu iulie 2026, măsură menită să corecteze dezechilibrele generate de importurile online masive. România a dat prioritate și pachetului european pentru integrarea și supravegherea piețelor de capital, care vizează armonizarea regulilor, întărirea supravegherii și facilitarea accesului la finanțare, cu scopul dezvoltării unei piețe de capital mai eficiente și profund integrate, reducând fragmentarea statelor membre. Ministrul Alexandru Nazare a evidențiat importanța simplificării, evitării întârzierilor și reducerii poverii administrative excesive, solicitând o evaluare comună și diferențiată a impactului inițiativelor legislative UE, pentru a proteja competitivitatea IMM-urilor și a companiilor europene. În plus, pe agenda ECOFIN s-au aflat și teme cruciale precum impactul economic al agresiunii Rusiei asupra Ucrainei, simplificarea reglementărilor financiare, raportul Curții Europene de Conturi privind bugetul UE pentru 2024, pachetul Euro digital și Semestrul European, întărind astfel angajamentul României pentru o Europă financiară solidă, adaptată provocărilor actuale și viitoare.

Ministerul Finanțelor solicită la ECOFIN eficiență, transparență și reguli moderne în arhitectura financiară a UE. ANAF depune oficial candidatura României pentru găzduirea EUCA

Miniștrii de Finanțe ai Uniunii Europene s-au reunit astăzi în cadrul Consiliului ECOFIN pentru a discuta aspecte esențiale privind reforma Codului Vamal al Uniunii Europene și înființarea Autorității Vamale Europene (EUCA). România a fost un susținător activ al întăririi guvernanței EUCA, dar și al accelerării implementării EU Customs Data Hub, platforma digitală care va centraliza și monitoriza în timp real datele vamale pe întreg teritoriul UE.

România susține modernizarea controlului vamal și combaterea fraudei

Pentru România, dezvoltarea acestei infrastructuri digitale moderne reprezintă atât o oportunitate de a crește eficiența în supravegherea vamală și combaterea fraudei, cât și o cale de a facilita circulația legală a bunurilor în interiorul pieței unice. Autoritatea Vamală Română, în colaborare cu Ministerul Finanțelor, a înaintat oficial candidatura țării noastre pentru a găzdui EUCA – entitatea strategică ce va coordona activitățile vamale la nivel european.

Un punct important în discuțiile de la ECOFIN a fost și problema pragului vamal de minimis de 150 de euro, care în prezent scutește importurile de valoare mică de la plata taxelor vamale. România a susținut găsirea unor soluții tranzitorii în vederea eliminării acestui prag, mizând pe necesitatea corectării dezechilibrelor provocate de valul masiv de colete cu valoare redusă importate online. Astfel, miniștrii au convenit introducerea unei taxe vamale fixe de 3 euro pentru fiecare produs din coletele a căror valoare nu depășește 150 de euro, începând cu 1 iulie 2026.

Integrarea și supravegherea piețelor de capital, o prioritate pentru România

Pe agenda întâlnirii ECOFIN s-a numărat și lansarea oficială, de către Comisia Europeană, a unui pachet amplu dedicat integrării și monitorizării piețelor de capital. Acest set de măsuri urmărește uniformizarea reglementărilor la nivel european, consolidarea supravegherii și facilitarea accesului companiilor la finanțare, cu scopul creării unei piețe financiare mai profunde și mai eficace, care să reducă fragmentarea actuală între statele membre.

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a evidențiat importanța acordării unui tratament prioritar acestui pachet legislativ: „România susține ferm aceste măsuri, cruciale pentru întărirea piețelor de capital în Europa și pentru stimularea investițiilor. Este esențial să avansăm rapid, evitând blocajele cauzate de analize excesiv de complicate. Simplitatea în reglementare este cheia succesului – avem nevoie de reguli clare, eficiente, ușor de aplicat, care să încurajeze dezvoltarea piețelor. Obiectivul este să stimulăm investițiile astfel încât să facilităm apariția unor noi companii de succes, inclusiv în zona Europei de Est și România.”

România pledează pentru evaluări adaptate și reducerea poverii administrative

În contextul unei analize prezentate de Președinția daneză privind impactul cumulativ al numeroaselor inițiative legislative europene – care ar putea genera costuri semnificative pentru administrații și mediul de afaceri – ministrul Nazare a subliniat necesitatea aplicării unei metodologii comune pentru evaluarea costurilor și beneficiilor.

Totodată, el a insistat pe necesitatea unor analize diferențiate, adaptate situației specifice fiecărui stat membru, ținând cont că același set de reguli poate avea efecte economice diverșe. „Există riscul ca povara administrativă excesivă să afecteze competitivitatea companiilor europene, cu precădere a întreprinderilor mici și mijlocii,” a completat oficialul român.

Alte subiecte esențiale pe agenda ECOFIN

Întâlnirea de astăzi a abordat și impactul economic și financiar al conflictului din Ucraina, inițiative pentru simplificarea reglementărilor financiare, precum și raportul anual al Curții Europene de Conturi pentru 2024 – care evaluează modul în care sunt gestionate fondurile europene, evidențiind posibile nereguli și propunând măsuri pentru îmbunătățirea gestionării bugetare.

De asemenea, s-au discutat pachetul Euro digital și semestrul european, elemente ce completează cadrul de analiză și acțiune al Consiliului ECOFIN pentru perioada în curs.

Prin implicarea activă în aceste dezbateri strategice, România se poziționează ca un actor important în conturarea viitoarei arhitecturi financiare și vamale a Uniunii Europene, promovând eficiența, transparența și reguli moderne care să sprijine dezvoltarea economică la nivel comunitar.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleFinanţe şi bănci

Articole similare

VISA: 2026 va fi anul exploziei plăților digitale și începutul sfârșitului epocii cash. Agenții AI îți vor face cumpărăturile, iar decontările de criptomonede vor crește spectaculos

În 2026, plățile digitale vor înregistra o explozie fără precedent, marcând începutul sfârșitului epocii cash, potrivit studiului VISA. O revoluție majoră este reprezentată de comerțul cu agenți AI – asistenți virtuali care tranzacționează și cumpără în numele consumatorilor, personalizând preferințele și controlând strict cheltuielile, un model care va deveni curând o practică obișnuită în business. Visa susține că această evoluție este însoțită însă și de riscuri sporite privind securitatea identității, deoarece infractorii folosesc AI pentru atacuri sofisticate de tip deepfake și identități false, fapt ce impune colaborări extinse între bănci, fintech-uri și instituții pentru combaterea fraudelor. În același timp, stablecoin-urile – criptomonede susținute de monede tradiționale – vor deveni tot mai relevante, profitând de noi reglementări globale și de infrastructura Visa, facilitând plățile transfrontaliere și tranzacțiile în piețele emergente, cu o piață estimată să atingă până la 4 trilioane de dolari până în 2030. În 2026, jumătate din plățile globale vor fi digitale, susținute de tehnologii precum cardurile tap-to-pay și plățile mobile, reducând semnificativ utilizarea numerarului, în timp ce Visa colaborează cu fintech-uri internaționale pentru accelerarea digitalizării economiei globale. Astfel, anul 2026 se conturează ca un punct de cotitură în modul în care consumatorii și companiile interacționează financiar, deschizând calea către o economie digitală integrată, securizată și axată pe inteligență artificială și criptomonede – transformări ce aduc oportunități uriașe, dar și noi provocări în protejarea identității și a datelor personale.

Depozitele la bănci ale firmelor şi populaţiei au crescut cu 1,5%, în noiembrie 2025 – date BNR

Depozitele la bănci ale firmelor și populației din România au înregistrat o creștere semnificativă de 1,5% în noiembrie 2025, conform datelor oficiale ale BNR. Depozitele în lei ale rezidenților, care reprezintă 68,1% din totalul depozitelor clienților neguvernamentali, au urcat cu 1,7% față de luna precedentă, atingând valoarea de 441,864 miliarde lei, în timp ce față de noiembrie 2024 acestea au crescut cu 1,4%, deși în termeni reali se înregistrează o scădere de 7,6%. Gospodăriile populației au contribuit la această majorare printr-o creștere de 1,2% în lei, până la 257,42 miliarde lei, cu un avans anual de 3,9% (-5,4% în termeni reali), iar sectoarele non-financiare și instituțiile financiare nemonetare au crescut depozitele în lei cu 2,3%, până la 184,443 miliarde lei, deși comparativ cu anul anterior au înregistrat o scădere de 1,9% (-10,6% real). În ceea ce privește depozitele în valută, acestea, măsurate în lei și reprezentând 31,9% din total, au avansat cu 1,1% față de luna anterioară, ajungând la 207,247 miliarde lei (echivalentul a 40,711 miliarde euro, cu +1% în euro), iar față de noiembrie 2024 s-au majorat cu 16% în lei (13,4% în euro). Totodată, depozitele în valută ale gospodăriilor au crescut modest cu 0,2% în lei, la 140,877 miliarde lei (27,674 miliarde euro, +0,1%), marcând o creștere anuală de 15,7% în lei (13,1% în euro), iar depozitele valutare ale altor sectoare au înregistrat un avans de 3,1% în lei, până la 66,369 miliarde lei (13,037 miliarde euro, +3%), respectiv o creștere anuală de 16,8% în lei și 14,2% în euro. Astfel, datele BNR subliniază o tendință generală de creștere a depozitelor atât în moneda națională, cât și în valută, reflectând consolidarea economiilor populare și a firmelor pe parcursul anului 2025, un aspect esențial pentru stabilitatea financiară a României și pentru încrederea în sistemul bancar național.

Fondurile de pensii private obligatorii au ajuns la active de 195 de miliarde de lei

Fondurile de pensii private obligatorii din România au atins un nivel impresionant al activelor de 195 de miliarde de lei, majoritatea investițiilor, respectiv 94%, fiind realizate în active românești și în lei, conform Autorității de Supraveghere Financiară (ASF). La finalul lunii noiembrie 2025, titlurile de stat dețineau ponderea majoritară în portofoliile fondurilor, cu 127,58 miliarde lei (65,5%), urmate de acțiuni listate la Bursa de Valori București (BVB) în valoare de 48,62 miliarde lei (24,9%), și obligațiuni corporative în sumă de 7,8 miliarde lei (4%). În aceeași perioadă, contribuțiile încasate s-au ridicat la 1,89 miliarde lei, cu o contribuție medie de 408 lei, iar numărul participanților în fondurile de pensii private obligatorii a depășit 8,4 milioane. Pilonul II include fonduri cunoscute precum Metropolitan Life, Aripi, AZT Viitorul tău, BCR, BRD, NN și Vital, evidențiind o diversificare solidă și o creștere constantă a capitalului gestionat. Această evoluție susține stabilitatea sistemului de pensii private și oferă garanții importante pentru viitorul financiar al participanților.