Știri naționale și internaționale

Miliarde din bani europeni – Pîslaru vrea ca la începutul anului 2026 să „dea drumul” la planificarea pentru fondurile europene

Redacția•25 noiembrie 2025

Pe scurt

Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Marius Pîslaru, anunță o abordare proactivă și ambițioasă pentru gestionarea fondurilor europene în România, vizând lansarea planificării încă de la începutul anului 2026. El estimează că în 2027, România va accesa între 8 și 10 miliarde de euro prin fondul de Coeziune, urmând să construiască o punte financiară până în 2028, iar în perioada 2028-2034 vor fi disponibili circa 70 de miliarde de euro, incluzând atât fonduri europene cât și naționale. Strategia propusă implică o cofinanțare de la bugetul național, de aproximativ un euro la fiecare euro venit din fonduri europene, dar și mobilizarea sectorului privat prin proiecte de investiții, cu un mecanism financiar inovator ce include instrumente financiare și granturi directe pentru investiții strategice. Această viziune amplă prevede un plan național integrat, un 'single fund' care să elimine restricțiile programelor diferite, facilitând o planificare multianuală coerentă și un parteneriat public-privat extins, sprijinit pentru prima oară după aderarea României la UE. Cu o perspectivă de investiții totale ce pot ajunge la peste 200 de miliarde de euro în următorii ani, ministrul subliniază importanța unui consens politic și implicarea activă a mediului privat, mass-media și societății civile pentru adoptarea și implementarea acestui plan de țară, care să transforme România dintr-un actor reactiv într-un lider regional, folosind fondurile europene pentru relansare economică și obținerea unei predictibilități financiare pe termen lung.

Miliarde din fonduri europene: Pîslaru vizează lansarea planificării încă de la începutul anului 2026

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, a anunțat o viziune amplă și ambițioasă pentru gestionarea fondurilor europene în România, având ca termen de start ianuarie-februarie 2026 pentru debutul procesului de planificare a acestora. Oficialul pune un accent major pe proactivitate, dorind să evite tradiționala atitudine reactivă a țării noastre în negocierile privind utilizarea acestor resurse vitale, potrivit declarațiilor transmise în cadrul evenimentului News.ro – Roinvest.

Care este miza?

În centrele discuțiilor se află viitorul finanțărilor europene în perioada 2027-2034, când România se așteaptă să gestioneze peste 70 de miliarde de euro din fonduri structurale și de coeziune, incluzând un potențial aport de cel puțin 10 miliarde euro din fondul de competitivitate. Ministrul subliniază că aceste fonduri nu sunt doar banii unui exercițiu financiar, ci reprezintă o veritabilă oportunitate de relansare economică și dezvoltare strategică.

„Discutăm acum despre cum trecem pragul anului 2026, urmând ca în 2027 să ne apropiem de 10 miliarde de euro pe axa Coeziune, creând astfel o punte solidă până în 2028”, a explicat ministrul. „Pentru perioada 2028-2034 sunt pregătite 60 de miliarde de euro în cadrul noului Plan de Parteneriat Național și Regional, sperând să adăugăm încă 10 miliarde prin fondul de competitivitate.”

Parteneriatul public-privat, cheia succesului

Un element crucial al planului îl reprezintă implicarea sectorului privat, alături de cofinanțarea națională. Marcel Boloș propune o schemă ambițioasă, în care pentru fiecare euro venit din fonduri europene să existe un euro echivalent provenit din bugetul național și un euro suplimentar investit de sectorul privat. Astfel, pe parcursul a 7 ani, România ar putea mobiliza circa 210 miliarde de euro – 70 miliarde din partea UE, 70 miliarde din bugetul de stat și 70 miliarde din investiții private.

„Este un concept avangardist: nu doar o consultare cu mediul privat, ci o invitație clară către acesta să participe prin proiecte concrete de investiții, în special în sectoare strategice”, a detaliat ministrul. O parte importantă din acești bani private ar putea proveni prin instrumente financiare dedicate, pentru care se estimează un volum între 10 și 15 miliarde euro, care să faciliteze multiplicarea capitalului și maximizarea impactului.

De asemenea, pentru investițiile private importante, se dorește un mecanism prin care să existe un grant direct în proporție de 20%, încurajând astfel favorabil implicarea și reducând riscurile investitorilor.

Un plan național integrat și flexibil

Pentru prima dată după aderarea României în UE, se propune un „single fund”, un fond unic care să permită o planificare unitară, eliminând barierele dintre programe și restricțiile fragmentate actuale. Aceasta ar permite alocarea optimă a resurselor și o viziune multianuală clară în care România să-și bazeze strategia de dezvoltare.

„Vrem ca România să pună toate resursele într-o găleată comună, să aibă o planificare multianuală riguroasă și să stabilească împreună cu mediul privat prioritățile investiționale, asumându-și astfel statutul unui actor regional cu obiective clare și o colaborare public-privată fără precedent”, a mai precizat ministrul Boloș.

Condiții pentru succes și pașii următori

Pentru ca acest plan integrat să devină realitate, este nevoie de consens politic și stabilitate în Coaliție. Marcel Boloș a spus că în primele luni ale anului 2026 va solicita un mandat din partea Guvernului pentru demararea pregătirilor oficiale. Acesta va urma să fie dezbătut și aprobat până cel târziu în iulie 2027, când Comisia Europeană așteaptă noile planuri de finanțare.

„Sunt curios să văd apetența din partea mass-media, a mediului privat și a societății civile pentru această propunere, deoarece succesul va depinde în mare măsură de colaborarea și implicarea tuturor actorilor”, a adăugat ministrul.

O perspectivă optimistă pentru România

Marcel Boloș a marcat o tranziție clară față de experiența cu PNRR, când existau multe incertitudini și temeri legate de utilizarea fondurilor. Planul actual este gândit în deplină concordanță cu Comisia Europeană, cu obiective bine definite și o structură predictibilă, care să ajute România să accelereze dezvoltarea și să iasă din postura de adeptă a "prinderii din urmă".

Prin acest demers, România își propune să devină un actor regional important, cu o implicare strategică în sectoarele-cheie ale economiei și printr-un parteneriat public-privat puternic.

În concluzie, ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene pregătește terenul pentru un proiect amplu și integrat de utilizare a fondurilor europene, care implică responsabilitate, colaborare și viziune, cu scopul de a transforma România într-un lider regional al dezvoltării economice.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleFinanţe şi bănci

Articole similare

VISA: 2026 va fi anul exploziei plăților digitale și începutul sfârșitului epocii cash. Agenții AI îți vor face cumpărăturile, iar decontările de criptomonede vor crește spectaculos

În 2026, plățile digitale vor înregistra o explozie fără precedent, marcând începutul sfârșitului epocii cash, potrivit studiului VISA. O revoluție majoră este reprezentată de comerțul cu agenți AI – asistenți virtuali care tranzacționează și cumpără în numele consumatorilor, personalizând preferințele și controlând strict cheltuielile, un model care va deveni curând o practică obișnuită în business. Visa susține că această evoluție este însoțită însă și de riscuri sporite privind securitatea identității, deoarece infractorii folosesc AI pentru atacuri sofisticate de tip deepfake și identități false, fapt ce impune colaborări extinse între bănci, fintech-uri și instituții pentru combaterea fraudelor. În același timp, stablecoin-urile – criptomonede susținute de monede tradiționale – vor deveni tot mai relevante, profitând de noi reglementări globale și de infrastructura Visa, facilitând plățile transfrontaliere și tranzacțiile în piețele emergente, cu o piață estimată să atingă până la 4 trilioane de dolari până în 2030. În 2026, jumătate din plățile globale vor fi digitale, susținute de tehnologii precum cardurile tap-to-pay și plățile mobile, reducând semnificativ utilizarea numerarului, în timp ce Visa colaborează cu fintech-uri internaționale pentru accelerarea digitalizării economiei globale. Astfel, anul 2026 se conturează ca un punct de cotitură în modul în care consumatorii și companiile interacționează financiar, deschizând calea către o economie digitală integrată, securizată și axată pe inteligență artificială și criptomonede – transformări ce aduc oportunități uriașe, dar și noi provocări în protejarea identității și a datelor personale.

Depozitele la bănci ale firmelor şi populaţiei au crescut cu 1,5%, în noiembrie 2025 – date BNR

Depozitele la bănci ale firmelor și populației din România au înregistrat o creștere semnificativă de 1,5% în noiembrie 2025, conform datelor oficiale ale BNR. Depozitele în lei ale rezidenților, care reprezintă 68,1% din totalul depozitelor clienților neguvernamentali, au urcat cu 1,7% față de luna precedentă, atingând valoarea de 441,864 miliarde lei, în timp ce față de noiembrie 2024 acestea au crescut cu 1,4%, deși în termeni reali se înregistrează o scădere de 7,6%. Gospodăriile populației au contribuit la această majorare printr-o creștere de 1,2% în lei, până la 257,42 miliarde lei, cu un avans anual de 3,9% (-5,4% în termeni reali), iar sectoarele non-financiare și instituțiile financiare nemonetare au crescut depozitele în lei cu 2,3%, până la 184,443 miliarde lei, deși comparativ cu anul anterior au înregistrat o scădere de 1,9% (-10,6% real). În ceea ce privește depozitele în valută, acestea, măsurate în lei și reprezentând 31,9% din total, au avansat cu 1,1% față de luna anterioară, ajungând la 207,247 miliarde lei (echivalentul a 40,711 miliarde euro, cu +1% în euro), iar față de noiembrie 2024 s-au majorat cu 16% în lei (13,4% în euro). Totodată, depozitele în valută ale gospodăriilor au crescut modest cu 0,2% în lei, la 140,877 miliarde lei (27,674 miliarde euro, +0,1%), marcând o creștere anuală de 15,7% în lei (13,1% în euro), iar depozitele valutare ale altor sectoare au înregistrat un avans de 3,1% în lei, până la 66,369 miliarde lei (13,037 miliarde euro, +3%), respectiv o creștere anuală de 16,8% în lei și 14,2% în euro. Astfel, datele BNR subliniază o tendință generală de creștere a depozitelor atât în moneda națională, cât și în valută, reflectând consolidarea economiilor populare și a firmelor pe parcursul anului 2025, un aspect esențial pentru stabilitatea financiară a României și pentru încrederea în sistemul bancar național.

Fondurile de pensii private obligatorii au ajuns la active de 195 de miliarde de lei

Fondurile de pensii private obligatorii din România au atins un nivel impresionant al activelor de 195 de miliarde de lei, majoritatea investițiilor, respectiv 94%, fiind realizate în active românești și în lei, conform Autorității de Supraveghere Financiară (ASF). La finalul lunii noiembrie 2025, titlurile de stat dețineau ponderea majoritară în portofoliile fondurilor, cu 127,58 miliarde lei (65,5%), urmate de acțiuni listate la Bursa de Valori București (BVB) în valoare de 48,62 miliarde lei (24,9%), și obligațiuni corporative în sumă de 7,8 miliarde lei (4%). În aceeași perioadă, contribuțiile încasate s-au ridicat la 1,89 miliarde lei, cu o contribuție medie de 408 lei, iar numărul participanților în fondurile de pensii private obligatorii a depășit 8,4 milioane. Pilonul II include fonduri cunoscute precum Metropolitan Life, Aripi, AZT Viitorul tău, BCR, BRD, NN și Vital, evidențiind o diversificare solidă și o creștere constantă a capitalului gestionat. Această evoluție susține stabilitatea sistemului de pensii private și oferă garanții importante pentru viitorul financiar al participanților.