Știri naționale și internaționale

Libra Internet Bank estimează că rata inflației ar putea ajunge până la 9,6% la sfârșitul lui 2025, mult peste ținta BNR, și că dobânda de referință va rămâne nemodificată până-n vară

Redacția•12 noiembrie 2025

Pe scurt

Libra Internet Bank estimează că rata inflației din România ar putea ajunge până la 9,6% la sfârșitul anului 2025, depășind considerabil ținta stabilită de Banca Națională a României (BNR), iar dobânda de referință va rămâne neschimbată până în vara anului 2026. Această prognoză vine după decizia BNR de a menține dobânda cheie la 6,5%, în contextul unor presiuni inflaționiste generate mai ales de factori de ofertă, precum majorările accizelor la carburanți și tutun începând cu 1 ianuarie 2026, precum și ridicarea plafonului la prețul gazelor naturale și adaosului comercial pentru alimentele de bază din aprilie 2026. Situația actuală arată o creștere lunară a prețurilor de consum de 0,5% în octombrie, cu inflația anuală ușor în scădere la 9,76%, afectată semnificativ de scumpirile la servicii (chirie, reparații auto și electronice, servicii culturale, educație și turism) care au înregistrat creșteri de până la 1,3%. Totodată, scăderea prețului combustibililor și menținerea constantă a prețului tutunului au temperat parțial majorările la gazele naturale (+4,3%) și alte produse, astfel încât creșterea prețurilor produselor nealimentare să rămână moderată. În aceeași perioadă, alimentele s-au scumpit cu 0,48%, fructele fiind singurele produse alimentare cu preț redus. Inflația de bază (CORE2 ajustat), care exclude prețurile volatile precum legume, fructe, ouă, combustibili, tutun și alcool, a rămas stabilă la 7,92%. Studiile Comisiei Europene confirmă faptul că așteptările inflaționiste ale consumatorilor sunt un factor-cheie ce influențează evoluția inflației, determinând anticipații de scumpiri care se materializează în creșteri reale ale prețurilor. În ultimul an, principalii factori care au alimentat inflația au fost energia electrică, carnea și produsele din carne, produsele de morărit și panificație, combustibilii și produsele lactate, energia electrică având cel mai mare impact, depășind cumulativ ceilalți factori. Astfel, avertismentele Libra Internet Bank subliniază necesitatea unei vigilențe continue față de influențele externe și interne ale inflației, în contextul menținerii dobânzii BNR nemodificate până în vara anului 2026, oferind o imagine clară asupra presiunilor economice ce pot afecta consumul și stabilitatea prețurilor în România pe termen mediu.

Libra Internet Bank anticipează că rata inflației în România va urca până la 9,6% la sfârșitul anului 2025, un nivel semnificativ peste ținta stabilită de Banca Națională a României (BNR). În același timp, banca estimează că dobânda de referință va rămâne neschimbată până în vara anului următor.

Presiuni inflaționiste de natură ofertantă

Deși principalele presiuni asupra inflației în perioada următoare provin preponderent din partea ofertei, precum creșteri ale accizelor la carburanți și tutun începând cu 1 ianuarie 2026, sau ridicarea plafonului la prețul gazelor naturale și adaosul comercial la alimentele de bază începând cu 1 aprilie 2026, aceste fenomene nu pot fi ignorate. Libra Bank atrage atenția că ele pot alimenta așteptările inflaționiste ale consumatorilor, ceea ce ar putea avea un impact concret asupra prețurilor de consum pe termen mediu și lung.

Această prognoză a fost făcută publică la scurt timp după ce BNR a decis să mențină dobânda de referință la 6,5%, în contextul unei politici monetare prudente.

Evoluția prețurilor de consum în octombrie

În luna octombrie, prețurile de consum au crescut lunar cu 0,5%, o valoare considerată ridicată, însă efectul de bază a contribuit la scăderea ratei anuale a inflației de la 9,9% în septembrie la 9,76%. Creșterile cele mai semnificative s-au înregistrat în sectorul serviciilor, cu o majorare lunară de 0,74%. Dintre acestea, s-au remarcat scumpiri notabile în domenii precum chirii, reparații auto și electronice, precum și în serviciile culturale, educație și turism, cu majorări de prețuri ce au variat între 1,2% și 1,3%.

Pe de altă parte, scăderea prețurilor la combustibili (-0,7%) și menținerea constantă a prețului țigărilor — două categorii cu o pondere importantă în coșul de consum — au contribuit la temperarea impactului majorărilor la gaze naturale (+4,3%) și alte produse, astfel încât creșterea prețurilor la produsele nealimentare s-a limitat la 0,41%. În octombrie, produsele alimentare s-au scumpit cu 0,48%, cu excepția fructelor, care au înregistrat o ușoară ieftinire. Această creștere a fost însă sub media obișnuită pentru luna octombrie din anii anteriori.

Stabilitatea inflației CORE2 ajustată

Inflația anuală ajustată CORE2 — care exclude elementele volatile precum legume, fructe, ouă, precum și prețurile la combustibili, alcool, tutun și reglementate — a rămas aproape constantă în octombrie, la 7,92%, comparativ cu 7,93% în septembrie.

Analizele privind anticipațiile inflaționiste ale consumatorilor, realizate lunar de Direcția Generală pentru Afaceri Economice și Financiare (DG ECFIN) a Comisiei Europene, evidențiază că aceste așteptări reprezintă un factor determinant important pentru evoluția ulterioară a inflației. Astfel, o creștere a percepției privind viitoarele scumpiri se reflectă ulterior în fluctuațiile reale ale prețurilor.

Factorii principali ai inflației din ultimele 12 luni

O privire de ansamblu asupra ultimelor 12 luni arată că principalele cinci categorii care au contribuit la creșterea inflației au fost energia electrică, carnea și preparatele din carne, produsele de morărit și panificație, combustibilii și produsele lactate.

Un aspect deosebit de notabil este faptul că impactul energiei electrice asupra inflației a fost mai puternic decât cel al celorlalți patru factori luați împreună în această perioadă, demonstrând influența covârșitoare pe care această resursă o are asupra prețurilor în economia românească.

Concluzii și perspective

În contextul dat, Libra Internet Bank recomandă o monitorizare atentă a presiunilor inflaționiste, în special a celor alimentate de factori structurali și politici fiscale precum accizele și plafonarea prețurilor la utilități. Cu toate acestea, conform estimărilor instituției, BNR va păstra dobânda de politică monetară neschimbată până în vara anului 2026, reflectând o abordare precaută privind stimularea creșterii economice și controlul inflației.

Rămâne esențială atenția acordată atât evoluției prețurilor la produse și servicii, cât și așteptărilor consumatorilor, care pot influența direcția inflației pe termen mediu și lung.

Informațiile acestui articol sunt bazate pe raportul Libra Internet Bank referitor la evoluția inflației și politica monetară, precum și pe datele publicate de Banca Națională a României și Comisia Europeană.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleFinanţe şi bănci

Articole similare

VISA: 2026 va fi anul exploziei plăților digitale și începutul sfârșitului epocii cash. Agenții AI îți vor face cumpărăturile, iar decontările de criptomonede vor crește spectaculos

În 2026, plățile digitale vor înregistra o explozie fără precedent, marcând începutul sfârșitului epocii cash, potrivit studiului VISA. O revoluție majoră este reprezentată de comerțul cu agenți AI – asistenți virtuali care tranzacționează și cumpără în numele consumatorilor, personalizând preferințele și controlând strict cheltuielile, un model care va deveni curând o practică obișnuită în business. Visa susține că această evoluție este însoțită însă și de riscuri sporite privind securitatea identității, deoarece infractorii folosesc AI pentru atacuri sofisticate de tip deepfake și identități false, fapt ce impune colaborări extinse între bănci, fintech-uri și instituții pentru combaterea fraudelor. În același timp, stablecoin-urile – criptomonede susținute de monede tradiționale – vor deveni tot mai relevante, profitând de noi reglementări globale și de infrastructura Visa, facilitând plățile transfrontaliere și tranzacțiile în piețele emergente, cu o piață estimată să atingă până la 4 trilioane de dolari până în 2030. În 2026, jumătate din plățile globale vor fi digitale, susținute de tehnologii precum cardurile tap-to-pay și plățile mobile, reducând semnificativ utilizarea numerarului, în timp ce Visa colaborează cu fintech-uri internaționale pentru accelerarea digitalizării economiei globale. Astfel, anul 2026 se conturează ca un punct de cotitură în modul în care consumatorii și companiile interacționează financiar, deschizând calea către o economie digitală integrată, securizată și axată pe inteligență artificială și criptomonede – transformări ce aduc oportunități uriașe, dar și noi provocări în protejarea identității și a datelor personale.

Depozitele la bănci ale firmelor şi populaţiei au crescut cu 1,5%, în noiembrie 2025 – date BNR

Depozitele la bănci ale firmelor și populației din România au înregistrat o creștere semnificativă de 1,5% în noiembrie 2025, conform datelor oficiale ale BNR. Depozitele în lei ale rezidenților, care reprezintă 68,1% din totalul depozitelor clienților neguvernamentali, au urcat cu 1,7% față de luna precedentă, atingând valoarea de 441,864 miliarde lei, în timp ce față de noiembrie 2024 acestea au crescut cu 1,4%, deși în termeni reali se înregistrează o scădere de 7,6%. Gospodăriile populației au contribuit la această majorare printr-o creștere de 1,2% în lei, până la 257,42 miliarde lei, cu un avans anual de 3,9% (-5,4% în termeni reali), iar sectoarele non-financiare și instituțiile financiare nemonetare au crescut depozitele în lei cu 2,3%, până la 184,443 miliarde lei, deși comparativ cu anul anterior au înregistrat o scădere de 1,9% (-10,6% real). În ceea ce privește depozitele în valută, acestea, măsurate în lei și reprezentând 31,9% din total, au avansat cu 1,1% față de luna anterioară, ajungând la 207,247 miliarde lei (echivalentul a 40,711 miliarde euro, cu +1% în euro), iar față de noiembrie 2024 s-au majorat cu 16% în lei (13,4% în euro). Totodată, depozitele în valută ale gospodăriilor au crescut modest cu 0,2% în lei, la 140,877 miliarde lei (27,674 miliarde euro, +0,1%), marcând o creștere anuală de 15,7% în lei (13,1% în euro), iar depozitele valutare ale altor sectoare au înregistrat un avans de 3,1% în lei, până la 66,369 miliarde lei (13,037 miliarde euro, +3%), respectiv o creștere anuală de 16,8% în lei și 14,2% în euro. Astfel, datele BNR subliniază o tendință generală de creștere a depozitelor atât în moneda națională, cât și în valută, reflectând consolidarea economiilor populare și a firmelor pe parcursul anului 2025, un aspect esențial pentru stabilitatea financiară a României și pentru încrederea în sistemul bancar național.

Fondurile de pensii private obligatorii au ajuns la active de 195 de miliarde de lei

Fondurile de pensii private obligatorii din România au atins un nivel impresionant al activelor de 195 de miliarde de lei, majoritatea investițiilor, respectiv 94%, fiind realizate în active românești și în lei, conform Autorității de Supraveghere Financiară (ASF). La finalul lunii noiembrie 2025, titlurile de stat dețineau ponderea majoritară în portofoliile fondurilor, cu 127,58 miliarde lei (65,5%), urmate de acțiuni listate la Bursa de Valori București (BVB) în valoare de 48,62 miliarde lei (24,9%), și obligațiuni corporative în sumă de 7,8 miliarde lei (4%). În aceeași perioadă, contribuțiile încasate s-au ridicat la 1,89 miliarde lei, cu o contribuție medie de 408 lei, iar numărul participanților în fondurile de pensii private obligatorii a depășit 8,4 milioane. Pilonul II include fonduri cunoscute precum Metropolitan Life, Aripi, AZT Viitorul tău, BCR, BRD, NN și Vital, evidențiind o diversificare solidă și o creștere constantă a capitalului gestionat. Această evoluție susține stabilitatea sistemului de pensii private și oferă garanții importante pentru viitorul financiar al participanților.