Știri naționale și internaționale

Leonardo Badea (BNR): Prezentul şi viitorul nostru depind de funcţionarea eficientă a pieţelor de capital

Redacția•19 noiembrie 2025

Pe scurt

Leonardo Badea, prim-viceguvernator al Băncii Naţionale a României, subliniază că atât prezentul, cât şi viitorul economiei noastre depind crucial de funcţionarea eficientă a pieţelor de capital, evidenţiind că economiile cu pieţe de capital solide cresc mai rapid, inovează şi rezistă mai bine la şocuri economice comparativ cu cele dependente preponderent de finanţarea bancară. Deşi Uniunea Europeană găzduieşte unele dintre cele mai mari economii şi companii globale, pieţele europene de capital rămân fragmentate, cu un potenţial semnificativ nevalorificat faţă de exemplul american, unde 80% din finanţarea corporativă este asigurată prin pieţe de capital, spre deosebire de Europa, unde doar 20% provine de aici. În ciuda existenţei Uniunii Pieţelor de Capital de zece ani, progresul a fost lent din cauza reglementărilor diverse, a sistemelor fragmentate şi a diferenţelor culturale. Totuşi, pieţele emergente din regiune, cu Bursa de Valori Bucureşti ca exemplu, au înregistrat o evoluţie importantă: capitalizarea bursieră s-a dublat în cinci ani, iar numărul investitorilor retail a crescut cu 348%, depăşind 274.000, susţinută de listări noi, obligaţiuni guvernamentale şi performanţa indicelui BET-Total-Return care a urcat cu 230%, poziţionând piaţa românească pe locul doi în regiune. Reclasificarea BVB ca „piaţă emergentă secundară” a sporit încrederea investitorilor străini şi vizibilitatea firmelor româneşti internaţional. Totodată, deşi companiile nefinanciare listate contribuie economic încă modest (4,5% din valoarea adăugată brută a sectorului), acestea au performanţe superioare, cu rentabilitate a activelor peste medie, structură financiară mai sănătoasă şi grad redus de îndatorare (38% versus 163% la nivel agregat), ceea ce reflectă un mare potenţial de atragere a finanţării suplimentare. Gradul ridicat de concentrare al cifrei de afaceri în industrii precum extractivă (40%) şi prelucrătoare indică totodată nevoia extinderii bazei de emitenţi, sectorul agricol neavând încă firme listate. În ceea ce priveşte comerţul exterior, companiile listate au o pondere redusă în importuri şi exporturi, ceea ce sugerează spaţiu vast pentru dezvoltare. Leonardo Badea priveşte cu optimism viitorul pieţei de capital şi al regiunii, evocând avantajele infrastructurii digitale avansate, creşterea veniturilor, apartenenţa la UE şi aderarea la OECD, care vor stimula transparenţa şi strategii solide de dezvoltare a pieţei de capital. Centrele de inovare din Europa de Est, precum Bucureşti, Praga, Tallinn sau Varşovia, vor cultiva apetitul companiilor pentru finanţare prin aceste pieţe, iar integrarea regională şi europeană reprezintă calea spre o piaţă de capital competitivă şi matură. La 30 de ani de la înfiinţarea BVB, este momentul atât pentru o evaluare a evoluţiilor, cât şi pentru a accepta provocarea de a accelera dezvoltarea şi eficienţa pieţelor de capital din România, esenţiale pentru susţinerea creşterii economice sustenabile şi inovare.

Leonardo Badea (BNR): Prezentul și viitorul nostru depind de eficiența piețelor de capital

Leonardo Badea, prim-viceguvernator al Băncii Naționale a României (BNR), a subliniat în cadrul evenimentului „30 de ani de Bursă – trecut, prezent și viitor al pieței de capital”, organizat de Bursa de Valori București (BVB), că succesul economic actual și viitor se leagă strâns de funcționarea performantă a piețelor de capital. Acesta a atras atenția asupra paradoxului european: deși Uniunea Europeană întrunește una dintre cele mai mari economii la nivel global, companii cu renume mondial și forță de muncă bine pregătită, piețele de capital europene rămân fragmentate, insuficient exploatate comparativ cu modelul pieței americane.

Finanțarea corporativă în Europa versus SUA: o realitate contrastantă

În discursul său, Badea a evidențiat faptul că în Europa doar 20% din finanțarea companiilor provine din piețele de capital, restul de 80% fie fiind asigurat de băncile comerciale. Situația este diametral opusă în Statele Unite, unde aproximativ 80% din finanțarea corporativă vine de pe piețele de capital și doar 20% de la bănci. Acest dezechilibru explică o parte din ritmul mai lent al dezvoltării piețelor europene de capital.

Au trecut deja zece ani de la lansarea Uniunii Piețelor de Capital la nivel european, însă progresele au fost modeste. Obstacolele există în multiplele regimuri legislative – 27 la număr –, diverse politici privind insolvența, sisteme fragmentate de compensare și decontare, precum și diferențe culturale între investitori.

Evoluția pieței de capital românești – un exemplu de creștere

Leonardo Badea a menționat cu optimism dinamica pieței românești de capital, reflectată în dublarea capitalizării bursiere în ultimii cinci ani, care a atins aproape 57 miliarde de euro în 2025. De asemenea, numărul investitorilor retail a cunoscut o creștere explozivă, cu 348%, depășind pragul de 274.000 de persoane.

Această creștere a fost susținută de listarea unor noi companii private, includerea în tranzacționare a unor acțiuni ale unor companii cu capital de stat, dar și prin emisiuni de obligațiuni guvernamentale. Indicele BET-Total-Return a consemnat o creștere impresionantă de 230% în ultimii cinci ani, poziționându-se pe locul doi în regiune și depășind clar performanțele altor piețe emergente globale.

Reclasificarea BVB la statutul de „piață emergentă secundară” după upgrade-ul prescris de FTSE Russell din 2020 a consolidat încrederea investitorilor străini, a sporit lichiditatea și a crescut vizibilitatea companiilor românești pe piețele internaționale.

Provocări și oportunități în structura companiilor listate

În ciuda acestor realizări, ponderea companiilor nefinanciare listate pe BVB este în continuare redusă: în 2024, acestea au reprezentat doar 4,5% din valoarea adăugată brută a sectorului nefinanciar și au angajat doar 1,3% dintre salariați. Fondurile active ale acestor firme acoperă 6,6% din totalul activelor din sector.

Analiza sectorială relevă o concentrare puternică în câteva domenii: cele trei companii din industria extractivă dețin 40% din cifra de afaceri a celor listate, iar sectorul industrial prelucrător cu 34 de firme atinge 27%. Sectorul utilităților este reprezentat de patru companii ce generează 23% din cifra de afaceri, în timp ce agricultura lipsește aproape cu desăvârșire de pe piața principală a bursei.

Pe plan economic și financiar, companiile listate se diferențiază pozitiv: rentabilitatea activelor (ROA) a fost în 2024 de 9,8%, peste media sectorului nefinanciar, iar indicatorii financiari precum gradul de îndatorare și lichiditatea sunt mult mai sănătoși. Gradul de îndatorare al acestora se situează la 38%, mult sub media sectorială de 163%, ceea ce indică un potențial notabil de atragere a unor finanțări suplimentare.

Finanțarea și calitatea creditelor – un aspect favorabil

Companiile cotate la BVB utilizează în proporție de 65% capital propriu în structura lor financiară, comparativ cu 36% la nivelul întregii economii. Datoriile comerciale se află pe poziția a doua ca sursă de finanțare. În septembrie 2025, portofoliul de credite bancare acordate firmelor listate se ridica la 9,4 miliarde lei, iar calitatea acestuia este superioară celei din restul sectorului nefinanciar.

De remarcat este și rata scăzută a creditelor neperformante (NPL): în cazul companiilor nefinanciare listate, aceasta a fost doar 0,15% în septembrie 2025, față de 2,82% media națională.

Extinderea prezenței companiilor listate în comerțul extern și perspectivele viitoare

Badea a punctat că importanța companiilor listate în comerțul exterior rămâne modestă, acestea reprezentând 5,6% din importuri și 5,2% din exporturile totale ale României în 2024. Aceasta indică însă un imens potențial de dezvoltare și creștere economică.

Privind spre viitor, prim-viceguvernatorul BNR vede numeroase oportunități la nivel regional și european pentru consolidarea piețelor de capital. Infrastructura digitală avansată, creșterea veniturilor și accesul la fonduri europene, alături de procesul de aderare la OECD, care sporește transparența și standardele de reglementare, oferă un cadru solid pentru dezvoltare.

Centrele emergente de inovare din București, Praga, Tallinn sau Varșovia sunt exemple concrete de stimulare a apetitul companiilor pentru finanțare prin piața de capital, iar integrarea regională și europeană reprezintă calea de urmat pentru Europa de Est.

Concluzie

La 30 de ani de la înființarea Bursei de Valori București, Leonardo Badea consideră că nu ne aflăm doar în fața unei analize retrospective, ci și în pragul unei provocări privind direcția și evoluția pieței de capital românești, care trebuie să continue să se dezvolte și să contribuie decisiv la creșterea economică durabilă a României și a regiunii.

Sursa: Economica.net
Știre prelucrată și sintetizată pentru un articol original SEO-friendly.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleFinanţe şi bănci

Articole similare

VISA: 2026 va fi anul exploziei plăților digitale și începutul sfârșitului epocii cash. Agenții AI îți vor face cumpărăturile, iar decontările de criptomonede vor crește spectaculos

În 2026, plățile digitale vor înregistra o explozie fără precedent, marcând începutul sfârșitului epocii cash, potrivit studiului VISA. O revoluție majoră este reprezentată de comerțul cu agenți AI – asistenți virtuali care tranzacționează și cumpără în numele consumatorilor, personalizând preferințele și controlând strict cheltuielile, un model care va deveni curând o practică obișnuită în business. Visa susține că această evoluție este însoțită însă și de riscuri sporite privind securitatea identității, deoarece infractorii folosesc AI pentru atacuri sofisticate de tip deepfake și identități false, fapt ce impune colaborări extinse între bănci, fintech-uri și instituții pentru combaterea fraudelor. În același timp, stablecoin-urile – criptomonede susținute de monede tradiționale – vor deveni tot mai relevante, profitând de noi reglementări globale și de infrastructura Visa, facilitând plățile transfrontaliere și tranzacțiile în piețele emergente, cu o piață estimată să atingă până la 4 trilioane de dolari până în 2030. În 2026, jumătate din plățile globale vor fi digitale, susținute de tehnologii precum cardurile tap-to-pay și plățile mobile, reducând semnificativ utilizarea numerarului, în timp ce Visa colaborează cu fintech-uri internaționale pentru accelerarea digitalizării economiei globale. Astfel, anul 2026 se conturează ca un punct de cotitură în modul în care consumatorii și companiile interacționează financiar, deschizând calea către o economie digitală integrată, securizată și axată pe inteligență artificială și criptomonede – transformări ce aduc oportunități uriașe, dar și noi provocări în protejarea identității și a datelor personale.

Depozitele la bănci ale firmelor şi populaţiei au crescut cu 1,5%, în noiembrie 2025 – date BNR

Depozitele la bănci ale firmelor și populației din România au înregistrat o creștere semnificativă de 1,5% în noiembrie 2025, conform datelor oficiale ale BNR. Depozitele în lei ale rezidenților, care reprezintă 68,1% din totalul depozitelor clienților neguvernamentali, au urcat cu 1,7% față de luna precedentă, atingând valoarea de 441,864 miliarde lei, în timp ce față de noiembrie 2024 acestea au crescut cu 1,4%, deși în termeni reali se înregistrează o scădere de 7,6%. Gospodăriile populației au contribuit la această majorare printr-o creștere de 1,2% în lei, până la 257,42 miliarde lei, cu un avans anual de 3,9% (-5,4% în termeni reali), iar sectoarele non-financiare și instituțiile financiare nemonetare au crescut depozitele în lei cu 2,3%, până la 184,443 miliarde lei, deși comparativ cu anul anterior au înregistrat o scădere de 1,9% (-10,6% real). În ceea ce privește depozitele în valută, acestea, măsurate în lei și reprezentând 31,9% din total, au avansat cu 1,1% față de luna anterioară, ajungând la 207,247 miliarde lei (echivalentul a 40,711 miliarde euro, cu +1% în euro), iar față de noiembrie 2024 s-au majorat cu 16% în lei (13,4% în euro). Totodată, depozitele în valută ale gospodăriilor au crescut modest cu 0,2% în lei, la 140,877 miliarde lei (27,674 miliarde euro, +0,1%), marcând o creștere anuală de 15,7% în lei (13,1% în euro), iar depozitele valutare ale altor sectoare au înregistrat un avans de 3,1% în lei, până la 66,369 miliarde lei (13,037 miliarde euro, +3%), respectiv o creștere anuală de 16,8% în lei și 14,2% în euro. Astfel, datele BNR subliniază o tendință generală de creștere a depozitelor atât în moneda națională, cât și în valută, reflectând consolidarea economiilor populare și a firmelor pe parcursul anului 2025, un aspect esențial pentru stabilitatea financiară a României și pentru încrederea în sistemul bancar național.

Fondurile de pensii private obligatorii au ajuns la active de 195 de miliarde de lei

Fondurile de pensii private obligatorii din România au atins un nivel impresionant al activelor de 195 de miliarde de lei, majoritatea investițiilor, respectiv 94%, fiind realizate în active românești și în lei, conform Autorității de Supraveghere Financiară (ASF). La finalul lunii noiembrie 2025, titlurile de stat dețineau ponderea majoritară în portofoliile fondurilor, cu 127,58 miliarde lei (65,5%), urmate de acțiuni listate la Bursa de Valori București (BVB) în valoare de 48,62 miliarde lei (24,9%), și obligațiuni corporative în sumă de 7,8 miliarde lei (4%). În aceeași perioadă, contribuțiile încasate s-au ridicat la 1,89 miliarde lei, cu o contribuție medie de 408 lei, iar numărul participanților în fondurile de pensii private obligatorii a depășit 8,4 milioane. Pilonul II include fonduri cunoscute precum Metropolitan Life, Aripi, AZT Viitorul tău, BCR, BRD, NN și Vital, evidențiind o diversificare solidă și o creștere constantă a capitalului gestionat. Această evoluție susține stabilitatea sistemului de pensii private și oferă garanții importante pentru viitorul financiar al participanților.