Știri locale • Cluj și județul Cluj29 august 2026
CJ24
CJ24
știri locale
Meniu
Știrile zilei în ClujȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și Cultură în Cluj-NapocaBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

Impozitul minim pe cifra de afaceri, ”o otravă care trebuie să dispară”, spune Biriş

Redacția•20 noiembrie 2025
Impozitul minim pe cifra de afaceri, ”o otravă care trebuie să dispară”, spune Biriş

Pe scurt

Avocatul Cristian Biriş atrage atenţia asupra efectelor negative ale impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA), descris ca „o otravă care trebuie să dispară”, în contextul scăderii semnificative a investiţiilor străine directe (ISD) în România, care au atins un minim istoric în primul semestru al anului, fiind de câteva ori mai mici faţă de anul precedent. Acesta explică că procesul actual este unul de dezinvestire, deoarece majoritatea ISD-urilor proveneau din profitul reinvestit, iar acum, pe fondul reducerii investițiilor și creșterii dezinvestirii, perspectiva economică a țării devine sumbră. În mod concret, impozitul pe cifra de afaceri este considerat un obstacol major, în special pentru industria auto, unde și ministrul Tánczos Barna susține reducerea acestui impozit în prima fază și eliminarea sa pe termen mediu, cu scopul clar de a diminua cel puțin la jumătate povara fiscală până în 2026. Declarările celor doi oficiali evidențiază necesitatea reformelor fiscale urgente pentru a stimula investițiile și a asigura un viitor sustenabil pentru economia românească, subliniind impactul negativ stilat de IMCA asupra climatului investițional și competitivității industriei locale. Pentru detalii complete, articolul integral poate fi consultat pe Termene.ro.

Impozitul minim pe cifra de afaceri, ”o otravă care trebuie să dispară”, spune Biriş

Impozitul minim pe cifra de afaceri, „o otravă care trebuie să dispară”, afirmă avocatul Biriş

Investițiile străine directe (ISD) din România au înregistrat în primul semestru al acestui an o scădere alarmantă, atingând un nivel istoric minim, avertizează avocatul fiscal Cristian Biriş. Potrivit unei declarații acordate pentru Termene.ro, această situație reflectă un proces amplu de dezinvestire, care pune sub semnul întrebării viitorul economic al țării.

Scăderea dramatică a investițiilor străine directe

Biriş punctează faptul că, în general, cea mai mare parte a ISD-urilor proveneau din profitul reinvestit de companiile deja prezente în România. Însă, în contextul actual, odată cu reducerea investițiilor și creșterea retragerii capitalului, perspectivele economice ale României devin tot mai fragile. „Investițiile scad, dezinvestirea crește, iar în acest moment, țara pare că nu mai are viitor”, a subliniat avocatul.

Unul dintre factorii care contribuie în mod decisiv la această situație este considerat impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA). Biriş nu ezită să îl numească „o otravă care trebuie să dispară”, argumentând că această taxă reprezintă o povară inutilă pentru companii și un obstacol în calea dezvoltării economice.

Impactul impozitului minim pe cifra de afaceri asupra industriei auto

Opinie similară exprimă și ministrul Mediului, Tánczos Barna, care indică faptul că IMCA acționează ca o frână în special pentru sectorul industriei auto, unul dintre pilonii economiei românești. Potrivit acestuia, reducerea acestui impozit este imperativă, cel puțin în mod etapizat.

„Susțin reducerea impozitului minim pe cifra de afaceri în primă fază și, pe termen mediu, eliminarea completă a acestuia”, a declarat Barna pentru Termene.ro. El adaugă că pentru anul 2026 este necesară o diminuare a acestui impozit cel puțin la jumătate, pentru a stimula relansarea investițiilor și a readuce încrederea companiilor în climatul de afaceri românesc.

Dezinvestire și un semnal de alarmă pentru viitorul economic al României

Această situație dezinvestirii ridică semne serioase de întrebare cu privire la competitivitatea României pe termen lung. Prin intermediul diverselor analize, specialiștii și reprezentanții mediului de afaceri transmit un mesaj clar: menținerea unor taxe precum IMCA în forma actuală poate limita semnificativ capacitatea companiilor de a reinvesti și de a crea noi locuri de muncă.

Astfel, vocea avocaților, a miniștrilor și a antreprenorilor converg către o reformă urgentă în domeniul fiscalității, care să sprijine în mod efectiv dezvoltarea economică și să atragă din nou capitalul străin.

Pentru o analiză detaliată și informații suplimentare, puteți citi articolul integral pe Termene.ro.

Cuvinte cheie: impozitul minim pe cifra de afaceri, investiții străine directe, dezinvestire, economia României, industria auto, Cristian Biriş, Tánczos Barna, fiscalitate, dezvoltare economică, Termene.ro

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleFinanţe şi bănci

Articole similare

VISA: 2026 va fi anul exploziei plăților digitale și începutul sfârșitului epocii cash. Agenții AI îți vor face cumpărăturile, iar decontările de criptomonede vor crește spectaculos

În 2026, plățile digitale vor înregistra o explozie fără precedent, marcând începutul sfârșitului epocii cash, potrivit studiului VISA. O revoluție majoră este reprezentată de comerțul cu agenți AI – asistenți virtuali care tranzacționează și cumpără în numele consumatorilor, personalizând preferințele și controlând strict cheltuielile, un model care va deveni curând o practică obișnuită în business. Visa susține că această evoluție este însoțită însă și de riscuri sporite privind securitatea identității, deoarece infractorii folosesc AI pentru atacuri sofisticate de tip deepfake și identități false, fapt ce impune colaborări extinse între bănci, fintech-uri și instituții pentru combaterea fraudelor. În același timp, stablecoin-urile – criptomonede susținute de monede tradiționale – vor deveni tot mai relevante, profitând de noi reglementări globale și de infrastructura Visa, facilitând plățile transfrontaliere și tranzacțiile în piețele emergente, cu o piață estimată să atingă până la 4 trilioane de dolari până în 2030. În 2026, jumătate din plățile globale vor fi digitale, susținute de tehnologii precum cardurile tap-to-pay și plățile mobile, reducând semnificativ utilizarea numerarului, în timp ce Visa colaborează cu fintech-uri internaționale pentru accelerarea digitalizării economiei globale. Astfel, anul 2026 se conturează ca un punct de cotitură în modul în care consumatorii și companiile interacționează financiar, deschizând calea către o economie digitală integrată, securizată și axată pe inteligență artificială și criptomonede – transformări ce aduc oportunități uriașe, dar și noi provocări în protejarea identității și a datelor personale.

Depozitele la bănci ale firmelor şi populaţiei au crescut cu 1,5%, în noiembrie 2025 – date BNR

Depozitele la bănci ale firmelor și populației din România au înregistrat o creștere semnificativă de 1,5% în noiembrie 2025, conform datelor oficiale ale BNR. Depozitele în lei ale rezidenților, care reprezintă 68,1% din totalul depozitelor clienților neguvernamentali, au urcat cu 1,7% față de luna precedentă, atingând valoarea de 441,864 miliarde lei, în timp ce față de noiembrie 2024 acestea au crescut cu 1,4%, deși în termeni reali se înregistrează o scădere de 7,6%. Gospodăriile populației au contribuit la această majorare printr-o creștere de 1,2% în lei, până la 257,42 miliarde lei, cu un avans anual de 3,9% (-5,4% în termeni reali), iar sectoarele non-financiare și instituțiile financiare nemonetare au crescut depozitele în lei cu 2,3%, până la 184,443 miliarde lei, deși comparativ cu anul anterior au înregistrat o scădere de 1,9% (-10,6% real). În ceea ce privește depozitele în valută, acestea, măsurate în lei și reprezentând 31,9% din total, au avansat cu 1,1% față de luna anterioară, ajungând la 207,247 miliarde lei (echivalentul a 40,711 miliarde euro, cu +1% în euro), iar față de noiembrie 2024 s-au majorat cu 16% în lei (13,4% în euro). Totodată, depozitele în valută ale gospodăriilor au crescut modest cu 0,2% în lei, la 140,877 miliarde lei (27,674 miliarde euro, +0,1%), marcând o creștere anuală de 15,7% în lei (13,1% în euro), iar depozitele valutare ale altor sectoare au înregistrat un avans de 3,1% în lei, până la 66,369 miliarde lei (13,037 miliarde euro, +3%), respectiv o creștere anuală de 16,8% în lei și 14,2% în euro. Astfel, datele BNR subliniază o tendință generală de creștere a depozitelor atât în moneda națională, cât și în valută, reflectând consolidarea economiilor populare și a firmelor pe parcursul anului 2025, un aspect esențial pentru stabilitatea financiară a României și pentru încrederea în sistemul bancar național.

Fondurile de pensii private obligatorii au ajuns la active de 195 de miliarde de lei

Fondurile de pensii private obligatorii din România au atins un nivel impresionant al activelor de 195 de miliarde de lei, majoritatea investițiilor, respectiv 94%, fiind realizate în active românești și în lei, conform Autorității de Supraveghere Financiară (ASF). La finalul lunii noiembrie 2025, titlurile de stat dețineau ponderea majoritară în portofoliile fondurilor, cu 127,58 miliarde lei (65,5%), urmate de acțiuni listate la Bursa de Valori București (BVB) în valoare de 48,62 miliarde lei (24,9%), și obligațiuni corporative în sumă de 7,8 miliarde lei (4%). În aceeași perioadă, contribuțiile încasate s-au ridicat la 1,89 miliarde lei, cu o contribuție medie de 408 lei, iar numărul participanților în fondurile de pensii private obligatorii a depășit 8,4 milioane. Pilonul II include fonduri cunoscute precum Metropolitan Life, Aripi, AZT Viitorul tău, BCR, BRD, NN și Vital, evidențiind o diversificare solidă și o creștere constantă a capitalului gestionat. Această evoluție susține stabilitatea sistemului de pensii private și oferă garanții importante pentru viitorul financiar al participanților.