Știri locale • Cluj și județul Cluj29 august 2026
Știri naționale și internaționale

Guvernul Italiei cere BCE să slăbească moneda euro, pentru a stimula exporturile

Redacția31 octombrie 2025
Guvernul Italiei cere BCE să slăbească moneda euro, pentru a stimula exporturile

Pe scurt

Guvernul Italiei a lansat un apel către Banca Centrală Europeană (BCE) pentru a slăbi moneda euro, având în vedere dificultățile pe care acestea le întâmpină exportatorii italieni din cauza unui dolar din ce în ce mai slab și a unui euro puternic, pe lângă tarifele vamale existente. Antonio Tajani, ministrul italian de externe, a subliniat, într-o conferință de presă alături de comisarul european pentru comerț, Maros Sefcovic, că BCE ar trebui să ia în considerare o scădere a ratelor dobânzilor și o achiziție de datorii, similare măsurilor aplicate de Rezerva Federală a SUA, pentru a mări lichiditatea și a diminua forța euro. În lipsa acestor măsuri, situația exportatorilor italieni, principalii exportatori europeni către Statele Unite, ar putea deveni și mai gravă, riscând o pierdere anuală de 16,7 miliarde de euro, în special în domenii precum mașini-unelte, băuturi și automobile, conform federației patronale italiene Confindustria. Deși Italia a încheiat un 'acord bun' de tarif general de 15% cu SUA, Tajani avertizează că acest beneficiu poate fi erodat dacă americanii continuă politica de devalorizare a dolarului. Cu toate acestea, BCE a decis să mențină neschimbată dobânda de referință la 2% pentru a treia ședință consecutivă, în contextul unei creșteri economice de 0,2% în zona euro, depășind așteptările, după cum a precizat Christine Lagarde, citând datele preliminare Eurostat.

Guvernul Italiei cere BCE să slăbească moneda euro, pentru a stimula exporturile

Guvernul italian a îndemnat recent Banca Centrală Europeană (BCE) să adopte măsuri menite să slăbească moneda euro, un pas ce ar putea stimula exporturile italiene în fața provocărilor comerciale actuale. Într-un context de fluctuație a cursurilor valutare, ministrul italian de externe, Antonio Tajani, și-a exprimat îngrijorarea cu privire la impactul unui euro puternic asupra competitivității exportatorilor italieni.

Contextul Economic Actual

Potrivit unei decizii publicate joi, BCE a menținut dobânda de referință la nivelul de 2% pentru a treia ședință consecutivă. Această decizie reflectă o abordare precaută față de politicile monetare în zona euro, în ciuda provocărilor economice care persistă. În același timp, Europa se confruntă cu efectele unui dolar american tot mai slab, care amplifică dificultățile pentru exportatori.

„Un dolar în scădere și un euro întărit afectează competitivitatea exportatorilor noștri, deja supuși presiunii tarifelor vamale”, a declarat Antonio Tajani într-o conferință de presă la Roma, alături de Maros Sefcovic, comisarul european pentru comerț.

Propunerile Italiei pentru BCE

Ministrul Tajani a făcut apel la BCE să examineze posibilitatea implementării unor medii similare cu cele ale Rezervei Federale a Statelor Unite, sugerând atât o reducere a ratelor dobânzilor, cât și reluarea achizițiilor de datorii. Aceste măsuri ar putea aduce mai multă lichiditate pe piață și ar contribui la reducerea forței euro, conform oficialului italian.

Fără aceste ajustări, importanța diferenței de curs valutar dintre euro și dolar ar putea depăși chiar impactul tarifelor comerciale, amplificând astfel dificultățile pentru sectorul exporturilor, a avertizat Tajani.

Impactul Asupra Economiei Italiene

Italia ocupă locul trei în clasamentul celor mai mari exportatori europeni către Statele Unite. Potrivit unei analize realizate de Confindustria, federația patronală din Italia, sectorul exporturilor ar putea experimenta pierderi de până la 16,7 miliarde de euro anual. În mod special, industriile de mașini-unelte, băuturi și automobile ar putea fi grav afectate.

Acordul recent privind tarifele comerciale cu SUA, care include un impozit general de 15%, este considerat un succes, dar Tajani a subliniat amenințarea potențială din partea unui dolar în continuă depreciere. „Chiar și cu un acord bun, un dolar slab poate submina avantajele obținute”, a subliniat el.

Perspective Economice în Zona Euro

Președinta BCE, Christine Lagarde, și-a exprimat optimismul cu privire la creșterea economică a zonei euro. Datele preliminare oferite de Eurostat arată o creștere economică cu 0,2% în al treilea trimestru al anului, depășind previziunile analiștilor. Totuși, Lagarde a menționat că nu este momentul pentru satisfacție deplină și că fiecare decizie trebuie cântărită cu grijă în contextul economic actual.

În concluzie, apelul guvernului italian către BCE subliniază nevoia unor măsuri flexibile și rapide în gestionarea politicilor monetare, ca parte a unui efort mai amplu pentru a menține competitivitatea economică și a sprijini exporturile pe piețele internaționale.


Aceasta a fost o analiză asupra solicitărilor Italiei către BCE în contextul echilibrarei cursurilor de schimb valutar și a protejării intereselor comerciale pe scena globală.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleFinanţe şi bănci

Articole similare

VISA: 2026 va fi anul exploziei plăților digitale și începutul sfârșitului epocii cash. Agenții AI îți vor face cumpărăturile, iar decontările de criptomonede vor crește spectaculos

În 2026, plățile digitale vor înregistra o explozie fără precedent, marcând începutul sfârșitului epocii cash, potrivit studiului VISA. O revoluție majoră este reprezentată de comerțul cu agenți AI – asistenți virtuali care tranzacționează și cumpără în numele consumatorilor, personalizând preferințele și controlând strict cheltuielile, un model care va deveni curând o practică obișnuită în business. Visa susține că această evoluție este însoțită însă și de riscuri sporite privind securitatea identității, deoarece infractorii folosesc AI pentru atacuri sofisticate de tip deepfake și identități false, fapt ce impune colaborări extinse între bănci, fintech-uri și instituții pentru combaterea fraudelor. În același timp, stablecoin-urile – criptomonede susținute de monede tradiționale – vor deveni tot mai relevante, profitând de noi reglementări globale și de infrastructura Visa, facilitând plățile transfrontaliere și tranzacțiile în piețele emergente, cu o piață estimată să atingă până la 4 trilioane de dolari până în 2030. În 2026, jumătate din plățile globale vor fi digitale, susținute de tehnologii precum cardurile tap-to-pay și plățile mobile, reducând semnificativ utilizarea numerarului, în timp ce Visa colaborează cu fintech-uri internaționale pentru accelerarea digitalizării economiei globale. Astfel, anul 2026 se conturează ca un punct de cotitură în modul în care consumatorii și companiile interacționează financiar, deschizând calea către o economie digitală integrată, securizată și axată pe inteligență artificială și criptomonede – transformări ce aduc oportunități uriașe, dar și noi provocări în protejarea identității și a datelor personale.

Depozitele la bănci ale firmelor şi populaţiei au crescut cu 1,5%, în noiembrie 2025 – date BNR

Depozitele la bănci ale firmelor și populației din România au înregistrat o creștere semnificativă de 1,5% în noiembrie 2025, conform datelor oficiale ale BNR. Depozitele în lei ale rezidenților, care reprezintă 68,1% din totalul depozitelor clienților neguvernamentali, au urcat cu 1,7% față de luna precedentă, atingând valoarea de 441,864 miliarde lei, în timp ce față de noiembrie 2024 acestea au crescut cu 1,4%, deși în termeni reali se înregistrează o scădere de 7,6%. Gospodăriile populației au contribuit la această majorare printr-o creștere de 1,2% în lei, până la 257,42 miliarde lei, cu un avans anual de 3,9% (-5,4% în termeni reali), iar sectoarele non-financiare și instituțiile financiare nemonetare au crescut depozitele în lei cu 2,3%, până la 184,443 miliarde lei, deși comparativ cu anul anterior au înregistrat o scădere de 1,9% (-10,6% real). În ceea ce privește depozitele în valută, acestea, măsurate în lei și reprezentând 31,9% din total, au avansat cu 1,1% față de luna anterioară, ajungând la 207,247 miliarde lei (echivalentul a 40,711 miliarde euro, cu +1% în euro), iar față de noiembrie 2024 s-au majorat cu 16% în lei (13,4% în euro). Totodată, depozitele în valută ale gospodăriilor au crescut modest cu 0,2% în lei, la 140,877 miliarde lei (27,674 miliarde euro, +0,1%), marcând o creștere anuală de 15,7% în lei (13,1% în euro), iar depozitele valutare ale altor sectoare au înregistrat un avans de 3,1% în lei, până la 66,369 miliarde lei (13,037 miliarde euro, +3%), respectiv o creștere anuală de 16,8% în lei și 14,2% în euro. Astfel, datele BNR subliniază o tendință generală de creștere a depozitelor atât în moneda națională, cât și în valută, reflectând consolidarea economiilor populare și a firmelor pe parcursul anului 2025, un aspect esențial pentru stabilitatea financiară a României și pentru încrederea în sistemul bancar național.

Fondurile de pensii private obligatorii au ajuns la active de 195 de miliarde de lei

Fondurile de pensii private obligatorii din România au atins un nivel impresionant al activelor de 195 de miliarde de lei, majoritatea investițiilor, respectiv 94%, fiind realizate în active românești și în lei, conform Autorității de Supraveghere Financiară (ASF). La finalul lunii noiembrie 2025, titlurile de stat dețineau ponderea majoritară în portofoliile fondurilor, cu 127,58 miliarde lei (65,5%), urmate de acțiuni listate la Bursa de Valori București (BVB) în valoare de 48,62 miliarde lei (24,9%), și obligațiuni corporative în sumă de 7,8 miliarde lei (4%). În aceeași perioadă, contribuțiile încasate s-au ridicat la 1,89 miliarde lei, cu o contribuție medie de 408 lei, iar numărul participanților în fondurile de pensii private obligatorii a depășit 8,4 milioane. Pilonul II include fonduri cunoscute precum Metropolitan Life, Aripi, AZT Viitorul tău, BCR, BRD, NN și Vital, evidențiind o diversificare solidă și o creștere constantă a capitalului gestionat. Această evoluție susține stabilitatea sistemului de pensii private și oferă garanții importante pentru viitorul financiar al participanților.