Știri naționale și internaționale

Garanțiile pe care BID le va acorda celor circa 7.000 de IMM-uri care vor primi împrumuturi sunt de peste 6 miliarde de lei. Ce bănci primesc garanțiile

Redacția•10 noiembrie 2025

Pe scurt

Banca de Investiții și Dezvoltare (BID), singura instituție de acest tip deținută integral de statul român prin Ministerul Finanțelor și înființată în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență, va acorda în anul următor garanții de peste 6 miliarde de lei pentru circa 6.000-7.000 de întreprinderi mici și mijlocii (IMM-uri), urmând ca în trei ani să susțină peste 26.000 de firme. Această inițiativă are ca scop principal relansarea economică și stimularea creșterii prin facilitarea accesului IMM-urilor, în special celor mici, la finanțare pentru investiții, soluționând astfel dificultățile întâmpinate în accesarea fondurilor. Garanțiile vor acoperi o gamă largă de IMM-uri, conform definiției europene, cu cifre de afaceri de până la 50 de milioane de euro, iar valoarea medie a garanțiilor variază între 60.000 de euro pentru companiile foarte mici și între 500.000 și 700.000 euro pentru cele mai mari, cu un plafon maxim de până la 2 milioane de euro. BID a semnat deja convenții cu principalele bănci care acoperă peste 80% din piață, printre acestea numărându-se BCR, BRD, Banca Transilvania, CEC Bank, și ING Bank România, urmând să extindă parteneriatele și către alte instituții financiare nebancare. Produsul financiar este proiectat ținând cont de estimările Băncii Naționale privind rata de neperformanță, iar comisionul perceput de BID este de 0,7% din valoarea garanției, reprezentând costuri operaționale, banca neavând scopul maximizării profitului. Inițiativa reprezintă un pilon important în strategia de creditare și investiții a BID, fiind un instrument esențial pentru susținerea competitivității, inovării și dezvoltării economice durabile în România, cu impact direct asupra redresării post-pandemie și creșterii sustenabile a sectorului IMM.

BID va sprijini peste 7.000 de IMM-uri prin garanții de peste 6 miliarde de lei. Iată care bănci vor primi aceste garanții

Banca de Investiții și Dezvoltare (BID) pregătește un impuls financiar important pentru economia românească, printr-un program de garantare a împrumuturilor destinate întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri). Valoarea totală a garanțiilor oferite va depăși 6 miliarde de lei în 2024, beneficiind aproximativ 7.000 de IMM-uri, cu perspective de extindere până la 26.000 de firme în următorii trei ani.

6 miliarde de lei pentru susținerea IMM-urilor

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a subliniat importanța concentrării eforturilor pe soluții eficiente pentru relansarea economică și susținerea creșterii. „Inițiativa BID presupune injectarea a 6 miliarde de lei în economie în anul următor, pentru peste 25.000 de IMM-uri și microîntreprinderi, care vor folosi aceste instrumente financiare pentru a-și susține cheltuielile strict legate de investiții”, a declarat Nazare.

Lansarea unui mecanism complex

Directorul general al BID, Dan Sandu, a explicat că procesul de lansare a Convențiilor de Garantare pentru Garanția de Portofoliu, care susțin programul, a fost unul îndelungat și complex, fiind necesară nu doar semnarea convențiilor cu instituțiile financiare partenere, ci și elaborarea unei strategii solide de creditare, investiții și afaceri. Această etapă reprezintă un pas important în cadrul pilonului PNRR dedicat operaționalizării băncii.

Parteneriate solide cu băncile comerciale și IFN-urile

BID a încheiat deja convenții cu instituții bancare reprezentând peste 80% din piața financiară românească. Printre acestea se numără BCR, BRD, Exim Banca Românească, Banca Transilvania, CEC Bank, ING Bank România, Libra Internet Bank și Unicredit Bank. Urmează să fie semnate acorduri și cu Garanti BBVA România, Raiffeisen Bank România, Vista Bank, Intesa Sanpaolo Bank România și Patria Bank.

Pe lângă bănci, BID va colabora și cu instituții financiare non-bancare (IFN), precum BCR Social Finance, Vitas, Easy Credit și Filbo, extinzând astfel aria de sprijin pentru întreprinderile mici.

Garanții pentru o gamă largă de IMM-uri

Teodora Petre, director executiv în cadrul BID, a declarat că estimările indică un impact benefic asupra a 6.000 – 7.000 de IMM-uri deja în anul viitor, iar în trei ani ținta este să fie ajutate peste 26.000 de companii. „Garanția acoperă o plajă foarte largă de IMM-uri, conform definiției europene, incluzând firme cu cifră de afaceri de până la 50 de milioane de euro”, a afirmat Petre.

Prioritatea va fi acordată IMM-urilor mici, pentru care accesul la finanțare este mai dificil, astfel încât fondurile să ajungă acolo unde este cea mai mare nevoie. Valoarea medie a garanțiilor variază: pentru companiile mici și foarte mici aceasta este în jur de 60.000 de euro, iar pentru IMM-urile mai mari poate ajunge între 500.000 și 700.000 de euro. Suma maximă garantată este de până la 2 milioane de euro.

Risc controlat și comision accesibil

Referitor la posibila rată de neperformanță a împrumuturilor garantate, Teodora Petre a menționat că produsul a fost creat în baza estimărilor realizate de Banca Națională a României cu privire la evoluția economică. BID percepe un comision moderat de 0,7% din valoarea garanției, care acoperă doar costurile operaționale, conform legislației ce reglementează funcționarea băncii, care nu are ca scop maximizarea profitului.

Rolul-cheie al BID în economia României

Înființată la finalul anului 2023 prin Planul Național de Redresare și Reziliență, Banca de Investiții și Dezvoltare este singura instituție de acest tip din România, controlată integral de stat prin Ministerul Finanțelor. Misiunea sa este să contribuie la dezvoltarea economică și socială durabilă, să stimuleze competitivitatea, inovația și să susțină tranziția către o economie neutră din punct de vedere climatic.

Prin programul actual de garantare, BID își propune să remedieze unele dezechilibre din piața financiară și să ofere IMM-urilor acces mai facil și mai sigur la finanțare, în vederea consolidării și extinderii afacerilor în contextul redresării economice post-pandemie.

Implementarea acestor garanții reprezintă un pas important pentru sprijinirea mediului antreprenorial românesc și pentru dinamizarea economiei prin susținerea investițiilor în întreprinderile mici și mijlocii, motorul principal al dezvoltării economice și creării de locuri de muncă în țară.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleFinanţe şi bănci

Articole similare

VISA: 2026 va fi anul exploziei plăților digitale și începutul sfârșitului epocii cash. Agenții AI îți vor face cumpărăturile, iar decontările de criptomonede vor crește spectaculos

În 2026, plățile digitale vor înregistra o explozie fără precedent, marcând începutul sfârșitului epocii cash, potrivit studiului VISA. O revoluție majoră este reprezentată de comerțul cu agenți AI – asistenți virtuali care tranzacționează și cumpără în numele consumatorilor, personalizând preferințele și controlând strict cheltuielile, un model care va deveni curând o practică obișnuită în business. Visa susține că această evoluție este însoțită însă și de riscuri sporite privind securitatea identității, deoarece infractorii folosesc AI pentru atacuri sofisticate de tip deepfake și identități false, fapt ce impune colaborări extinse între bănci, fintech-uri și instituții pentru combaterea fraudelor. În același timp, stablecoin-urile – criptomonede susținute de monede tradiționale – vor deveni tot mai relevante, profitând de noi reglementări globale și de infrastructura Visa, facilitând plățile transfrontaliere și tranzacțiile în piețele emergente, cu o piață estimată să atingă până la 4 trilioane de dolari până în 2030. În 2026, jumătate din plățile globale vor fi digitale, susținute de tehnologii precum cardurile tap-to-pay și plățile mobile, reducând semnificativ utilizarea numerarului, în timp ce Visa colaborează cu fintech-uri internaționale pentru accelerarea digitalizării economiei globale. Astfel, anul 2026 se conturează ca un punct de cotitură în modul în care consumatorii și companiile interacționează financiar, deschizând calea către o economie digitală integrată, securizată și axată pe inteligență artificială și criptomonede – transformări ce aduc oportunități uriașe, dar și noi provocări în protejarea identității și a datelor personale.

Depozitele la bănci ale firmelor şi populaţiei au crescut cu 1,5%, în noiembrie 2025 – date BNR

Depozitele la bănci ale firmelor și populației din România au înregistrat o creștere semnificativă de 1,5% în noiembrie 2025, conform datelor oficiale ale BNR. Depozitele în lei ale rezidenților, care reprezintă 68,1% din totalul depozitelor clienților neguvernamentali, au urcat cu 1,7% față de luna precedentă, atingând valoarea de 441,864 miliarde lei, în timp ce față de noiembrie 2024 acestea au crescut cu 1,4%, deși în termeni reali se înregistrează o scădere de 7,6%. Gospodăriile populației au contribuit la această majorare printr-o creștere de 1,2% în lei, până la 257,42 miliarde lei, cu un avans anual de 3,9% (-5,4% în termeni reali), iar sectoarele non-financiare și instituțiile financiare nemonetare au crescut depozitele în lei cu 2,3%, până la 184,443 miliarde lei, deși comparativ cu anul anterior au înregistrat o scădere de 1,9% (-10,6% real). În ceea ce privește depozitele în valută, acestea, măsurate în lei și reprezentând 31,9% din total, au avansat cu 1,1% față de luna anterioară, ajungând la 207,247 miliarde lei (echivalentul a 40,711 miliarde euro, cu +1% în euro), iar față de noiembrie 2024 s-au majorat cu 16% în lei (13,4% în euro). Totodată, depozitele în valută ale gospodăriilor au crescut modest cu 0,2% în lei, la 140,877 miliarde lei (27,674 miliarde euro, +0,1%), marcând o creștere anuală de 15,7% în lei (13,1% în euro), iar depozitele valutare ale altor sectoare au înregistrat un avans de 3,1% în lei, până la 66,369 miliarde lei (13,037 miliarde euro, +3%), respectiv o creștere anuală de 16,8% în lei și 14,2% în euro. Astfel, datele BNR subliniază o tendință generală de creștere a depozitelor atât în moneda națională, cât și în valută, reflectând consolidarea economiilor populare și a firmelor pe parcursul anului 2025, un aspect esențial pentru stabilitatea financiară a României și pentru încrederea în sistemul bancar național.

Fondurile de pensii private obligatorii au ajuns la active de 195 de miliarde de lei

Fondurile de pensii private obligatorii din România au atins un nivel impresionant al activelor de 195 de miliarde de lei, majoritatea investițiilor, respectiv 94%, fiind realizate în active românești și în lei, conform Autorității de Supraveghere Financiară (ASF). La finalul lunii noiembrie 2025, titlurile de stat dețineau ponderea majoritară în portofoliile fondurilor, cu 127,58 miliarde lei (65,5%), urmate de acțiuni listate la Bursa de Valori București (BVB) în valoare de 48,62 miliarde lei (24,9%), și obligațiuni corporative în sumă de 7,8 miliarde lei (4%). În aceeași perioadă, contribuțiile încasate s-au ridicat la 1,89 miliarde lei, cu o contribuție medie de 408 lei, iar numărul participanților în fondurile de pensii private obligatorii a depășit 8,4 milioane. Pilonul II include fonduri cunoscute precum Metropolitan Life, Aripi, AZT Viitorul tău, BCR, BRD, NN și Vital, evidențiind o diversificare solidă și o creștere constantă a capitalului gestionat. Această evoluție susține stabilitatea sistemului de pensii private și oferă garanții importante pentru viitorul financiar al participanților.