Știri naționale și internaționale

Ce se va întâmpla cu preţurile – Prognoza de inflaţie de la BNR pentru 2026 şi 2026

Redacția•14 noiembrie 2025

Pe scurt

BNR prognostichează o traiectorie descendentă a inflației anuale, cu o ajustare semnificativă estimată în trimestrul III al anului viitor, când se anticipează o scădere de 5 puncte procentuale, odată ce impactul șocurilor pe calea ofertei iese din baza de calcul. Totuși, comparativ cu prognoza din vară, se observă o inflație mai ridicată, cauzată în principal de subestimarea efectelor măsurilor administrative, precum liberalizarea pieței de energie electrică și majorarea impozitelor indirecte, în special în sectorul energiei electrice și al gazelor naturale. De asemenea, anticipațiile inflaționiste au contribuit la o presiune suplimentară asupra prețurilor, reflectând un context politic și social tensionat în România. Guvernatorul Mugur Isărescu a declarat în cadrul prezentării Raportului trimestrial asupra inflației că aceste elemente au determinat creșterea prețurilor peste așteptările inițiale, iar reintrarea inflației în intervalul țintă este prognozată pentru primul trimestru al anului 2027. În plus, pentru anul 2025, aproape jumătate din rata inflației va fi generată de impozitele indirecte, inclusiv TVA și accize, precum și de prețurile la energie electrică și gaze naturale, subliniind importanța gestionării acestor factori în stabilizarea economiei românești. Această prognoză oferă o imagine clară asupra dinamicii prețurilor pe termen mediu, evidențiind rolul politicilor fiscale și al contextului economic în evoluția inflației în România.

Banca Națională a României (BNR) a prezentat recent prognoza anuală privind evoluția inflației pe termen mediu, oferind o perspectivă importantă asupra tendințelor prețurilor până în 2026 și începutul lui 2027. Conform raportului trimestrial asupra inflației, rata anuală a inflației măsurată prin indicele prețurilor de consum va urma o traiectorie descendentă aproape continuă, înregistrând o corecție majoră în trimestrul al treilea al anului următor, printr-o scădere cu aproximativ 5 puncte procentuale.

De ce va scădea inflația în trimestrul III 2026?

Această reducere semnificativă va avea loc odată cu eliminarea din calcul a unor factori extraordinari, reprezentând efectele directe ale șocurilor pe partea ofertei. În esență, se așteaptă ca impactul acestor "șocuri" să fie mai puțin vizibil în statistici, ceea ce va aduce un nivel al inflației mult mai apropiat de normalitate.

Corecția față de prognoza din vară

Comparativ cu estimările făcute în luna iulie la prezentarea raportului anterior, curba inflației pentru următorii ani este acum revizuită în sus. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a explicat că, în vară, s-a subestimat o serie de dintre factorii care au amplificat creșterea prețurilor:

Măsurile administrative adoptate recent și modificările regimului pieței energiei electrice, cu o liberalizare mai rapidă decât a fost anticipat
Majorarea impozitelor indirecte, inclusiv TVA-ul și accizele, aplicate mai ales în sectorul energiei electrice și gazelor naturale, începând cu trimestrul al treilea al anului curent
Anticipațiile inflaționiste care s-au consolidat pe fondul unei situații politice și sociale tensionate, scenariu ce a influențat comportamentul consumatorilor și comercianților, favorizând creșterea prețurilor

Aceste elemente au generat o presiune suplimentară asupra prețurilor care nu fuseseră suficient de clar cuantificate în prognoza inițială.

Ce transmite BNR despre evoluția inflației până în 2027?

Potrivit BNR, revenirea inflației în intervalul țintit de bancă (2,5%, cu un interval de +/-1 punct procentual) este estimată să se producă abia în primul trimestru al anului 2027. Această perspectivă confirmă faptul că inflația nu se va stabiliza rapid în anii 2025 și 2026, ci va urma o perioadă de ajustare progresivă.

De asemenea, în cadrul aceleiași conferințe de presă, guvernatorul Mugur Isărescu a adăugat că, pentru anul 2025, aproape jumătate din nivelul inflației va fi influențat de impozitele indirecte, în special TVA-ul și accizele, dar și de costul energiei electrice și al gazelor naturale. Astfel, această pondere importantă subliniază rolul semnificativ pe care politicile fiscale și prețul energiei îl au în dinamica prețurilor de consum.

Implicații pentru consumatori și mediul economic

Pe fondul acestor proiecții, consumatorii trebuie să se pregătească pentru o perioadă în care prețurile vor rămâne relativ ridicate, în special în prima parte a anilor 2025 și 2026. De asemenea, întreprinderile vor suporta costuri mai mari, în special cele din industrii dependente de energie, ceea ce poate duce la ajustări ale ofertei și ale salariilor.

Mediul politic și social tensionat menționat de guvernator joacă un rol important în conturarea climatului economic general, deoarece percepțiile privind inflația afectează consumul și investițiile. Dacă anticipațiile inflaționiste rămân ridicate, acestea pot genera un efect de spirală ce menține presiunea asupra prețurilor.

Concluzie

Prognoza BNR indică o inflație care, deși în scădere graduală, se va menține într-un registru ridicat până târziu în 2026, cu o ajustare notabilă a valorilor în trimestrul III al acelui an. Politicile fiscale, evoluția prețurilor la energie și contextul economic și social sunt elementele-cheie ce vor determina cum vor evolua prețurile în următorii ani.

În acest context, este esențial ca autoritățile să continue monitorizarea atentă a piețelor și să adopte măsuri care să atenueze efectele nefavorabile ale inflației asupra populației și economiei.

Articol realizat pe baza declarațiilor oficiale și a raportului trimestrial asupra inflației publicat de Banca Națională a României, prezentat de guvernatorul Mugur Isărescu.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleFinanţe şi bănci

Articole similare

VISA: 2026 va fi anul exploziei plăților digitale și începutul sfârșitului epocii cash. Agenții AI îți vor face cumpărăturile, iar decontările de criptomonede vor crește spectaculos

În 2026, plățile digitale vor înregistra o explozie fără precedent, marcând începutul sfârșitului epocii cash, potrivit studiului VISA. O revoluție majoră este reprezentată de comerțul cu agenți AI – asistenți virtuali care tranzacționează și cumpără în numele consumatorilor, personalizând preferințele și controlând strict cheltuielile, un model care va deveni curând o practică obișnuită în business. Visa susține că această evoluție este însoțită însă și de riscuri sporite privind securitatea identității, deoarece infractorii folosesc AI pentru atacuri sofisticate de tip deepfake și identități false, fapt ce impune colaborări extinse între bănci, fintech-uri și instituții pentru combaterea fraudelor. În același timp, stablecoin-urile – criptomonede susținute de monede tradiționale – vor deveni tot mai relevante, profitând de noi reglementări globale și de infrastructura Visa, facilitând plățile transfrontaliere și tranzacțiile în piețele emergente, cu o piață estimată să atingă până la 4 trilioane de dolari până în 2030. În 2026, jumătate din plățile globale vor fi digitale, susținute de tehnologii precum cardurile tap-to-pay și plățile mobile, reducând semnificativ utilizarea numerarului, în timp ce Visa colaborează cu fintech-uri internaționale pentru accelerarea digitalizării economiei globale. Astfel, anul 2026 se conturează ca un punct de cotitură în modul în care consumatorii și companiile interacționează financiar, deschizând calea către o economie digitală integrată, securizată și axată pe inteligență artificială și criptomonede – transformări ce aduc oportunități uriașe, dar și noi provocări în protejarea identității și a datelor personale.

Depozitele la bănci ale firmelor şi populaţiei au crescut cu 1,5%, în noiembrie 2025 – date BNR

Depozitele la bănci ale firmelor și populației din România au înregistrat o creștere semnificativă de 1,5% în noiembrie 2025, conform datelor oficiale ale BNR. Depozitele în lei ale rezidenților, care reprezintă 68,1% din totalul depozitelor clienților neguvernamentali, au urcat cu 1,7% față de luna precedentă, atingând valoarea de 441,864 miliarde lei, în timp ce față de noiembrie 2024 acestea au crescut cu 1,4%, deși în termeni reali se înregistrează o scădere de 7,6%. Gospodăriile populației au contribuit la această majorare printr-o creștere de 1,2% în lei, până la 257,42 miliarde lei, cu un avans anual de 3,9% (-5,4% în termeni reali), iar sectoarele non-financiare și instituțiile financiare nemonetare au crescut depozitele în lei cu 2,3%, până la 184,443 miliarde lei, deși comparativ cu anul anterior au înregistrat o scădere de 1,9% (-10,6% real). În ceea ce privește depozitele în valută, acestea, măsurate în lei și reprezentând 31,9% din total, au avansat cu 1,1% față de luna anterioară, ajungând la 207,247 miliarde lei (echivalentul a 40,711 miliarde euro, cu +1% în euro), iar față de noiembrie 2024 s-au majorat cu 16% în lei (13,4% în euro). Totodată, depozitele în valută ale gospodăriilor au crescut modest cu 0,2% în lei, la 140,877 miliarde lei (27,674 miliarde euro, +0,1%), marcând o creștere anuală de 15,7% în lei (13,1% în euro), iar depozitele valutare ale altor sectoare au înregistrat un avans de 3,1% în lei, până la 66,369 miliarde lei (13,037 miliarde euro, +3%), respectiv o creștere anuală de 16,8% în lei și 14,2% în euro. Astfel, datele BNR subliniază o tendință generală de creștere a depozitelor atât în moneda națională, cât și în valută, reflectând consolidarea economiilor populare și a firmelor pe parcursul anului 2025, un aspect esențial pentru stabilitatea financiară a României și pentru încrederea în sistemul bancar național.

Fondurile de pensii private obligatorii au ajuns la active de 195 de miliarde de lei

Fondurile de pensii private obligatorii din România au atins un nivel impresionant al activelor de 195 de miliarde de lei, majoritatea investițiilor, respectiv 94%, fiind realizate în active românești și în lei, conform Autorității de Supraveghere Financiară (ASF). La finalul lunii noiembrie 2025, titlurile de stat dețineau ponderea majoritară în portofoliile fondurilor, cu 127,58 miliarde lei (65,5%), urmate de acțiuni listate la Bursa de Valori București (BVB) în valoare de 48,62 miliarde lei (24,9%), și obligațiuni corporative în sumă de 7,8 miliarde lei (4%). În aceeași perioadă, contribuțiile încasate s-au ridicat la 1,89 miliarde lei, cu o contribuție medie de 408 lei, iar numărul participanților în fondurile de pensii private obligatorii a depășit 8,4 milioane. Pilonul II include fonduri cunoscute precum Metropolitan Life, Aripi, AZT Viitorul tău, BCR, BRD, NN și Vital, evidențiind o diversificare solidă și o creștere constantă a capitalului gestionat. Această evoluție susține stabilitatea sistemului de pensii private și oferă garanții importante pentru viitorul financiar al participanților.