Știri naționale și internaționale

Ce se va întâmpla cu preţurile anul acesta şi în primele şase luni din 2026 – Anunţ de la BNR

Redacția•12 noiembrie 2025

Pe scurt

Banca Națională a României (BNR) anunță că inflația va suferi o corecție descendentă semnificativă în trimestrul III din 2026, ca urmare a epuizării efectelor directe ale șocurilor pe partea ofertei, urmând ca reducerea să continue într-un ritm mai lent și de la un nivel mai ridicat decât estimările anterioare, reintrând în ținta țintă abia în primul trimestru al anului 2027 și coborând ușor până la finalul orizontului de proiecție, în contextul presiunilor dezinflaționiste generate de deficitul de cerere agregată. Aceasta este așteptată să crească mai accentuat față de proiecțiile anterioare, ca efect al pachetelor fiscale corective introduse începând cu august 2025. Pe fondul incertitudinilor privind consolidarea bugetară conform planului structural convenit cu Comisia Europeană și procedura de deficit excesiv, riscurile asupra evoluției economice și inflației pe termen mediu provin în mare parte din mediul internațional, incluzând tensiunile comerciale globale, războiul din Ucraina și creșterea investițiilor în apărare şi infrastructură în UE. În trimestrul III 2025, inflația anuală a crescut ușor până la 9,88%, influențată de scumpirea energiei și a combustibililor ca urmare a eliminării plafonării prețurilor și majorării TVA și accizelor, în timp ce inflația de bază (CORE2 ajustat) a accelerat până la 8,1%, reflectând transferul acestor creșteri către prețurile de consum și reziliența cererii în anumite sectoare. În octombrie 2025, rata inflației s-a redus ușor la 9,76%, însă presiunile pe prețuri de energie au continuat. Activitatea economică a înregistrat un avans moderat de 1,2% în trimestrul II 2025, cu o stagnare a PIB în prima jumătate a anului, influențată de scăderi în formarea de capital fix și variația stocurilor, dar cu o creștere a consumului populației și o reducere a deficitului comercial, generată de creșterea exporturilor și reducerea importurilor. Sectorul muncii a arătat o ușoară scădere a ratei șomajului în trimestrul III, în pofida reducerii efectivului salariaților, iar salariile au continuat să crească într-un ritm moderat. Pe piața financiară, ratele dobânzilor interbancare și randamentele titlurilor de stat au fost în scădere la finalul lunii octombrie 2025, iar cursul leu/euro a fost marcat de volatilitate în octombrie, influențat de așteptările privind politicile monetare ale Fed și de măsurile fiscale interne. Creditarea sectorului privat a continuat să încetinească în septembrie 2025, afectată în principal de reducerea împrumuturilor societăților nefinanciare și a celor pentru consum. În urma acestor evoluții, BNR a decis în noiembrie 2025 menținerea ratelor dobânzilor-cheie la niveluri constante pentru a asigura stabilitatea prețurilor și o creștere economică durabilă, subliniind importanța stimulării creșterii pe termen lung prin reforme structurale și utilizarea fondurilor europene, în special cele din programul Next Generation EU, ca măsură esențială pentru contrabalansarea efectelor consolidării fiscale și a incertitudinilor geopolitice. BNR monitorizează atent mediul economic intern și extern și este pregătită să ajusteze politica monetară în vederea îndeplinirii obiectivului de stabilitate a prețurilor pe termen mediu, cu următoarea ședință dedicată politicii monetare programată pentru ianuarie 2026.

Ce se întâmplă cu prețurile în acest an și în prima jumătate a lui 2026 – Anunț oficial de la BNR

Banca Națională a României (BNR) a revizuit recent prognoza inflației pentru perioada următoare și oferă detalii importante despre evoluția prețurilor pe termen mediu. Potrivit celui mai nou Raport asupra inflației publicat în noiembrie 2025, inflația se va confrunta cu o corecție descendentă abruptă în trimestrul al treilea din 2026, după ce efectele a două șocuri pe partea ofertei vor fi eliminate. După această scădere semnificativă, inflația va continua să scadă, însă într-un ritm mai lent decât cel anticipat anterior. Astfel, se preconizează ca inflația să revină în interiorul țintei BNR abia în primul trimestru al anului 2027, după care va coborî moderat până la finele orizontului de prognoză.

Această traiectorie reflectă și un deficit mai accentuat de cerere agregată decât s-a estimat inițial, în contextul pachetelor de măsuri fiscal-bugetare corective adoptate începând cu luna august 2025. Aceste politici fiscale vizează consolidarea bugetară pe termen mediu, conform Planului bugetar-structural negociat cu Comisia Europeană și în acord cu procedura privind deficitul excesiv.

Incertitudini și riscuri pe termen mediu

Deși există o prognoză clară, BNR subliniază că incertitudinile rămân ridicate, în special în privința viitoarelor măsuri de consolidare bugetară ce ar putea fi adoptate pentru a respecta angajamentele europene. În plus, riscuri semnificative sunt generate de contextul extern complicat, dominat de tensiuni comerciale globale și de războiul din Ucraina. De asemenea, creșterea cheltuielilor pentru apărare și infrastructură în statele Uniunii Europene este un factor de presiune asupra economiei regionale și asupra politicii monetare.

În acest cadru, deciziile băncilor centrale majore, precum BCE și Rezerva Federală a SUA (Fed), împreună cu reacțiile băncilor centrale din regiune, reprezintă elemente cheie care vor influența evoluția inflației și situația economică a României.

Evoluția recentă a inflației și factorii determinanți

Datele prezentate în raportul BNR arată că inflația anuală a crescut ușor în septembrie 2025 la 9,88%, de la 9,85% în august. Această evoluție rezultă din majorarea prețurilor la combustibili și energie, fiind însă contrabalansată în mare parte de scăderi în prețurile alimentelor proaspete (legume, fructe) și produse din tutun.

Pe parcursul trimestrului al treilea din 2025, inflația a făcut un salt de la 5,66% în iunie la 9,88% în septembrie, pe fondul încetării schemei de plafonare a prețurilor la energia electrică în iulie și majorării TVA-ului și accizelor în august. Aceste două șocuri au dus la scumpiri semnificative ale energiei electrice și, într-o măsură mai mică, a combustibililor. Totodată, inflația de bază (indicator CORE2 ajustat) a accelerat, atingând 8,1% în septembrie de la 5,6% în iunie, reflectând integrarea imediată a creșterilor de taxe în prețurile de consum și un nivel ridicat al așteptărilor inflaționiste pe termen scurt.

În luna octombrie, inflația anuală a scăzut ușor la 9,76%, în contextul reducerii dinamicei prețurilor la combustibili și al alimentelor proaspete, însă această scădere a fost parțial anulată de creșterea costurilor în sectorul energetic, influențată de scumpirea gazelor naturale.

Evoluția economică și impactul asupra inflației

Activitatea economică a României a înregistrat o creștere bună în trimestrul al doilea din 2025, cu un avans de 1,2%, după o stagnare anterioară. Cererea internă, în schimb, a început să încetinească, mai ales datorită reducerii investițiilor și variației stocurilor, dar consumul gospodăriilor a crescut moderat.

Pe de altă parte, dinamica exporturilor a rămas solidă, iar importurile au scăzut, ceea ce a dus la o reducere vizibilă a deficitului comercial și de cont curent în prima jumătate a anului. În trimestrul al treilea, activitatea a rămas relativ stabilă, iar sectorul construcțiilor a consemnat o creștere importantă, în special în segmentul rezidențial. Industria și sectorul retailului au avut evoluții mai modeste, cu ușoare scăderi în anumite luni.

Pe piața muncii, s-au înregistrat scăderi ale numărului de salariați în economie, dar și o mică reducere a ratei șomajului, care s-a menținut stabilă în primele nouă luni ale anului. Salariile nominale au încetinit creșterea, dar rămân relativ ridicate, iar costurile salariale unitare din industrie au revenit în august la valori de două cifre.

Politica monetară și deciziile BNR

În ședința din 12 noiembrie 2025, Consiliul de Administrație al BNR a decis să mențină rata dobânzii-cheie la 6,50% pe an, precum și nivelul ratelor pentru facilitatea de creditare (7,50%) și pentru depozite (5,50%). De asemenea, au fost păstrate neschimbate ratele rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și valută.

Aceste decizii au ca scop principal asigurarea stabilității prețurilor pe termen mediu, în paralel cu susținerea unei creșteri economice sustenabile. BNR subliniază importanța unui mix echilibrat de politici macroeconomice și implementarea reformelor structurale, sprijinite prin absorbția fondurilor europene, mai ales cele din programul Next Generation EU, care pot contrabalansa efectele negative ale consolidării fiscale și ale contextului geopolitic tensionat.

Privind către viitor

BNR monitorizează atent evoluția mediului intern și internațional și este pregătită să folosească toate instrumentele disponibile pentru a menține prețurile sub control, păstrând în același timp stabilitatea financiară a țării.

Următorul raport detaliat despre inflație va fi prezentat în cadrul unei conferințe de presă pe 14 noiembrie 2025, ora 11:00. Viitoarea ședință a Consiliului de Administrație privind politica monetară este programată pentru 19 ianuarie 2026.

Sumar

Inflația își va relua scăderea începând cu trimestrul III 2026, dar la un ritm mai lent și de la niveluri mai ridicate decât prognoza anterioară.
Este așteptată o creștere mai accentuată a deficitului de cerere agregată în contextul măsurilor fiscale aplicate din august 2025.
Incertitudini majore provin din politica fiscală viitoare și din mediul geopolitic extern.
Activitatea economică a avut o evoluție mixtă, cu creștere modesta, influențată de consum, investiții, exporturi și importuri.
BNR menține ratele dobânzii pentru a susține stabilitatea prețurilor și creșterea sustenabilă.
Fondurile europene și reformele structurale sunt vitale pentru echilibrarea perspectivelor economice.

România se află într-un moment crucial, cu măsuri importante luate pentru stabilizarea prețurilor și gestionarea presiunilor inflaționiste, însă cu o necesitate constantă de adaptare la condițiile economice interne și externe în continuă schimbare.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleFinanţe şi bănci

Articole similare

VISA: 2026 va fi anul exploziei plăților digitale și începutul sfârșitului epocii cash. Agenții AI îți vor face cumpărăturile, iar decontările de criptomonede vor crește spectaculos

În 2026, plățile digitale vor înregistra o explozie fără precedent, marcând începutul sfârșitului epocii cash, potrivit studiului VISA. O revoluție majoră este reprezentată de comerțul cu agenți AI – asistenți virtuali care tranzacționează și cumpără în numele consumatorilor, personalizând preferințele și controlând strict cheltuielile, un model care va deveni curând o practică obișnuită în business. Visa susține că această evoluție este însoțită însă și de riscuri sporite privind securitatea identității, deoarece infractorii folosesc AI pentru atacuri sofisticate de tip deepfake și identități false, fapt ce impune colaborări extinse între bănci, fintech-uri și instituții pentru combaterea fraudelor. În același timp, stablecoin-urile – criptomonede susținute de monede tradiționale – vor deveni tot mai relevante, profitând de noi reglementări globale și de infrastructura Visa, facilitând plățile transfrontaliere și tranzacțiile în piețele emergente, cu o piață estimată să atingă până la 4 trilioane de dolari până în 2030. În 2026, jumătate din plățile globale vor fi digitale, susținute de tehnologii precum cardurile tap-to-pay și plățile mobile, reducând semnificativ utilizarea numerarului, în timp ce Visa colaborează cu fintech-uri internaționale pentru accelerarea digitalizării economiei globale. Astfel, anul 2026 se conturează ca un punct de cotitură în modul în care consumatorii și companiile interacționează financiar, deschizând calea către o economie digitală integrată, securizată și axată pe inteligență artificială și criptomonede – transformări ce aduc oportunități uriașe, dar și noi provocări în protejarea identității și a datelor personale.

Depozitele la bănci ale firmelor şi populaţiei au crescut cu 1,5%, în noiembrie 2025 – date BNR

Depozitele la bănci ale firmelor și populației din România au înregistrat o creștere semnificativă de 1,5% în noiembrie 2025, conform datelor oficiale ale BNR. Depozitele în lei ale rezidenților, care reprezintă 68,1% din totalul depozitelor clienților neguvernamentali, au urcat cu 1,7% față de luna precedentă, atingând valoarea de 441,864 miliarde lei, în timp ce față de noiembrie 2024 acestea au crescut cu 1,4%, deși în termeni reali se înregistrează o scădere de 7,6%. Gospodăriile populației au contribuit la această majorare printr-o creștere de 1,2% în lei, până la 257,42 miliarde lei, cu un avans anual de 3,9% (-5,4% în termeni reali), iar sectoarele non-financiare și instituțiile financiare nemonetare au crescut depozitele în lei cu 2,3%, până la 184,443 miliarde lei, deși comparativ cu anul anterior au înregistrat o scădere de 1,9% (-10,6% real). În ceea ce privește depozitele în valută, acestea, măsurate în lei și reprezentând 31,9% din total, au avansat cu 1,1% față de luna anterioară, ajungând la 207,247 miliarde lei (echivalentul a 40,711 miliarde euro, cu +1% în euro), iar față de noiembrie 2024 s-au majorat cu 16% în lei (13,4% în euro). Totodată, depozitele în valută ale gospodăriilor au crescut modest cu 0,2% în lei, la 140,877 miliarde lei (27,674 miliarde euro, +0,1%), marcând o creștere anuală de 15,7% în lei (13,1% în euro), iar depozitele valutare ale altor sectoare au înregistrat un avans de 3,1% în lei, până la 66,369 miliarde lei (13,037 miliarde euro, +3%), respectiv o creștere anuală de 16,8% în lei și 14,2% în euro. Astfel, datele BNR subliniază o tendință generală de creștere a depozitelor atât în moneda națională, cât și în valută, reflectând consolidarea economiilor populare și a firmelor pe parcursul anului 2025, un aspect esențial pentru stabilitatea financiară a României și pentru încrederea în sistemul bancar național.

Fondurile de pensii private obligatorii au ajuns la active de 195 de miliarde de lei

Fondurile de pensii private obligatorii din România au atins un nivel impresionant al activelor de 195 de miliarde de lei, majoritatea investițiilor, respectiv 94%, fiind realizate în active românești și în lei, conform Autorității de Supraveghere Financiară (ASF). La finalul lunii noiembrie 2025, titlurile de stat dețineau ponderea majoritară în portofoliile fondurilor, cu 127,58 miliarde lei (65,5%), urmate de acțiuni listate la Bursa de Valori București (BVB) în valoare de 48,62 miliarde lei (24,9%), și obligațiuni corporative în sumă de 7,8 miliarde lei (4%). În aceeași perioadă, contribuțiile încasate s-au ridicat la 1,89 miliarde lei, cu o contribuție medie de 408 lei, iar numărul participanților în fondurile de pensii private obligatorii a depășit 8,4 milioane. Pilonul II include fonduri cunoscute precum Metropolitan Life, Aripi, AZT Viitorul tău, BCR, BRD, NN și Vital, evidențiind o diversificare solidă și o creștere constantă a capitalului gestionat. Această evoluție susține stabilitatea sistemului de pensii private și oferă garanții importante pentru viitorul financiar al participanților.