Știri naționale și internaționale

Bruxelles-ul a aprobat PNRR revizuit al României. Mai avem de primit 10,7 miliarde de euro în următorul an

Redacția•13 noiembrie 2025

Pe scurt

Bruxelles-ul a aprobat recent Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) revizuit al României, după o perioadă intensă de negocieri și dialog tehnic cu Comisia Europeană, menținând astfel alocarea maximă de granturi pentru țară, în valoare totală de 21,41 miliarde euro, din care 13,57 miliarde reprezintă fonduri nerambursabile și 7,84 miliarde euro împrumuturi. România a încasat deja 10,7 miliarde euro și urmează să primească aproximativ aceeași sumă până la sfârșitul anului viitor, fapt esențial pentru relansarea economică, care depinde de utilizarea integrală a fondurilor europene disponibile. Planul revizuit a fost simplificat, reducând presiunea asupra bugetului de stat prin diminuarea componentei de împrumut și eliminând investițiile cu risc de neimplementare, concomitent cu introducerea unor proiecte noi cu impact economic și social puternic, cum ar fi capitalizarea Băncii de Investiții și Dezvoltare și achiziția de ambulanțe pentru DSU, iar numărul jaloanelor și țintelor a scăzut de la 518 la 390 fără a diminua ambiția reformelor asumate. În cadrul reuniunii ECOFIN, pe lângă aprobarea planurilor similare ale altor state europene, s-au discutat teme majore precum reforma vamală a Uniunii Europene, unde România a susținut eliminarea pragului de 150 de euro pentru scutirea de taxe vamale, măsură crucială în combaterea subevaluării bunurilor vândute online și recuperarea veniturilor din taxe și TVA, precum și revizuirea Directivei privind impozitarea produselor energetice și a energiei electrice, parte a inițiativei „Fit for 55”, în vederea găsirii unui echilibru între obiectivele climatice europene și competitivitatea economică, subliniind angajamentul României și al Uniunii pentru o dezvoltare sustenabilă și competitivă pe termen lung.

Bruxelles aprobat PNRR revizuit al României: mai urmează să primim 10,7 miliarde de euro până în 2025

Comisia Europeană a aprobat recent Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) revizuit al României, marcând o etapă importantă după o perioadă intensă de dialog tehnic și negocieri instituționale. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a subliniat că această aprobare vine la finalul unui proces begun acum mai mult de un an, în care trei guverne succesive au purtat discuții cu Comisia Europeană, concentrându-se pe aspectele legate de implementarea și renegocierea alocărilor finanțării.

Un plan simplificat, mai eficient și cu finanțare garantată

În urma acestor negocieri, România a reușit să mențină nivelul maxim al granturilor (fonduri nerambursabile) alocate prin PNRR, reducând totodată componenta de împrumut. Această restructurare contribuie la diminuarea presiunii asupra bugetului de stat și facilitează o implementare mai eficientă a reformelor esențiale pentru creșterea competitivității economiei românești.

Până în prezent, țara noastră a accesat deja 10,7 miliarde de euro din PNRR, iar până la sfârșitul anului viitor este așteptată o sumă asemănătoare, ceea ce va susține relansarea economică. Ministrul Nazare a evidențiat faptul că succesul consolidării economice depinde de atragerea tuturor fondurilor europene disponibile, atât din PNRR, cât și din fondurile de coeziune.

Detalii despre noul PNRR: cifre și reforme

Valoarea totală a planului revizuit este de 21,41 miliarde de euro, din care 13,57 miliarde euro provin sub formă de granturi, iar 7,84 miliarde euro reprezintă împrumuturi. Planul este structurat pe șase cereri de plată, dintre care deja au fost trimise trei. Numărul jaloanelor și țintelor a fost redus semnificativ, de la 518 la 390, fără a diminua ambiția reformelor asumate de România.

Modificările aduse vizează în principal eliminarea investițiilor cu risc ridicat de neimplementare, convertirea unor proiecte performante din categoria împrumuturilor în granturi și introducerea unor noi investiții cu impact economic și social major. Printre acestea se numără capitalizarea Băncii de Investiții și Dezvoltare, dar și achiziționarea de ambulanțe pentru Departamentul pentru Situații de Urgență (DSU).

O decizie care vine și pentru alte state membre

Pe lângă planul României, reuniunea ECOFIN de la Bruxelles a validat și planurile revizuite ale altor șase țări: Luxemburg, Belgia, Estonia, Croația și Slovacia. Astfel, procesul de reconfigurare și aprobare a PNRR-urilor continuă să sprijine redresarea post-pandemică la nivel european.

Pe agenda ECOFIN: reforme vamale și impozitarea produselor energetice

În cadrul aceleiași reuniuni, miniștrii de finanțe ai Uniunii Europene au atins două subiecte esențiale pentru consolidarea economiei europene. Primul a fost acordul în privința reformei vamale, care introduce un tratament tarifar simplificat pentru vânzările la distanță și elimină pragul de 150 de euro pentru scutirea de taxe vamale. România a susținut ferm această decizie, considerând-o vitală pentru combaterea subevaluării produselor comercializate online și pentru limitarea pierderilor importante la nivelul veniturilor din TVA și taxe vamale.

Cel de-al doilea punct major vizat a fost revizuirea Directivei privind impozitarea produselor energetice și a electricității (ETD), parte a pachetului legislativ „Fit for 55”. Miniștrii au apreciat eforturile Președinției daneze în avansarea negocierilor pe acest dosar complex, dar au subliniat necesitatea unor ajustări suplimentare pentru a asigura un echilibru între ambițiile climatice și competitivitatea economică a statelor membre.

Aprobarea planului revizuit al României prin PNRR reprezintă un pas esențial în consolidarea finanțelor publice și implementarea reformelor vitale pentru dezvoltarea durabilă. În următorii doi ani, absorția eficientă a fondurilor europene va juca un rol crucial pentru traiectoria economică pozitivă a țării noastre.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleFinanţe şi bănci

Articole similare

VISA: 2026 va fi anul exploziei plăților digitale și începutul sfârșitului epocii cash. Agenții AI îți vor face cumpărăturile, iar decontările de criptomonede vor crește spectaculos

În 2026, plățile digitale vor înregistra o explozie fără precedent, marcând începutul sfârșitului epocii cash, potrivit studiului VISA. O revoluție majoră este reprezentată de comerțul cu agenți AI – asistenți virtuali care tranzacționează și cumpără în numele consumatorilor, personalizând preferințele și controlând strict cheltuielile, un model care va deveni curând o practică obișnuită în business. Visa susține că această evoluție este însoțită însă și de riscuri sporite privind securitatea identității, deoarece infractorii folosesc AI pentru atacuri sofisticate de tip deepfake și identități false, fapt ce impune colaborări extinse între bănci, fintech-uri și instituții pentru combaterea fraudelor. În același timp, stablecoin-urile – criptomonede susținute de monede tradiționale – vor deveni tot mai relevante, profitând de noi reglementări globale și de infrastructura Visa, facilitând plățile transfrontaliere și tranzacțiile în piețele emergente, cu o piață estimată să atingă până la 4 trilioane de dolari până în 2030. În 2026, jumătate din plățile globale vor fi digitale, susținute de tehnologii precum cardurile tap-to-pay și plățile mobile, reducând semnificativ utilizarea numerarului, în timp ce Visa colaborează cu fintech-uri internaționale pentru accelerarea digitalizării economiei globale. Astfel, anul 2026 se conturează ca un punct de cotitură în modul în care consumatorii și companiile interacționează financiar, deschizând calea către o economie digitală integrată, securizată și axată pe inteligență artificială și criptomonede – transformări ce aduc oportunități uriașe, dar și noi provocări în protejarea identității și a datelor personale.

Depozitele la bănci ale firmelor şi populaţiei au crescut cu 1,5%, în noiembrie 2025 – date BNR

Depozitele la bănci ale firmelor și populației din România au înregistrat o creștere semnificativă de 1,5% în noiembrie 2025, conform datelor oficiale ale BNR. Depozitele în lei ale rezidenților, care reprezintă 68,1% din totalul depozitelor clienților neguvernamentali, au urcat cu 1,7% față de luna precedentă, atingând valoarea de 441,864 miliarde lei, în timp ce față de noiembrie 2024 acestea au crescut cu 1,4%, deși în termeni reali se înregistrează o scădere de 7,6%. Gospodăriile populației au contribuit la această majorare printr-o creștere de 1,2% în lei, până la 257,42 miliarde lei, cu un avans anual de 3,9% (-5,4% în termeni reali), iar sectoarele non-financiare și instituțiile financiare nemonetare au crescut depozitele în lei cu 2,3%, până la 184,443 miliarde lei, deși comparativ cu anul anterior au înregistrat o scădere de 1,9% (-10,6% real). În ceea ce privește depozitele în valută, acestea, măsurate în lei și reprezentând 31,9% din total, au avansat cu 1,1% față de luna anterioară, ajungând la 207,247 miliarde lei (echivalentul a 40,711 miliarde euro, cu +1% în euro), iar față de noiembrie 2024 s-au majorat cu 16% în lei (13,4% în euro). Totodată, depozitele în valută ale gospodăriilor au crescut modest cu 0,2% în lei, la 140,877 miliarde lei (27,674 miliarde euro, +0,1%), marcând o creștere anuală de 15,7% în lei (13,1% în euro), iar depozitele valutare ale altor sectoare au înregistrat un avans de 3,1% în lei, până la 66,369 miliarde lei (13,037 miliarde euro, +3%), respectiv o creștere anuală de 16,8% în lei și 14,2% în euro. Astfel, datele BNR subliniază o tendință generală de creștere a depozitelor atât în moneda națională, cât și în valută, reflectând consolidarea economiilor populare și a firmelor pe parcursul anului 2025, un aspect esențial pentru stabilitatea financiară a României și pentru încrederea în sistemul bancar național.

Fondurile de pensii private obligatorii au ajuns la active de 195 de miliarde de lei

Fondurile de pensii private obligatorii din România au atins un nivel impresionant al activelor de 195 de miliarde de lei, majoritatea investițiilor, respectiv 94%, fiind realizate în active românești și în lei, conform Autorității de Supraveghere Financiară (ASF). La finalul lunii noiembrie 2025, titlurile de stat dețineau ponderea majoritară în portofoliile fondurilor, cu 127,58 miliarde lei (65,5%), urmate de acțiuni listate la Bursa de Valori București (BVB) în valoare de 48,62 miliarde lei (24,9%), și obligațiuni corporative în sumă de 7,8 miliarde lei (4%). În aceeași perioadă, contribuțiile încasate s-au ridicat la 1,89 miliarde lei, cu o contribuție medie de 408 lei, iar numărul participanților în fondurile de pensii private obligatorii a depășit 8,4 milioane. Pilonul II include fonduri cunoscute precum Metropolitan Life, Aripi, AZT Viitorul tău, BCR, BRD, NN și Vital, evidențiind o diversificare solidă și o creștere constantă a capitalului gestionat. Această evoluție susține stabilitatea sistemului de pensii private și oferă garanții importante pentru viitorul financiar al participanților.