Știri naționale și internaționale

Bolojan: Este foarte probabil ca bugetul pe anul viitor să nu-l putem închide în decembrie, ci să ne lungim în ianuarie

Redacția•17 noiembrie 2025

Pe scurt

Ilie Bolojan, în cadrul Adunării Generale a Asociației Municipiilor din România, a subliniat faptul că bugetul pentru anul viitor este foarte probabil să nu fie finalizat în decembrie, ci să se prelungească în ianuarie, din cauza necesității adoptării unei legislații care să asigure un buget predictibil. România se confruntă cu un deficit estimat pentru acest an de 8,4%, iar ținta pentru anul viitor este reducerea acestuia între 6% și 6,5%. Totuși, atingerea acestei ținte este dificilă din cauza creșterii accelerate a datoriei publice, care a ajuns la peste 200 de miliarde de euro, împrumuturi care aduc dobânzi duble față de alte țări europene, ceea ce face ca plata dobânzilor să consume aproape jumătate din deficit, aproximativ 3% din PIB. Dobânzile plătite anul acesta se ridică la circa 11 miliarde de euro, iar anul viitor se preconizează creșterea acestora la 12 miliarde de euro, accentuând necesitatea respectării riguroase a țintelor de deficit pentru a recâștiga încrederea piețelor financiare și pentru a reduce costurile finanțării datoriei. Bolojan a evidențiat și necesitatea încasării veniturilor fiscale asumate, inclusiv prin modificarea și adoptarea pachetului fiscal privind taxele locale, care va exclude prevederile declarate neconstituționale, și a menționat că este inevitabilă majorarea impozitelor pe proprietate pentru persoane fizice și mașini. Totodată, el a atras atenția asupra nevoii continue de reducere a cheltuielilor statului, amintind că împrumuturile anuale echivalează cu totalul salariilor din sectorul public, și a insistat pe o gestionare judicioasă a investițiilor, prioritizând finalizarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) în 2024. Astfel, România trebuie să adopte măsuri ferme pentru a menține stabilitatea financiară și a evita agravarea dificultăților economice cauzate de costurile ridicate ale datoriei.

Bolojan: Bugetul pe anul viitor s-ar putea închide abia în ianuarie, nu în decembrie

Președintele Executivului, Ilie Bolojan, a participat luni la Adunarea Generală a Asociației Municipiilor din România, unde a abordat direct trei teme esențiale: bugetul și deficitul pentru anul următor, reforma administrației și proiectele de investiții.

Bugetul pe 2024 – un proces întins în timp

Bolojan a explicat că este foarte probabil ca bugetul pe anul 2024 să nu fie finalizat în decembrie, așa cum era obișnuit, ci să se prelungească până în ianuarie. Motivul principal este necesitatea adoptării înaintea bugetului a întregii legislații care să asigure un cadru predictibil și stabil.

„În acest an ar trebui să închidem cu un deficit de 8,4%, iar pentru anul viitor ne-am asumat o reducere semnificativă, țintind un deficit în jur de 6%, poate ușor peste, până la 6,5%,” a declarat Bolojan.

Provocările reducerii deficitului

Șeful Executivului a evidențiat „constrângerile” majore pentru atingerea acestor obiective. România s-a împrumutat masiv în ultimii cinci ani, acumulând datorii externe de peste 200 miliarde de euro, cu împrumuturi anuale de 20-30 de miliarde euro. În ciuda unui grad de îndatorare estimat la aproape 60%, sub media UE de circa 80%, valoarea dobânzilor plătite este disproporționat ridicată.

Acest fapt este explicat printr-un rating de țară scăzut, care face ca dobânzile plătite de România să fie aproape duble față de alte state europene. Astfel, dobânzile s-au situat constant între 7% și 8% în ultimii ani, iar în prezent au coborât ușor sub 7%.

„Practic, din cauza nivelului ridicat al dobânzilor, plătim costuri care echivalează cu un grad dublu de îndatorare. Pentru acest an și anul viitor, dobânzile vor ajunge aproape de 3% din PIB,” a subliniat Bolojan.

Dobânzile – o povară financiară majoră

Pentru 2023, cheltuielile cu dobânzile sunt estimate la aproximativ 55 miliarde lei (11 miliarde euro), iar pentru 2024 acestea vor crește la circa 12 miliarde euro. Acest aspect evidențiază importanța crucială a respectării țintelor de deficit.

„Dacă ne uităm la deficitul țintit de 6-6,5%, jumătate din acest deficit este acoperit doar de plata dobânzilor. Fără o reducere serioasă a cheltuielilor cu dobânzile, indiferent cine va guverna, ne vom afla într-o poziție dificilă, fără posibilitatea de a avansa,” a atras atenția Bolojan, făcând apel la respectarea angajamentelor asumate pentru creșterea credibilității României pe piețe și pentru scăderea costurilor de finanțare.

El a remarcat că în ultimii ani angajamentele asumate de guvernări nu au fost respectate întotdeauna, ceea ce a afectat încrederea piețelor și a generat costuri financiare suplimentare.

Măsuri și pași pentru stabilizarea financiară

Pentru a depăși această situație, Bolojan a insistat că în 2024 veniturile la buget trebuie încasate conform legislației fiscale deja asumate. Parlamentul este așteptat să finalizeze pachetul fiscal ce include și taxele locale, după ajustarea articolelor declarate neconstituționale, cum ar fi cele privind testele poligraf pentru angajații ANAF.

„Chiar dacă testele poligraf ar fi fost utile, având în vedere problemele extinse semnalate în ANAF, trebuie să respectăm deciziile Curții Constituționale,” a comentat șeful Executivului. El a menționat, de asemenea, posibilitatea majorării impozitelor pe proprietate pentru persoane fizice, inclusiv pentru mașini, începând de anul viitor, subliniind necesitatea acceptării acestei realități în vederea echilibrării bugetare.

Reducerea cheltuielilor și prioritizarea investițiilor

Bolojan a avertizat și asupra necesității reducerii cheltuielilor statului, precizând că suma împrumutată anual – 150 miliarde lei – este echivalentă cu toate salariile din sectorul public. Din acest motiv, o ajustare atentă a cheltuielilor și o planificare strictă a investițiilor sunt obligatorii.

Pentru prioritizarea acestor investiții, Bolojan a menționat închiderea cu succes, anul viitor, a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), un obiectiv esențial pentru dezvoltarea durabilă a României.

În concluzie, discuțiile recente ale lui Ilie Bolojan subliniază provocările bugetare cu care se confruntă România în anul următor, evidențiind necesitatea unor măsuri ferme pentru echilibrarea fiscală, consolidarea credibilității pe piețele financiare și prioritizarea investițiilor care să sprijine dezvoltarea pe termen lung. Bugetul anului 2024 va fi astfel un proces atent monitorizat și gestionat, esențial pentru stabilitatea economică a țării.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleFinanţe şi bănci

Articole similare

VISA: 2026 va fi anul exploziei plăților digitale și începutul sfârșitului epocii cash. Agenții AI îți vor face cumpărăturile, iar decontările de criptomonede vor crește spectaculos

În 2026, plățile digitale vor înregistra o explozie fără precedent, marcând începutul sfârșitului epocii cash, potrivit studiului VISA. O revoluție majoră este reprezentată de comerțul cu agenți AI – asistenți virtuali care tranzacționează și cumpără în numele consumatorilor, personalizând preferințele și controlând strict cheltuielile, un model care va deveni curând o practică obișnuită în business. Visa susține că această evoluție este însoțită însă și de riscuri sporite privind securitatea identității, deoarece infractorii folosesc AI pentru atacuri sofisticate de tip deepfake și identități false, fapt ce impune colaborări extinse între bănci, fintech-uri și instituții pentru combaterea fraudelor. În același timp, stablecoin-urile – criptomonede susținute de monede tradiționale – vor deveni tot mai relevante, profitând de noi reglementări globale și de infrastructura Visa, facilitând plățile transfrontaliere și tranzacțiile în piețele emergente, cu o piață estimată să atingă până la 4 trilioane de dolari până în 2030. În 2026, jumătate din plățile globale vor fi digitale, susținute de tehnologii precum cardurile tap-to-pay și plățile mobile, reducând semnificativ utilizarea numerarului, în timp ce Visa colaborează cu fintech-uri internaționale pentru accelerarea digitalizării economiei globale. Astfel, anul 2026 se conturează ca un punct de cotitură în modul în care consumatorii și companiile interacționează financiar, deschizând calea către o economie digitală integrată, securizată și axată pe inteligență artificială și criptomonede – transformări ce aduc oportunități uriașe, dar și noi provocări în protejarea identității și a datelor personale.

Depozitele la bănci ale firmelor şi populaţiei au crescut cu 1,5%, în noiembrie 2025 – date BNR

Depozitele la bănci ale firmelor și populației din România au înregistrat o creștere semnificativă de 1,5% în noiembrie 2025, conform datelor oficiale ale BNR. Depozitele în lei ale rezidenților, care reprezintă 68,1% din totalul depozitelor clienților neguvernamentali, au urcat cu 1,7% față de luna precedentă, atingând valoarea de 441,864 miliarde lei, în timp ce față de noiembrie 2024 acestea au crescut cu 1,4%, deși în termeni reali se înregistrează o scădere de 7,6%. Gospodăriile populației au contribuit la această majorare printr-o creștere de 1,2% în lei, până la 257,42 miliarde lei, cu un avans anual de 3,9% (-5,4% în termeni reali), iar sectoarele non-financiare și instituțiile financiare nemonetare au crescut depozitele în lei cu 2,3%, până la 184,443 miliarde lei, deși comparativ cu anul anterior au înregistrat o scădere de 1,9% (-10,6% real). În ceea ce privește depozitele în valută, acestea, măsurate în lei și reprezentând 31,9% din total, au avansat cu 1,1% față de luna anterioară, ajungând la 207,247 miliarde lei (echivalentul a 40,711 miliarde euro, cu +1% în euro), iar față de noiembrie 2024 s-au majorat cu 16% în lei (13,4% în euro). Totodată, depozitele în valută ale gospodăriilor au crescut modest cu 0,2% în lei, la 140,877 miliarde lei (27,674 miliarde euro, +0,1%), marcând o creștere anuală de 15,7% în lei (13,1% în euro), iar depozitele valutare ale altor sectoare au înregistrat un avans de 3,1% în lei, până la 66,369 miliarde lei (13,037 miliarde euro, +3%), respectiv o creștere anuală de 16,8% în lei și 14,2% în euro. Astfel, datele BNR subliniază o tendință generală de creștere a depozitelor atât în moneda națională, cât și în valută, reflectând consolidarea economiilor populare și a firmelor pe parcursul anului 2025, un aspect esențial pentru stabilitatea financiară a României și pentru încrederea în sistemul bancar național.

Fondurile de pensii private obligatorii au ajuns la active de 195 de miliarde de lei

Fondurile de pensii private obligatorii din România au atins un nivel impresionant al activelor de 195 de miliarde de lei, majoritatea investițiilor, respectiv 94%, fiind realizate în active românești și în lei, conform Autorității de Supraveghere Financiară (ASF). La finalul lunii noiembrie 2025, titlurile de stat dețineau ponderea majoritară în portofoliile fondurilor, cu 127,58 miliarde lei (65,5%), urmate de acțiuni listate la Bursa de Valori București (BVB) în valoare de 48,62 miliarde lei (24,9%), și obligațiuni corporative în sumă de 7,8 miliarde lei (4%). În aceeași perioadă, contribuțiile încasate s-au ridicat la 1,89 miliarde lei, cu o contribuție medie de 408 lei, iar numărul participanților în fondurile de pensii private obligatorii a depășit 8,4 milioane. Pilonul II include fonduri cunoscute precum Metropolitan Life, Aripi, AZT Viitorul tău, BCR, BRD, NN și Vital, evidențiind o diversificare solidă și o creștere constantă a capitalului gestionat. Această evoluție susține stabilitatea sistemului de pensii private și oferă garanții importante pentru viitorul financiar al participanților.