Știri naționale și internaționale

Banii trimişi în ţară de către românii din străinătate nu au un impact semnificativ asupra creşterii economice, chiar dacă sumele au crescut din 2000 până în 2023 – Institutul de Prognoză Economică al Academiei Române

Redacția•25 noiembrie 2025

Pe scurt

Conform Institutului de Prognoză Economică al Academiei Române, remitențele trimise de românii din străinătate către țară, deși au crescut semnificativ de la 0,3% din PIB în anul 2000 la 2,8% în 2023, nu au un impact major asupra creșterii economice a României. Motivul principal este că aceste sume sunt utilizate preponderent pentru consum zilnic, nu pentru investiții sau dezvoltarea afacerilor locale, ceea ce limitează stimularea economică sustenabilă. În plus, remitențele contribuie la o participare redusă pe piața muncii, oamenii preferând să se bazeze pe aceste sume decât să se angajeze, existând o corelație negativă între remitențe și participarea în forța de muncă. De asemenea, președintele Institutului Național de Statistică, Tudorel Andrei, a evidențiat că în intervalul 2022-2024 s-a înregistrat un sold pozitiv al migrației internaționale, compensând parțial declinul populației cauzat de sporul natural negativ, astfel că la începutul anului 2025 populația rezidentă a României depășește 19 milioane de persoane. Totodată, din datele statistice reiese că în 2023 au fost înregistrați 324.000 de imigranți, majoritatea provenind din Spania, Ucraina, Regatul Unit și Nepal, iar în ultimele decenii se observă o creștere constantă a ponderii imigranților definitivi în totalul fluxurilor migratorii. Aceste dinamici demografice și economice subliniază provocările majore cu care se confruntă România privind consumul populației, piața muncii și echilibrul demografic, în contextul migrației și efectelor remitențelor asupra economiei naționale.

Remitențele trimise de românii din diaspora au un impact limitat asupra creșterii economice, arată analiza Institutului de Prognoză Economică

Deși sumele de bani pe care românii din străinătate le trimit acasă au crescut constant între anul 2000 și 2023, acest fenomen nu pare să stimuleze în mod semnificativ creșterea economică a țării, potrivit concluziilor prezentate recent de Institutul de Prognoză Economică al Academiei Române.

Creșterea remitențelor în PIB, dar fără impact notabil asupra dezvoltării economice

Conform datelor analizate, în anul 2000 remitențele reprezentau doar 0,3% din Produsul Intern Brut, în timp ce în 2023 acestea au ajuns la aproximativ 2,8% din PIB. Cu toate acestea, cercetările au scos în evidență faptul că aceste sume nu se traduc într-un impuls major pentru economia națională.

Explicația oferită de cercetătorii români, printre care și Mihaela Simionescu, este că remitențele sunt în general destinate consumului zilnic și nu investițiilor în afaceri sau proiecte de dezvoltare locală. Astfel, domiciliarii care primesc acești bani preferă să-i cheltuiască pentru nevoi curente, ceea ce nu generează efecte multiplicatoare în economie sau creșterea productivității.

Mai mult, remitențele pot influența negativ participarea pe piața muncii, deoarece beneficiarii lor pot alege să reducă activitatea profesională, bazându-se pe aceste surse adiționale de venit. Există studii care indică o corelație negativă între remitențe și implicarea activă în câmpul muncii, în timp ce în același timp se observă o corelație pozitivă între remitențe și mărirea ofertei de forță de muncă, datorată probabil fenomenelor complexe ale mobilității sociale și economice.

Aceste aspecte au fost detaliate în cadrul conferinței „Migrația internațională și viitorul demografic al României: De la diagnostic la politici eficiente”, organizată de Institutul Național de Cercetări Economice „Costin C. Kirițescu”.

Migrația internațională în ultimii ani și efectele asupra populației rezidente

În același eveniment, Tudorel Andrei, președintele Institutului Național de Statistică (INS), a subliniat faptul că perioada 2022-2024 a fost marcată de un sold pozitiv al migrației internaționale, ceea ce a contribuit la atenuarea declinului demografic cauzat de sporul natural negativ. Astfel, la 1 ianuarie 2025, estimările indică o populație rezidentă de peste 19 milioane de persoane.

Andrei a mai evidențiat o creștere constantă, între 2003 și 2019, a ponderii imigranților cu statut definitiv în cadrul fluxurilor anuale de migrație, reflectând o schimbare a tendințelor populaționale și migratorii a României.

Statistica INS arată că în anul 2023 au fost înregistrați aproximativ 324.000 de imigranți pe teritoriul țării. Cei mai mulți provin din Spania, circa 51.000 de persoane (15,8%), urmați de imigranții din Ucraina, în jur de 50.000. Alte comunități semnificative sunt cele din Regatul Unit (8,5%) și Nepal (5,6%).

Reîntoarceri și natalitate: date relevante pentru viitorul demografic

Președintele INS a punctat că în perioada 2013-2023, numărul persoanelor care s-au reîntors în România din Spania a variat între 40.000 și 67.000 anual, indicând o posibilă inversare a unor fluxuri migratorii.

În ceea ce privește natalitatea, între anii 2014 și 2024 s-au înregistrat în România 1,810 milioane de nașteri, în timp ce copii născuți în străinătate, dar înregistrați ulterior în țară, au fost aproximativ 363.000. Astfel, raportul este de aproximativ 5 copii născuți pe teritoriul național la un copil născut în afara granițelor dar recunoscut în România, o informație importantă pentru definirea politicilor demografice.

Concluzii și perspective

Studiile prezentate în cadrul conferinței relevă cât de complexe sunt efectele remitențelor și migrației asupra economiei și societății românești. Deși banii trimiși de românii din diaspora reprezintă o sursă esențială de sprijin pentru numeroase familii, impactul asupra creșterii economice rămâne moderat, chiar dacă ponderea lor din PIB a crescut.

Aceasta evidențiază necesitatea unor politici publice care să stimuleze conversia remitențelor în investiții durabile și să încurajeze o participare activă pe piața muncii, dar și importanța gestionării corecte a fenomenelor migratorii pentru a garanta echilibrul demografic și economic al țării pe termen lung.

Sursa informațiilor: Institutul de Prognoză Economică, Institutul Național de Statistică, conferința „Migrația internațională și viitorul demografic al României”, 2024.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleFinanţe şi bănci

Articole similare

VISA: 2026 va fi anul exploziei plăților digitale și începutul sfârșitului epocii cash. Agenții AI îți vor face cumpărăturile, iar decontările de criptomonede vor crește spectaculos

În 2026, plățile digitale vor înregistra o explozie fără precedent, marcând începutul sfârșitului epocii cash, potrivit studiului VISA. O revoluție majoră este reprezentată de comerțul cu agenți AI – asistenți virtuali care tranzacționează și cumpără în numele consumatorilor, personalizând preferințele și controlând strict cheltuielile, un model care va deveni curând o practică obișnuită în business. Visa susține că această evoluție este însoțită însă și de riscuri sporite privind securitatea identității, deoarece infractorii folosesc AI pentru atacuri sofisticate de tip deepfake și identități false, fapt ce impune colaborări extinse între bănci, fintech-uri și instituții pentru combaterea fraudelor. În același timp, stablecoin-urile – criptomonede susținute de monede tradiționale – vor deveni tot mai relevante, profitând de noi reglementări globale și de infrastructura Visa, facilitând plățile transfrontaliere și tranzacțiile în piețele emergente, cu o piață estimată să atingă până la 4 trilioane de dolari până în 2030. În 2026, jumătate din plățile globale vor fi digitale, susținute de tehnologii precum cardurile tap-to-pay și plățile mobile, reducând semnificativ utilizarea numerarului, în timp ce Visa colaborează cu fintech-uri internaționale pentru accelerarea digitalizării economiei globale. Astfel, anul 2026 se conturează ca un punct de cotitură în modul în care consumatorii și companiile interacționează financiar, deschizând calea către o economie digitală integrată, securizată și axată pe inteligență artificială și criptomonede – transformări ce aduc oportunități uriașe, dar și noi provocări în protejarea identității și a datelor personale.

Depozitele la bănci ale firmelor şi populaţiei au crescut cu 1,5%, în noiembrie 2025 – date BNR

Depozitele la bănci ale firmelor și populației din România au înregistrat o creștere semnificativă de 1,5% în noiembrie 2025, conform datelor oficiale ale BNR. Depozitele în lei ale rezidenților, care reprezintă 68,1% din totalul depozitelor clienților neguvernamentali, au urcat cu 1,7% față de luna precedentă, atingând valoarea de 441,864 miliarde lei, în timp ce față de noiembrie 2024 acestea au crescut cu 1,4%, deși în termeni reali se înregistrează o scădere de 7,6%. Gospodăriile populației au contribuit la această majorare printr-o creștere de 1,2% în lei, până la 257,42 miliarde lei, cu un avans anual de 3,9% (-5,4% în termeni reali), iar sectoarele non-financiare și instituțiile financiare nemonetare au crescut depozitele în lei cu 2,3%, până la 184,443 miliarde lei, deși comparativ cu anul anterior au înregistrat o scădere de 1,9% (-10,6% real). În ceea ce privește depozitele în valută, acestea, măsurate în lei și reprezentând 31,9% din total, au avansat cu 1,1% față de luna anterioară, ajungând la 207,247 miliarde lei (echivalentul a 40,711 miliarde euro, cu +1% în euro), iar față de noiembrie 2024 s-au majorat cu 16% în lei (13,4% în euro). Totodată, depozitele în valută ale gospodăriilor au crescut modest cu 0,2% în lei, la 140,877 miliarde lei (27,674 miliarde euro, +0,1%), marcând o creștere anuală de 15,7% în lei (13,1% în euro), iar depozitele valutare ale altor sectoare au înregistrat un avans de 3,1% în lei, până la 66,369 miliarde lei (13,037 miliarde euro, +3%), respectiv o creștere anuală de 16,8% în lei și 14,2% în euro. Astfel, datele BNR subliniază o tendință generală de creștere a depozitelor atât în moneda națională, cât și în valută, reflectând consolidarea economiilor populare și a firmelor pe parcursul anului 2025, un aspect esențial pentru stabilitatea financiară a României și pentru încrederea în sistemul bancar național.

Fondurile de pensii private obligatorii au ajuns la active de 195 de miliarde de lei

Fondurile de pensii private obligatorii din România au atins un nivel impresionant al activelor de 195 de miliarde de lei, majoritatea investițiilor, respectiv 94%, fiind realizate în active românești și în lei, conform Autorității de Supraveghere Financiară (ASF). La finalul lunii noiembrie 2025, titlurile de stat dețineau ponderea majoritară în portofoliile fondurilor, cu 127,58 miliarde lei (65,5%), urmate de acțiuni listate la Bursa de Valori București (BVB) în valoare de 48,62 miliarde lei (24,9%), și obligațiuni corporative în sumă de 7,8 miliarde lei (4%). În aceeași perioadă, contribuțiile încasate s-au ridicat la 1,89 miliarde lei, cu o contribuție medie de 408 lei, iar numărul participanților în fondurile de pensii private obligatorii a depășit 8,4 milioane. Pilonul II include fonduri cunoscute precum Metropolitan Life, Aripi, AZT Viitorul tău, BCR, BRD, NN și Vital, evidențiind o diversificare solidă și o creștere constantă a capitalului gestionat. Această evoluție susține stabilitatea sistemului de pensii private și oferă garanții importante pentru viitorul financiar al participanților.