Știri naționale și internaționale

Anunţ oficial despre înghețarea veniturilor în 2026 – Ce a declarat ministrul Finanţelor

Redacția•04 noiembrie 2025

Pe scurt

Ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare, a făcut un anunţ oficial privind îngheţarea veniturilor în 2026, precizând că nu s-au discutat creşteri ale pensiilor sau salariului minim pentru anul viitor, aceste aspecte nefiind dezbătute nici în coaliţie. Prin Pachetul I şi ulterior, coaliţia a decis îngheţarea veniturilor pe anumite paliere pentru 2026, decizii deja comunicate la Bruxelles şi care trebuie respectate, subliniind astfel angajamentele asumate. Ministrul a recunoscut că mulţi cetăţeni sunt nemulţumiţi de situaţia economică actuală, dar s-a declarat optimist că economia României îşi va reveni până la finalul acestui an şi în 2026, afirmând că măsurile fiscale adoptate au fost necesare pentru a menţine calificativul de investiţii, evitând astfel efecte mult mai grave asupra economiei şi populaţiei, cum ar fi creşterea inflaţiei sau deprecierea cursului valutar. El a făcut apel la răbdare şi încredere în guvern, explicând că aceste măsuri reprezintă fundaţia unei viitoare relansări economice, esenţială pentru a câştiga încrederea pieţelor şi finanţatorilor, în contextul unei creşteri economice modeste (0,8% în 2023). Declaraţiile au fost făcute în cadrul conferinţei „Bugetul şi fiscalitatea 2026: Efectele fiscalităţii şi aşteptările economiei”, organizată de CursDeGuvernare, evidenţiind o abordare prudentă şi responsabilă faţă de provocările economice ce urmează. Astfel, îngheţarea veniturilor reprezintă o măsură strategică menită să stabilizeze economia României şi să asigure condiţiile pentru o redresare sustenabilă.

Anunț oficial privind înghețarea veniturilor în 2026 – Ce a transmis ministrul Finanțelor

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a făcut declarații importante cu privire la perspectiva majorării pensiilor și a salariului minim pe economie în anul 2026, în cadrul conferinței „Bugetul și fiscalitatea 2026: Efectele fiscalității și așteptările economiei”, organizată recent de CursDeGuvernare.

Întrebat de jurnaliști dacă în 2026 sunt planificate creșteri ale pensiilor sau ale salariului minim, oficialul a răspuns clar că aceste subiecte nu au fost discutate nici în cadrul coaliției guvernamentale. „Nu a existat nicio discuție pe această temă, nici înainte, nici după Pachetul I. Totuși, coaliția a luat deja decizii ferme privind înghețarea veniturilor pe anumite niveluri pentru anul 2026. Aceste angajamente au fost transmise inclusiv la Bruxelles prin Pachetul I și, în opinia mea, odată ce au fost asumate în coaliție, trebuie respectate”, a explicat Alexandru Nazare.

Angajamente asumate și respectarea lor

Pachetul I la care face referire ministrul reprezintă un set de măsuri și angajamente asumate de guvern pentru a asigura stabilitatea fiscală a țării și pentru a menține încrederea partenerilor externi și a piețelor financiare. Înghețarea veniturilor, deși poate fi percepută ca o măsură restrictivă, vine în contextul unei situații economice complicate ce necesită prudență în gestionarea finanțelor publice.

Nazare a subliniat că aceste măsuri au fost implementate pentru a preveni pierderea calificativului de investiții al României, un aspect critic pentru stabilitatea economică și financiară. „Dacă nu le-am fi luat la momentul potrivit, am fi avut de-a face cu efecte negative mult mai severe, inclusiv o depreciere a monedei naționale și o inflație mai accentuată, care ar fi lovit mai puternic majoritatea populației”, a afirmat ministrul.

Impactul măsurilor fiscale asupra populației

Referindu-se la impactul măsurilor fiscale asupra cetățenilor, Alexandru Nazare a arătat înțelegere pentru nemulțumirile oamenilor care resimt presiunea economică. Totuși, el și-a exprimat optimismul că situația economică se va redresa în perioada următoare, estimând o recuperare până la finalul anului curent și pe parcursul anului viitor.

„Sunt convins că economia României își va reveni, iar aceste măsuri au fost esențiale pentru a pune bazele unei creșteri durabile. Dacă n-am fi acționat în acest fel, riscăm să pierdem încrederea piețelor financiare și sursele de finanțare pentru proiectele de dezvoltare”, a insistat ministrul Finanțelor.

El a mai precizat că, în condițiile actuale, creșterea economică este modesta, iar anul trecut România a înregistrat o creștere de doar 0,8%. „Trebuie să ne schimbăm abordarea în ceea ce privește dezvoltarea economică și să fim pregătiți pentru reforme care să susțină o creștere reală în viitor”, a conchis Nazare.

Importanța stabilității și a răbdării

Alexandru Nazare a făcut un apel la răbdare și încredere din partea populației, explicând că măsurile fiscale adoptate sunt parte dintr-un plan mai larg de stabilizare și relansare economică: „Fără aceste fundații solide, nu am putea spera la o redresare reală și sustenabilă a economiei românești”.

Conferința „Bugetul și fiscalitatea 2026” la care a participat ministrul a constituit un cadru important pentru dezbateri privind perspectivele fiscale și economice ale țării, reunind oficiali, experți și reprezentanți ai mediului de afaceri.

Pe scurt, anul 2026 nu aduce, deocamdată, vești despre creșteri ale pensiilor sau ale salariului minim, fiind în vigoare angajamente care preconizează o perioadă de înghețare a veniturilor, menită să asigure stabilitate fiscală și să evite efectele negative ale unor dezechilibre economice majore. Guvernul recomandă răbdare și înțelegere în așteptarea unor condiții mai bune ce vor permite o creștere sustenabilă a nivelului de trai în viitor.

Sursa: Agerpres, Economica.net
Data: aprilie 2024
Autor: [Redacția Economica.net]

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleFinanţe şi bănci

Articole similare

VISA: 2026 va fi anul exploziei plăților digitale și începutul sfârșitului epocii cash. Agenții AI îți vor face cumpărăturile, iar decontările de criptomonede vor crește spectaculos

În 2026, plățile digitale vor înregistra o explozie fără precedent, marcând începutul sfârșitului epocii cash, potrivit studiului VISA. O revoluție majoră este reprezentată de comerțul cu agenți AI – asistenți virtuali care tranzacționează și cumpără în numele consumatorilor, personalizând preferințele și controlând strict cheltuielile, un model care va deveni curând o practică obișnuită în business. Visa susține că această evoluție este însoțită însă și de riscuri sporite privind securitatea identității, deoarece infractorii folosesc AI pentru atacuri sofisticate de tip deepfake și identități false, fapt ce impune colaborări extinse între bănci, fintech-uri și instituții pentru combaterea fraudelor. În același timp, stablecoin-urile – criptomonede susținute de monede tradiționale – vor deveni tot mai relevante, profitând de noi reglementări globale și de infrastructura Visa, facilitând plățile transfrontaliere și tranzacțiile în piețele emergente, cu o piață estimată să atingă până la 4 trilioane de dolari până în 2030. În 2026, jumătate din plățile globale vor fi digitale, susținute de tehnologii precum cardurile tap-to-pay și plățile mobile, reducând semnificativ utilizarea numerarului, în timp ce Visa colaborează cu fintech-uri internaționale pentru accelerarea digitalizării economiei globale. Astfel, anul 2026 se conturează ca un punct de cotitură în modul în care consumatorii și companiile interacționează financiar, deschizând calea către o economie digitală integrată, securizată și axată pe inteligență artificială și criptomonede – transformări ce aduc oportunități uriașe, dar și noi provocări în protejarea identității și a datelor personale.

Depozitele la bănci ale firmelor şi populaţiei au crescut cu 1,5%, în noiembrie 2025 – date BNR

Depozitele la bănci ale firmelor și populației din România au înregistrat o creștere semnificativă de 1,5% în noiembrie 2025, conform datelor oficiale ale BNR. Depozitele în lei ale rezidenților, care reprezintă 68,1% din totalul depozitelor clienților neguvernamentali, au urcat cu 1,7% față de luna precedentă, atingând valoarea de 441,864 miliarde lei, în timp ce față de noiembrie 2024 acestea au crescut cu 1,4%, deși în termeni reali se înregistrează o scădere de 7,6%. Gospodăriile populației au contribuit la această majorare printr-o creștere de 1,2% în lei, până la 257,42 miliarde lei, cu un avans anual de 3,9% (-5,4% în termeni reali), iar sectoarele non-financiare și instituțiile financiare nemonetare au crescut depozitele în lei cu 2,3%, până la 184,443 miliarde lei, deși comparativ cu anul anterior au înregistrat o scădere de 1,9% (-10,6% real). În ceea ce privește depozitele în valută, acestea, măsurate în lei și reprezentând 31,9% din total, au avansat cu 1,1% față de luna anterioară, ajungând la 207,247 miliarde lei (echivalentul a 40,711 miliarde euro, cu +1% în euro), iar față de noiembrie 2024 s-au majorat cu 16% în lei (13,4% în euro). Totodată, depozitele în valută ale gospodăriilor au crescut modest cu 0,2% în lei, la 140,877 miliarde lei (27,674 miliarde euro, +0,1%), marcând o creștere anuală de 15,7% în lei (13,1% în euro), iar depozitele valutare ale altor sectoare au înregistrat un avans de 3,1% în lei, până la 66,369 miliarde lei (13,037 miliarde euro, +3%), respectiv o creștere anuală de 16,8% în lei și 14,2% în euro. Astfel, datele BNR subliniază o tendință generală de creștere a depozitelor atât în moneda națională, cât și în valută, reflectând consolidarea economiilor populare și a firmelor pe parcursul anului 2025, un aspect esențial pentru stabilitatea financiară a României și pentru încrederea în sistemul bancar național.

Fondurile de pensii private obligatorii au ajuns la active de 195 de miliarde de lei

Fondurile de pensii private obligatorii din România au atins un nivel impresionant al activelor de 195 de miliarde de lei, majoritatea investițiilor, respectiv 94%, fiind realizate în active românești și în lei, conform Autorității de Supraveghere Financiară (ASF). La finalul lunii noiembrie 2025, titlurile de stat dețineau ponderea majoritară în portofoliile fondurilor, cu 127,58 miliarde lei (65,5%), urmate de acțiuni listate la Bursa de Valori București (BVB) în valoare de 48,62 miliarde lei (24,9%), și obligațiuni corporative în sumă de 7,8 miliarde lei (4%). În aceeași perioadă, contribuțiile încasate s-au ridicat la 1,89 miliarde lei, cu o contribuție medie de 408 lei, iar numărul participanților în fondurile de pensii private obligatorii a depășit 8,4 milioane. Pilonul II include fonduri cunoscute precum Metropolitan Life, Aripi, AZT Viitorul tău, BCR, BRD, NN și Vital, evidențiind o diversificare solidă și o creștere constantă a capitalului gestionat. Această evoluție susține stabilitatea sistemului de pensii private și oferă garanții importante pentru viitorul financiar al participanților.