Știri naționale și internaționale

Anunț în premieră de la Guvern. Statul se împrumută, în sfârșit mai ieftin. Dobânzile pe termen lung au scăzut sub 7%

Redacția•31 octombrie 2025

Pe scurt

Guvernul României a anunțat o premieră în prezentarea costurilor de finanțare, reușind să scadă dobânzile pe termen lung sub pragul simbolic de 7%. Ministerul Finanțelor a pus în aplicare o strategie de preschimbare a unor serii de obligațiuni cu maturitate scurtă, aflate la scadențele din aprilie și iunie 2026, într-o nouă serie de obligațiuni cu maturitate extinsă până în aprilie 2035, cumulând 450,65 milioane lei și oferind un randament de 6,93%. Această operațiune, care a atras cereri de 836,34 milioane lei din partea investitorilor, se integrează în strategia guvernamentală de diminuare a riscului de refinanțare și de management curajos al datoriei publice, având ca scop reducerea costurilor de împrumut pentru stat. Planul de finanțare se dovedește eficient, asigurându-se deja 95,3% din necesarul de 259 miliarde lei pentru anul curent, fără a adăuga presiuni financiare suplimentare. Încrederea piețelor este alimentată de măsurile fiscale riguroase și de dialogul cu Comisia Europeană, confirmările ratingului investițional fiind un plus ce s-a reflectat în trendul descendent al costurilor de finanțare, atât pe piața internă, cât și pe cea internațională a euroobligațiunilor. Pentru prima dată în acest an, costul împrumutului pe termen mediu și lung scade sub 7%, marcând, de asemenea, reduceri semnificative față de începutul lunii septembrie, evidențiate de scăderi de 50-60 puncte de bază pentru titlurile de stat și de 20-30 puncte de bază pentru euroobligațiuni. Astfel, printr-o abordare fiscală preventivă și prefinanțare, statul Român transformă această încredere în economii concrete și durabile pentru bugetul public.

Într-o manevră strategică recentă, Guvernul României a reușit să obțină fonduri la costuri mai reduse, dobânzile pentru obligațiunile pe termen lung scăzând sub pragul de 7%. Aceasta reprezintă o premieră pentru anul în curs și un semnal de încredere pentru investitori.

Transformarea Obligațiunilor: Extindere și Reorganizare

Ministerul Finanțelor a întreprins o acțiune de transformare a datoriilor prin înlocuirea obligațiunilor de stat cu maturitate scurtă cu unele de termen lung. În esență, obligațiunile care urmau să fie plătite în aprilie și iunie 2026 au fost înlocuite cu o nouă emisiune ce va ajunge la maturitate în aprilie 2035. Valoarea totală a noilor obligațiuni emise se ridică la 450,65 milioane lei.

Aceste operațiuni de refinanțare se desfășoară la fiecare două săptămâni și au ca obiectiv principal reducerea riscului asociat refinanțării datoriilor. Ministerul Finanțelor afirmă că strategia urmează liniile directoare din planul național de gestionare a datoriei publice.

Cel mai Mic Cost de Împrumut din An

Licitarea noilor obligațiuni a fost întâmpinată cu un interes semnificativ din partea pieței, cererea totală atingând 836,34 milioane lei. Din această sumă, Ministerul Finanțelor a atras cu succes 450 milioane lei, cu un randament maxim de 6,93%. Deși cifra rămâne ridicată, este cel mai redus procentaj obținut în acest an pentru acest tip de maturitate.

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a subliniat importanța acestei operațiuni în cadrul strategiei guvernamentale de gestionare a riscurilor. „Obținerea unui randament de 6,93% pe termen lung este o confirmare a disciplinei fiscale și a angajamentelor asumate în dialogul cu Comisia Europeană. Prin aceste măsuri de refinanțare și extindere a maturităților, ne asigurăm că minimizăm presiunile financiare asupra statului,” a declarat Nazare.

În trecut, un randament similar a fost obținut doar la o emisiune de obligațiuni din noiembrie 2024, dovedind cât de rar sunt atinse astfel de niveluri în climatul economic actual.

Tendința Descendentă a Costurilor de Finanțare

Ministerul Finanțelor pune accent pe abordarea atentă și planificarea prealabilă în ceea ce privește atragerea fondurilor necesare, aspecte care contribuie la performanța pozitivă actuală. În contextul unei necesități de finanțare de 259 miliarde lei, strategia a fost realizată în proporție de 95,3%, fără a implica presiuni adiționale asupra costurilor de finanțare.

Scăderea graduală a costurilor de finanțare pe termen mediu și lung, care pentru prima dată în acest an au coborât sub 7%, este propulsată și de percepția îmbunătățită a investitorilor. Această schimbare de percepție este rezultatul politicilor de consolidare fiscală introduse de Guvern și de confirmarea ratingurilor de investiții de către agențiile de profil.

Impactul acestor schimbări se observă în scăderea generală a costurilor de finanțare. Comparativ cu începutul lui septembrie anul curent, s-au înregistrat reduceri de până la 60 de puncte de bază pentru toate maturitățile. De asemenea, o tendință similară de reducere a dobânzilor este vizibilă și la titlurile de stat emise în euro și dolari, cu scăderi între 20 și 30 de puncte de bază.

Prin aceste măsuri, România își consolidează poziția financiară și asigură o gestiune eficientă a datoriei sale publice.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleFinanţe şi bănci

Articole similare

VISA: 2026 va fi anul exploziei plăților digitale și începutul sfârșitului epocii cash. Agenții AI îți vor face cumpărăturile, iar decontările de criptomonede vor crește spectaculos

În 2026, plățile digitale vor înregistra o explozie fără precedent, marcând începutul sfârșitului epocii cash, potrivit studiului VISA. O revoluție majoră este reprezentată de comerțul cu agenți AI – asistenți virtuali care tranzacționează și cumpără în numele consumatorilor, personalizând preferințele și controlând strict cheltuielile, un model care va deveni curând o practică obișnuită în business. Visa susține că această evoluție este însoțită însă și de riscuri sporite privind securitatea identității, deoarece infractorii folosesc AI pentru atacuri sofisticate de tip deepfake și identități false, fapt ce impune colaborări extinse între bănci, fintech-uri și instituții pentru combaterea fraudelor. În același timp, stablecoin-urile – criptomonede susținute de monede tradiționale – vor deveni tot mai relevante, profitând de noi reglementări globale și de infrastructura Visa, facilitând plățile transfrontaliere și tranzacțiile în piețele emergente, cu o piață estimată să atingă până la 4 trilioane de dolari până în 2030. În 2026, jumătate din plățile globale vor fi digitale, susținute de tehnologii precum cardurile tap-to-pay și plățile mobile, reducând semnificativ utilizarea numerarului, în timp ce Visa colaborează cu fintech-uri internaționale pentru accelerarea digitalizării economiei globale. Astfel, anul 2026 se conturează ca un punct de cotitură în modul în care consumatorii și companiile interacționează financiar, deschizând calea către o economie digitală integrată, securizată și axată pe inteligență artificială și criptomonede – transformări ce aduc oportunități uriașe, dar și noi provocări în protejarea identității și a datelor personale.

Depozitele la bănci ale firmelor şi populaţiei au crescut cu 1,5%, în noiembrie 2025 – date BNR

Depozitele la bănci ale firmelor și populației din România au înregistrat o creștere semnificativă de 1,5% în noiembrie 2025, conform datelor oficiale ale BNR. Depozitele în lei ale rezidenților, care reprezintă 68,1% din totalul depozitelor clienților neguvernamentali, au urcat cu 1,7% față de luna precedentă, atingând valoarea de 441,864 miliarde lei, în timp ce față de noiembrie 2024 acestea au crescut cu 1,4%, deși în termeni reali se înregistrează o scădere de 7,6%. Gospodăriile populației au contribuit la această majorare printr-o creștere de 1,2% în lei, până la 257,42 miliarde lei, cu un avans anual de 3,9% (-5,4% în termeni reali), iar sectoarele non-financiare și instituțiile financiare nemonetare au crescut depozitele în lei cu 2,3%, până la 184,443 miliarde lei, deși comparativ cu anul anterior au înregistrat o scădere de 1,9% (-10,6% real). În ceea ce privește depozitele în valută, acestea, măsurate în lei și reprezentând 31,9% din total, au avansat cu 1,1% față de luna anterioară, ajungând la 207,247 miliarde lei (echivalentul a 40,711 miliarde euro, cu +1% în euro), iar față de noiembrie 2024 s-au majorat cu 16% în lei (13,4% în euro). Totodată, depozitele în valută ale gospodăriilor au crescut modest cu 0,2% în lei, la 140,877 miliarde lei (27,674 miliarde euro, +0,1%), marcând o creștere anuală de 15,7% în lei (13,1% în euro), iar depozitele valutare ale altor sectoare au înregistrat un avans de 3,1% în lei, până la 66,369 miliarde lei (13,037 miliarde euro, +3%), respectiv o creștere anuală de 16,8% în lei și 14,2% în euro. Astfel, datele BNR subliniază o tendință generală de creștere a depozitelor atât în moneda națională, cât și în valută, reflectând consolidarea economiilor populare și a firmelor pe parcursul anului 2025, un aspect esențial pentru stabilitatea financiară a României și pentru încrederea în sistemul bancar național.

Fondurile de pensii private obligatorii au ajuns la active de 195 de miliarde de lei

Fondurile de pensii private obligatorii din România au atins un nivel impresionant al activelor de 195 de miliarde de lei, majoritatea investițiilor, respectiv 94%, fiind realizate în active românești și în lei, conform Autorității de Supraveghere Financiară (ASF). La finalul lunii noiembrie 2025, titlurile de stat dețineau ponderea majoritară în portofoliile fondurilor, cu 127,58 miliarde lei (65,5%), urmate de acțiuni listate la Bursa de Valori București (BVB) în valoare de 48,62 miliarde lei (24,9%), și obligațiuni corporative în sumă de 7,8 miliarde lei (4%). În aceeași perioadă, contribuțiile încasate s-au ridicat la 1,89 miliarde lei, cu o contribuție medie de 408 lei, iar numărul participanților în fondurile de pensii private obligatorii a depășit 8,4 milioane. Pilonul II include fonduri cunoscute precum Metropolitan Life, Aripi, AZT Viitorul tău, BCR, BRD, NN și Vital, evidențiind o diversificare solidă și o creștere constantă a capitalului gestionat. Această evoluție susține stabilitatea sistemului de pensii private și oferă garanții importante pentru viitorul financiar al participanților.