Știri naționale și internaționale

ANAF îl dă în judecată pe Klaus Iohannis, fostul preşedinte al României

Redacția•20 noiembrie 2025

Pe scurt

ANAF îl dă în judecată pe Klaus Iohannis, fostul președinte al României, într-un dosar complex privind dreptul de proprietate asupra unui imobil din Sibiu și recuperarea unor despăgubiri pentru lipsa de folosință a acestuia. Acțiunea este o continuare a demersurilor ANAF pentru recunoașterea proprietății Statului Român asupra jumătății imobilului de pe strada Nicolae Bălcescu nr. 29, imobil care a aparținut familiei Iohannis și care a fost preluat de stat în urma unei moștenirii vacante, după ce familia Iohannis a refuzat plata voluntară a sumelor datorate, ce includ chirii încasate pe parcursul a 16 ani, estimate la aproximativ un milion de euro, plus dobânzi și penalități. ANAF a solicitat instanței și măsuri asigurătorii asupra bunurilor familiei Iohannis, inclusiv a casei în care locuiește fostul președinte cu soția sa, pentru a garanta recuperarea sumelor datorate și pentru a preveni înstrăinarea bunurilor pe durata procesului. Dosarul are un istoric îndelungat, început în anii 1990 când imobilul naționalizat în anii '60 a fost revendicat de un strănepot al proprietarilor originali, Ioan Baştea, care a vândut apoi jumătate din proprietate soților Klaus și Carmen Iohannis pentru o sumă mică, iar după multiple procese, în 2014, Tribunalul Brașov a anulat contractul de vânzare-cumpărare, iar în septembrie 2024 Înalta Curte de Casație și Justiție a respins recursul în această speță, consolidând dreptul Statului Român asupra imobilului. În context, ANAF este hotărât să protejeze interesele statului prin toate mijloacele legale, asigurând recuperarea prejudiciului cauzat, întrucât familia Iohannis nu a acceptat nici propunerea de eșalonare a datoriilor, fapt care a dus la intensificarea măsurilor legale și la demersuri judiciare ferme împotriva acestora. Această situație atrage atenția publică și mediatică, evidențiind lupta autorităților fiscale pentru corectitudine și aplicarea legii în cazuri cu implicații majore pentru patrimoniul public și reputația unor persoane publice.

Administraţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a demarat o acţiune în justiţie împotriva fostului preşedinte Klaus Iohannis şi a soţiei sale Carmen, continuând o serie de demersuri privind recuperarea sumelor datorate statului pentru un imobil din municipiul Sibiu, aflat pe strada Nicolae Bălcescu nr. 29. Prin această acţiune, Fiscul solicită atât recunoaşterea dreptului de proprietate al statului asupra bunului, cât şi recuperarea despăgubirilor cauzate de lipsa de folosinţă a imobilului în cauză.

Măsuri asigurătorii pentru recuperarea creanţelor

Într-un comunicat recent, ANAF a anunţat că, în condiţiile în care familia Iohannis a refuzat plata voluntară a debitelor rezultate, a cerut instanţei instituirea unor măsuri asigurătorii asupra bunurilor celor reclamaţi, pentru a garanta recuperarea integrală a sumelor datorate Statului Român. „Vor fi întreprinse cu promptitudine toate demersurile legale menite să apere interesele statului”, se arată în comunicatul Fiscului.

La începutul lunii octombrie 2024, ANAF anunţase oficial că a preluat, în conformitate cu prevederile legale, jumătate din dreptul de coproprietate asupra imobilului din Sibiu, strada Nicolae Bălcescu nr. 29, ca urmare a unei moşteniri vacante, deţinut anterior de familia Iohannis. Preşedintele ANAF, Adrian Nica, a declarat că până în acel moment nu exista niciun indiciu că soţii Iohannis intenţionau să achite sumele datorate, motiv pentru care Fiscul a decis să iniţieze acţiunea în instanţă şi să solicite măsuri asigurătorii suplimentare.

Dispute privind proprietatea şi plata chiriei

În discuţiile cu ANAF, soţii Iohannis au contestat modalitatea de calcul a sumelor datorate şi s-au opus predării imobilului, afirmând prin avocat că nu deţin cheia pentru acesta şi că, prin urmare, nu pot preda efectiv bunul. Răspunsurile ANAF au clarificat aceste aspecte, însă fără să conducă la un acord. Astfel, instituţia a decis să urmeze calea juridică pentru a-şi recupera prejudiciul.

În septembrie 2024, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins definitiv recursul făcut de Rodica Baştea, persoana de la care familia Iohannis cumpărase o parte din imobilul contestat. Decizia instanţei a confirmat că imobilul revine statului român, ceea ce întăreşte argumentele ANAF pentru recuperarea sumelor restante.

Sechestrul pe bunuri, o ultimă măsură pentru garantarea recuperării datoriilor

Conform unor date recente, ANAF intenţionează să solicite instanţei punerea sub sechestru a casei în care locuieşte Klaus Iohannis împreună cu soţia sa şi asupra altor bunuri ale celor doi, până când datoria pentru chirii şi penalităţi va fi achitată integral. Pe o perioadă de 16 ani, familia Iohannis a încasat chirii care însumează aproximativ un milion de euro pentru spaţiul comercial pierdut în justiţie, sume la care se adaugă dobânzi şi penalităţi stabilite de un expert independent.

Sechestrul este considerat o măsură necesară pentru prevenirea eventualei înstrăinări a bunurilor de către pârâţi pe durata procesului. Niciun răspuns afirmativ privind esalonarea plăţii datoriei nu a fost primit de la soţii Iohannis, existând doar un schimb continuu de corespondenţă între părţi.

Contextul juridic şi istoric al imobilului

Pe 17 ianuarie 2025, Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Sibiu a oferit lămuriri după ce Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a publicat motivarea pentru decizia ce a transferat în proprietatea statului un alt imobil din Sibiu, situat pe strada Gheorghe Magheru. Deşi această decizie este distinctă de cea privind imobilul de pe strada Nicolae Bălcescu, ambele componente fac parte din acelaşi conflict juridic legat de proprietate.

Istoricul imobilului din Nicolae Bălcescu este strâns legat de proprietatea familiei Eliseu şi Maria Ghenea (fosta Baştea), ale căror bunuri au fost naţionalizate în anii 1960 de regimul comunist. După Revoluţia din 1989, un descendent, Ioan Baştea, strănepotul Mariei Ghenea, a revendicat drepturile asupra imobilului printr-o hotărâre judecătorească ce a anulat efectele naţionalizării comuniste.

Ulterior, în 1999, familia Iohannis a cumpărat jumătate din imobilul de pe strada Nicolae Bălcescu, cu o sumă simbolică, în baza unei procuri date lui Klaus Iohannis de Ioan Baştea. Această cumpărare a generat, în următorii 17 ani, venituri totale de peste 1,3 milioane lei (aproximativ 260.000 euro), provenite din închirierea spaţiului comercial. Acum, ANAF urmăreşte să recupereze aceste sume, pe lângă dobânzi şi penalităţi, apreciind că în acest timp imobilul a fost folosit fără drept, deşi statul ar fi trebuit să fie proprietar.

Concluzie

Acţiunea iniţiată de ANAF împotriva familiei Iohannis marchează un pas important în asigurarea respectării legii fiscale şi a drepturilor Statului Român asupra proprietăţilor revendicate. Implicarea foştilor demnitari în astfel de litigii reflectă complexitatea proprietăților cu rădăcini istorice tumultoase şi importanţa respectării strictelor reglementări legale în domeniul fiscal şi imobiliar.

Această evoluţie a conflictului juridic şi financiar rămâne un subiect cu atenţie sporită în spaţiul public românesc, ANAF asigurând strict aplicarea normelor în vederea recuperării creanţelor statului.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleFinanţe şi bănci

Articole similare

VISA: 2026 va fi anul exploziei plăților digitale și începutul sfârșitului epocii cash. Agenții AI îți vor face cumpărăturile, iar decontările de criptomonede vor crește spectaculos

În 2026, plățile digitale vor înregistra o explozie fără precedent, marcând începutul sfârșitului epocii cash, potrivit studiului VISA. O revoluție majoră este reprezentată de comerțul cu agenți AI – asistenți virtuali care tranzacționează și cumpără în numele consumatorilor, personalizând preferințele și controlând strict cheltuielile, un model care va deveni curând o practică obișnuită în business. Visa susține că această evoluție este însoțită însă și de riscuri sporite privind securitatea identității, deoarece infractorii folosesc AI pentru atacuri sofisticate de tip deepfake și identități false, fapt ce impune colaborări extinse între bănci, fintech-uri și instituții pentru combaterea fraudelor. În același timp, stablecoin-urile – criptomonede susținute de monede tradiționale – vor deveni tot mai relevante, profitând de noi reglementări globale și de infrastructura Visa, facilitând plățile transfrontaliere și tranzacțiile în piețele emergente, cu o piață estimată să atingă până la 4 trilioane de dolari până în 2030. În 2026, jumătate din plățile globale vor fi digitale, susținute de tehnologii precum cardurile tap-to-pay și plățile mobile, reducând semnificativ utilizarea numerarului, în timp ce Visa colaborează cu fintech-uri internaționale pentru accelerarea digitalizării economiei globale. Astfel, anul 2026 se conturează ca un punct de cotitură în modul în care consumatorii și companiile interacționează financiar, deschizând calea către o economie digitală integrată, securizată și axată pe inteligență artificială și criptomonede – transformări ce aduc oportunități uriașe, dar și noi provocări în protejarea identității și a datelor personale.

Depozitele la bănci ale firmelor şi populaţiei au crescut cu 1,5%, în noiembrie 2025 – date BNR

Depozitele la bănci ale firmelor și populației din România au înregistrat o creștere semnificativă de 1,5% în noiembrie 2025, conform datelor oficiale ale BNR. Depozitele în lei ale rezidenților, care reprezintă 68,1% din totalul depozitelor clienților neguvernamentali, au urcat cu 1,7% față de luna precedentă, atingând valoarea de 441,864 miliarde lei, în timp ce față de noiembrie 2024 acestea au crescut cu 1,4%, deși în termeni reali se înregistrează o scădere de 7,6%. Gospodăriile populației au contribuit la această majorare printr-o creștere de 1,2% în lei, până la 257,42 miliarde lei, cu un avans anual de 3,9% (-5,4% în termeni reali), iar sectoarele non-financiare și instituțiile financiare nemonetare au crescut depozitele în lei cu 2,3%, până la 184,443 miliarde lei, deși comparativ cu anul anterior au înregistrat o scădere de 1,9% (-10,6% real). În ceea ce privește depozitele în valută, acestea, măsurate în lei și reprezentând 31,9% din total, au avansat cu 1,1% față de luna anterioară, ajungând la 207,247 miliarde lei (echivalentul a 40,711 miliarde euro, cu +1% în euro), iar față de noiembrie 2024 s-au majorat cu 16% în lei (13,4% în euro). Totodată, depozitele în valută ale gospodăriilor au crescut modest cu 0,2% în lei, la 140,877 miliarde lei (27,674 miliarde euro, +0,1%), marcând o creștere anuală de 15,7% în lei (13,1% în euro), iar depozitele valutare ale altor sectoare au înregistrat un avans de 3,1% în lei, până la 66,369 miliarde lei (13,037 miliarde euro, +3%), respectiv o creștere anuală de 16,8% în lei și 14,2% în euro. Astfel, datele BNR subliniază o tendință generală de creștere a depozitelor atât în moneda națională, cât și în valută, reflectând consolidarea economiilor populare și a firmelor pe parcursul anului 2025, un aspect esențial pentru stabilitatea financiară a României și pentru încrederea în sistemul bancar național.

Fondurile de pensii private obligatorii au ajuns la active de 195 de miliarde de lei

Fondurile de pensii private obligatorii din România au atins un nivel impresionant al activelor de 195 de miliarde de lei, majoritatea investițiilor, respectiv 94%, fiind realizate în active românești și în lei, conform Autorității de Supraveghere Financiară (ASF). La finalul lunii noiembrie 2025, titlurile de stat dețineau ponderea majoritară în portofoliile fondurilor, cu 127,58 miliarde lei (65,5%), urmate de acțiuni listate la Bursa de Valori București (BVB) în valoare de 48,62 miliarde lei (24,9%), și obligațiuni corporative în sumă de 7,8 miliarde lei (4%). În aceeași perioadă, contribuțiile încasate s-au ridicat la 1,89 miliarde lei, cu o contribuție medie de 408 lei, iar numărul participanților în fondurile de pensii private obligatorii a depășit 8,4 milioane. Pilonul II include fonduri cunoscute precum Metropolitan Life, Aripi, AZT Viitorul tău, BCR, BRD, NN și Vital, evidențiind o diversificare solidă și o creștere constantă a capitalului gestionat. Această evoluție susține stabilitatea sistemului de pensii private și oferă garanții importante pentru viitorul financiar al participanților.