Știri naționale și internaționale

Amenzi pentru IFN-uri. Anunțul ANPC

Redacția•11 noiembrie 2025

Pe scurt

ANPC a realizat o acțiune tematică de control la nivel național pentru verificarea respectării drepturilor consumatorilor de către instituțiile financiare nebancare (IFN-uri), inclusiv casele de amanet ce acordă credite cu garanție, inspectorii verificând 573 IFN-uri și constatând abateri la 326 dintre ele. În urma controalelor, s-au aplicat 256 amenzi și 216 avertismente în valoare totală de circa 1,47 milioane lei, precum și 104 măsuri complementare. Problemele identificate includ dobânzi excesive, clauze înșelătoare, comisioane nelegale (de exemplu, calcule greșite raportate la suma totală împrumutată și perceperea dublă a unor taxe), precum și neconformități în documentația contractuală (informații incomplete, lipsa detaliilor clare privind calculul DAE și avertismentele legate de consecințele neachitării). De asemenea, dreptul consumatorilor de a alege între rate egale și descrescătoare nu a fost respectat, iar publicitatea IFN-urilor a fost găsită lipsită de exemple reprezentative clare despre costuri și condiții. ANPC a constatat și nerespectarea termenelor legale privind declararea scadenței anticipate a creditelor, impunând măsuri precum încetarea practicilor incorecte, remedierea deficiențelor și restituirea sumelor percepute ilegal consumatorilor prejudiciați. Autoritatea recomandă consumatorilor să fie foarte atenți la clauzele contractuale, să solicite plafonarea dobânzilor conform Legii nr. 243/2024 prin cerere scrisă către IFN și să analizeze atent costurile totale ale creditului, inclusiv dobânzile penalizatoare, care conform legii nu pot depăși cu mai mult de două puncte procentuale dobânda contractului în situații dificile (șomaj, scădere de venituri, deces). De asemenea, consumatorii au dreptul să aleagă modalitatea de rambursare a creditului, iar creditorii trebuie să renegocieze contractele atunci când situația financiară a clientului se schimbă. ANPC subliniază că cesiunea contractului de credit către terți trebuie să fie notificată consumatorului în scris în maximum 10 zile, pentru a deveni opozabilă. Astfel, această acțiune ANPC protejează consumatorii împotriva practicilor abuzive ale IFN-urilor, promovând transparența și respectarea drepturilor consumatorilor de servicii financiare nebancare din România.

ANPC aplică amenzi importante instituțiilor financiare nebancare (IFN-uri) pentru încălcarea drepturilor consumatorilor

Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) a declanșat o amplă acțiune de control la nivel național pentru a verifica respectarea drepturilor consumatorilor de către instituțiile financiare nebancare (IFN-uri), inclusiv casele de amanet care oferă credite garantate cu bunuri în gaj. Această acțiune tematică, derulată de Direcția Generală Control și Supraveghere Piață prin Serviciul Produse și Servicii Financiare, a avut ca scop respectarea prevederilor legale privind protecția consumatorilor de produse și servicii financiare.

Rezultatele controalelor: sute de abateri și amenzi în valoare de peste 1,4 milioane lei

Din cele 573 de IFN-uri examinate, inspectorii ANPC au identificat nereguli la 326 dintre acestea, ceea ce a condus la aplicarea a 256 de amenzi contravenționale și 216 avertismente, valoarea totală a sancțiunilor depășind 1,47 milioane de lei. În plus, au fost luate 104 măsuri complementare pentru remedierea deficiențelor descoperite.

Printre practicile ilegale descoperite se numără perceperea de dobânzi excesive, existența clauzelor înșelătoare, precum și aplicarea incorectă a comisioanelor. Spre exemplu, unii kreditori aplicau comisioane calculate la întreaga sumă împrumutată și nu la soldul actual al creditului sau percepeau comisioanele de analiză a dosarului în dublu exemplar.

Neconformități importante în documentația contractuală și publicitate

Inspectorii au observat și probleme semnificative legate de documentele contractuale: Fişa Standard la Nivel European conținea informații incomplete, nu erau explicate clar metodele de calcul al Dobânzii Anuale Efective (DAE), iar lipsa unui exemplu reprezentativ și a avertismentelor privind consecințele neplății afecta transparența contractuală. Totodată, consumatorii erau privați de dreptul de a alege în mod informat modalitatea de rambursare — fie prin rate egale, fie descrescătoare.

În plus, și reclamele IFN-urilor prezentau deficienţe, datorită lipsei de detalii clare privind caracteristicile, costurile sau condițiile produselor financiare promovate. Inspectorii au mai semnalat încălcări în ceea ce privește declararea scadenței anticipate a creditelor, unele instituții respectând greșit termenul legal de 90 de zile consecutive de restanță.

Măsuri luate și recomandări pentru consumatori

Ca urmare a constatărilor, ANPC a dispus încetarea practicilor comerciale incorecte, remedierea tuturor deficiențelor, precum și restituirea sumelor încasate nelegal, cum sunt comisioanele sau alte costuri nejustificate. De asemenea, a fost impusă modificarea Formularului Standard la Nivel European pentru a include toate informațiile obligatorii prin lege.

Pentru a-și proteja interesele, consumatorii sunt încurajați să studieze cu atenție condițiile contractuale și să își exercite drepturile legale. ANPC recomandă, în special celor care au semnat contracte înainte de 11 noiembrie 2024, să ceară plafonarea dobânzilor, a DAE sau a costului total al creditelor, conform Legii nr. 243/2024, printr-o solicitare scrisă adresată IFN-ului. Dacă sunt întrunite condițiile legale, creditorul trebuie să reducă aceste valori printr-un act adițional la contractul existent.

Ce trebuie să cunoască consumatorii la contractarea unui credit

ANPC subliniază importanța analizei atente a clauzelor contractuale, având în vedere:

Durata contractului
Valoarea totală plătibilă, incluzând suma împrumutată, dobânzile, comisioanele, taxele și orice alte costuri
Dobânda penalizatoare aplicabilă în caz de întârziere la plată

De asemenea, consumatorii trebuie să știe că legea le garantează dreptul de a alege modalitatea de rambursare a creditului: rate egale (anuități) sau rate descrescătoare.

În cazul ratelor egale, suma lunară de plată rămâne constantă, însă dobânda totală plătită este mai mare.
La ratele descrescătoare, plățile sunt mai consistente la început și scad treptat, iar dobânda totală plătită este mai mică.

Dacă situația financiară a consumatorului se schimbă în mod semnificativ, creditorul are obligația de a renegocia contractual și recalcula ratele, în funcție de gradul de îndatorare actual, cu acordul consumatorului.

Dobânda penalizatoare și notificarea cesiunii

Potrivit ANPC, dobânda penalizatoare pentru întârzierile la plată nu poate depăși cu mai mult de două puncte procentuale dobânda contractuală în cazul în care consumatorul sau soțul/soția acestuia se confruntă cu situații precum șomaj, reducerea semnificativă a venitului (cel puțin 15%) sau decesul unuia dintre titulari. Această modificare a dobânzii se aplică până la remedierea situației, dar nu mai mult de 12 luni, respectiv minimum 6 luni în cazul decesului.

Un alt aspect important este acela că creditorul inițial trebuie să notifice în scris consumatorul în cel mult 10 zile despre cesiunea contractului de credit sau a creanțelor către o terță parte, de regulă un recuperator de creanțe. Numai după această notificare, cesiunea devine opozabilă consumatorului.

Prin aceste controale și măsuri, ANPC urmărește să asigure un cadru echitabil și transparent pentru consumatorii de servicii financiare nebancare, protejându-le drepturile și prevenind abuzurile din partea IFN-urilor.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleFinanţe şi bănci

Articole similare

VISA: 2026 va fi anul exploziei plăților digitale și începutul sfârșitului epocii cash. Agenții AI îți vor face cumpărăturile, iar decontările de criptomonede vor crește spectaculos

În 2026, plățile digitale vor înregistra o explozie fără precedent, marcând începutul sfârșitului epocii cash, potrivit studiului VISA. O revoluție majoră este reprezentată de comerțul cu agenți AI – asistenți virtuali care tranzacționează și cumpără în numele consumatorilor, personalizând preferințele și controlând strict cheltuielile, un model care va deveni curând o practică obișnuită în business. Visa susține că această evoluție este însoțită însă și de riscuri sporite privind securitatea identității, deoarece infractorii folosesc AI pentru atacuri sofisticate de tip deepfake și identități false, fapt ce impune colaborări extinse între bănci, fintech-uri și instituții pentru combaterea fraudelor. În același timp, stablecoin-urile – criptomonede susținute de monede tradiționale – vor deveni tot mai relevante, profitând de noi reglementări globale și de infrastructura Visa, facilitând plățile transfrontaliere și tranzacțiile în piețele emergente, cu o piață estimată să atingă până la 4 trilioane de dolari până în 2030. În 2026, jumătate din plățile globale vor fi digitale, susținute de tehnologii precum cardurile tap-to-pay și plățile mobile, reducând semnificativ utilizarea numerarului, în timp ce Visa colaborează cu fintech-uri internaționale pentru accelerarea digitalizării economiei globale. Astfel, anul 2026 se conturează ca un punct de cotitură în modul în care consumatorii și companiile interacționează financiar, deschizând calea către o economie digitală integrată, securizată și axată pe inteligență artificială și criptomonede – transformări ce aduc oportunități uriașe, dar și noi provocări în protejarea identității și a datelor personale.

Depozitele la bănci ale firmelor şi populaţiei au crescut cu 1,5%, în noiembrie 2025 – date BNR

Depozitele la bănci ale firmelor și populației din România au înregistrat o creștere semnificativă de 1,5% în noiembrie 2025, conform datelor oficiale ale BNR. Depozitele în lei ale rezidenților, care reprezintă 68,1% din totalul depozitelor clienților neguvernamentali, au urcat cu 1,7% față de luna precedentă, atingând valoarea de 441,864 miliarde lei, în timp ce față de noiembrie 2024 acestea au crescut cu 1,4%, deși în termeni reali se înregistrează o scădere de 7,6%. Gospodăriile populației au contribuit la această majorare printr-o creștere de 1,2% în lei, până la 257,42 miliarde lei, cu un avans anual de 3,9% (-5,4% în termeni reali), iar sectoarele non-financiare și instituțiile financiare nemonetare au crescut depozitele în lei cu 2,3%, până la 184,443 miliarde lei, deși comparativ cu anul anterior au înregistrat o scădere de 1,9% (-10,6% real). În ceea ce privește depozitele în valută, acestea, măsurate în lei și reprezentând 31,9% din total, au avansat cu 1,1% față de luna anterioară, ajungând la 207,247 miliarde lei (echivalentul a 40,711 miliarde euro, cu +1% în euro), iar față de noiembrie 2024 s-au majorat cu 16% în lei (13,4% în euro). Totodată, depozitele în valută ale gospodăriilor au crescut modest cu 0,2% în lei, la 140,877 miliarde lei (27,674 miliarde euro, +0,1%), marcând o creștere anuală de 15,7% în lei (13,1% în euro), iar depozitele valutare ale altor sectoare au înregistrat un avans de 3,1% în lei, până la 66,369 miliarde lei (13,037 miliarde euro, +3%), respectiv o creștere anuală de 16,8% în lei și 14,2% în euro. Astfel, datele BNR subliniază o tendință generală de creștere a depozitelor atât în moneda națională, cât și în valută, reflectând consolidarea economiilor populare și a firmelor pe parcursul anului 2025, un aspect esențial pentru stabilitatea financiară a României și pentru încrederea în sistemul bancar național.

Fondurile de pensii private obligatorii au ajuns la active de 195 de miliarde de lei

Fondurile de pensii private obligatorii din România au atins un nivel impresionant al activelor de 195 de miliarde de lei, majoritatea investițiilor, respectiv 94%, fiind realizate în active românești și în lei, conform Autorității de Supraveghere Financiară (ASF). La finalul lunii noiembrie 2025, titlurile de stat dețineau ponderea majoritară în portofoliile fondurilor, cu 127,58 miliarde lei (65,5%), urmate de acțiuni listate la Bursa de Valori București (BVB) în valoare de 48,62 miliarde lei (24,9%), și obligațiuni corporative în sumă de 7,8 miliarde lei (4%). În aceeași perioadă, contribuțiile încasate s-au ridicat la 1,89 miliarde lei, cu o contribuție medie de 408 lei, iar numărul participanților în fondurile de pensii private obligatorii a depășit 8,4 milioane. Pilonul II include fonduri cunoscute precum Metropolitan Life, Aripi, AZT Viitorul tău, BCR, BRD, NN și Vital, evidențiind o diversificare solidă și o creștere constantă a capitalului gestionat. Această evoluție susține stabilitatea sistemului de pensii private și oferă garanții importante pentru viitorul financiar al participanților.