Știri naționale și internaționale

Vouchere de vacanţă – ANAT cere majorarea valorii bonurilor prin actualizarea cu inflaţia şi extinderea lor către mediul privat

Redacția•03 noiembrie 2025

Pe scurt

Asociația Națională a Agențiilor de Turism (ANAT) solicită majorarea valorii voucherelor de vacanță prin actualizarea acestora cu inflația și extinderea lor către mediul privat, considerând aceste vouchere ca fiind una dintre cele mai eficiente măsuri economice și sociale adoptate în România din 2009 până în prezent, cu impact pozitiv demonstrat asupra economiei naționale, a investițiilor în turism și a menținerii locurilor de muncă. Studiul realizat de Academia de Studii Economice arată că eliminarea voucherelor ar provoca o pierdere netă de 1,744 miliarde lei din PIB, dispariția a 17.000 de locuri de muncă și o reducere semnificativă a consumului intern, în special în extrasezon, accentuând disparitățile regionale, mai ales în zonele dependente de turismul intern. Fiecare milion de lei investit în vouchere susține peste 1.670 de locuri de muncă directe și indirecte, iar în sectoarele HORECA, transport și agrement local s-ar pierde circa 9.100 de locuri de muncă fără aceste bonuri. ANAT atrage atenția asupra recesiunii reale în turism din acest an, cauzată de scăderea puterii de cumpărare, creșterea TVA și diminuarea valorii voucherelor, fapt ilustrat prin scăderea cu 6,3% a numărului de turiști cazați în august față de anul precedent, în ciuda reducerilor oferite de operatorii privați. Vicepreședintele ANAT, Adrian Voican, subliniază că scăderea numărului de turiști nu ține de prețuri, ci de lipsa politicilor guvernamentale și de scăderea puterii de cumpărare. De asemenea, voucherele stimulează veniturile bugetare prin taxe și impozite și produc un efect multiplicator economic, fiecare leu investit generând peste 1,6 lei în PIB, cu 90% din veniturile generate fiscalizate. Date recente indică o prăbușire cu 85% a valorii voucherelor acordate în septembrie 2025 față de aceeași lună a anului anterior, ceea ce ANAT vede ca un risc major pentru falimente și pierderi de locuri de muncă în industriile conexe. Contrar unui mit larg răspândit, organizația demontează ideea că voucherele ar fi crescut prețurile în turism sau ar fi descurajat investițiile, evidențiind că majorările de prețuri sunt un fenomen global și nu pot fi atribuite existenței bonurilor valorice. Astfel, ANAT pledează pentru menținerea și actualizarea voucherele de vacanță ca o măsură esențială pentru susținerea și revitalizarea turismului românesc.

Asociația Națională a Agențiilor de Turism (ANAT) consideră voucherele de vacanță drept una dintre cele mai eficiente și benefice măsuri economic-sociale implementate în România din 2009 până în prezent. Potrivit unui comunicat oficial, aceste tichete au avut un impact pozitiv semnificativ asupra economiei naționale, turismului, investițiilor din domeniu și păstrării locurilor de muncă, informează Agerpres.

Studiu ASE: efectele dispariției voucherelor

Pentru a susține această poziție, ANAT face referire la studiul „Impactul socio-economic al sistemului de tichete în România”, realizat de Academia de Studii Economice. Cercetarea evidențiază că eliminarea voucherelor ar cauza o pierdere netă de aproximativ 1,744 miliarde lei din PIB, dispariția a circa 17.000 de locuri de muncă și o diminuare semnificativă a consumului intern, mai ales în extrasezon. Totodată, dispariția acestor tichete ar amplifica disparitățile regionale, afectând în mod deosebit zonele dependente de turismul intern.

Mai mult, studiul arată că investiția unui milion de lei în vouchere susține peste 1.670 de locuri de muncă, atât directe, cât și indirecte. Prin urmare, renunțarea la această măsură ar duce la pierderea a aproximativ 9.100 locuri de muncă doar în sectoarele HORECA, transport și agrement local.

Recesiunea în turism – o realitate a anului 2025

ANAT atrage atenția asupra faptului că turismul din România traversează o recesiune evidentă în 2025, determinată de scăderea puterii de cumpărare a populației, majorarea TVA-ului și diminuarea valorii voucherelor de vacanță. În august, numărul turiștilor cazați a scăzut cu 6,3% față de aceeași perioadă a anului trecut, în ciuda reducerilor importante oferite de operatorii privați.

„Indiferent de prețuri, un segment considerabil din populație a renunțat să se cazeze. Contracția economică din varful sezonului a depășit 4% pentru trei luni consecutive, ceea ce reprezintă prima scădere după perioada pandemică”, a explicat Adrian Voican, vicepreședintele ANAT.

De asemenea, unele județe cu tradiție turistică au înregistrat scăderi drastice: -38% în Argeș, -17,8% în Harghita și -15% în Prahova, în timp ce Sibiu și Constanța au raportat creșteri. Acest aspect subliniază faptul că problema nu este prețul, ci deteriorarea puterii de cumpărare și lipsa unor politici guvernamentale eficiente pentru turism.

Voucherele – un contribuitor major la buget și economie

Potrivit ANAT, voucherele de vacanță au avut un rol determinant în creșterea veniturilor bugetare prin taxele și impozitele colectate din activitățile turistice, generând un puternic efect multiplicator asupra economiei. Fiecare leu investit în astfel de tichete a generat o creștere a PIB-ului de peste 1,6 lei.

Mai mult, studiul ASE evidențiază faptul că 90% din veniturile generate de vouchere sunt fiscalizate, ceea ce confirmă transparența și impactul pozitiv al acestora asupra bugetului de stat.

Prăbușirea valorii voucherelor – un semnal de alarmă

Datele furnizate de Ministerul Finanțelor și preluate de ANAT relevă o scădere dramatică a valorii voucherelor acordate în septembrie 2025, comparativ cu aceeași lună a anului precedent: o prăbușire de 85%. Astfel, angajatorii au cumpărat vouchere în valoare de aproximativ 5,96 milioane euro, față de 38,03 milioane euro în septembrie 2024.

Aceasta în condițiile în care, pe piață, încă există tichete emise din 2024. Fără o revenire rapidă la această măsură, ANAT avertizează că se vor înregistra falimente și disponibilizări în turism și sectoarele conexe, cu efecte economice în lanț.

Demontarea unui mit despre vouchere și prețuri

ANAT combate și un mit răspândit pe rețelele sociale și preluat uneori superficial și de oficiali, conform căruia existența voucherelor ar fi dus la creșterea prețurilor în turism și ar fi descurajat investițiile.

„Această ipoteză, deși pare logică, nu este susținută de niciun studiu științific. Nu există o legătură cauzală clară între scumpirile anuale și sistemul voucherelor de vacanță. Prețurile au crescut în toate țările, chiar și în cele care nu dispun de astfel de tichete. Eurostat arată că România a înregistrat o creștere a prețurilor de 9,5%, însă alte state membre au avut majorări mult mai mari: Estonia +39%, Bulgaria +23% (destinație preferată de români), Danemarca +12%”, se arată în comunicatul ANAT.

Propuneri pentru viitor

Pentru a susține sectorul turismului și a redresa tendințele îngrijorătoare din acest an, ANAT cere actualizarea valorii voucherelor de vacanță în concordanță cu rata inflației și extinderea sistemului și pentru angajații din mediul privat, nu doar pentru cei din sectorul public. Această măsură ar sprijini consumul intern, ar stimula investițiile și, implicit, ar contribui la menținerea și crearea locurilor de muncă în turism.

În concluzie, voucherele de vacanță reprezintă un instrument economic vital pentru turismul românesc, iar păstrarea și ajustarea acestora este esențială pentru revitalizarea sectorului în contextul provocărilor actuale. România are astfel un potențial mare de dezvoltare, dar acesta trebuie susținut prin politici coerente și eficiente.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleStiri

Articole similare

Câţi kilometri noi de autostradă vrea să dea în folosinţă CNAIR, în 2026

CNAIR anunță un an 2026 extrem de ambițios pentru infrastructura rutieră din România, intenționând să dea în folosință 250 de kilometri noi de autostradă și drumuri expres, depășind recordul istoric din 2025 când s-au deschis 146 km. Printre realizările anticipate se numără finalizarea a 125 km din A7 (Autostrada Moldovei) până la Pașcani, deschiderea secțiunii 4 pe A1 Sibiu-Pitești cu primul tunel rutier construit prin metoda austriacă (Tunelul Momaia), precum și completarea a 9,13 km pe sectorul Margina-Holdea, condiționată de testele echipamentelor de siguranță. Totodată, pe A3 Autostrada Transilvania vor fi deschiși 68 km noi pentru a asigura o cale continuă de 200 km între Târgu Mureș și granița cu Ungaria, iar în zona Dunării se va punem în circulație segmentul DEx Brăila – Galați (10,76 km), optimizând accesul la Podul suspendat de la Brăila. În prezent, 654 km de drum de mare viteză sunt în construcție, iar alte 374 km sunt în diverse stadii de licitație sau contractare. Aceste investiții majore vin după un 2025 considerat istoric, în care au fost unite mai multe regiuni importante ale țării prin drumuri rapide ce au crescut semnificativ conectivitatea și fluiditatea traficului: de exemplu, traseul București – Adjud este acum complet pe autostradă, iar conexiuni strategice precum DEx12 cu A1 și semi-inelul sudic al A0 au descongestionat zone esențiale precum București și au conectat Oltenia cu Dobrogea. Șeful CNAIR, Cristian Pistol, subliniază că aceste realizări nu sunt doar statistici, ci ore câștigate pentru români în trafic și pași importanți pentru ca toate regiunile istorice ale României să fie conectate corespunzător, vizând poziționarea țării în topul economiilor europene performante printr-o infrastructură rutieră modernă și extinsă. Astfel, anul 2026 se conturează ca un pas major spre finalizarea rețelei naționale de autostrăzi, o prioritate esențială pentru dezvoltarea economică și mobilitatea regională.

Anunţ despre situaţia de la barajul Paltinu (Apele Române)

Administraţia Naţională „Apele Române” a anunţat că, în urma unor intervenţii tehnice efectuate recent la Barajul Paltinu, sistemul de alimentare cu apă a judeţului Prahova a fost stabilizat şi readus la parametri normali de funcţionare. Astfel, au fost repornite hidroagregatele de joasă adâncime ale Hidroelectrica, iar evacuarea controlată către lacul de acumulare Voila a fost realizată doar după reducerea turbidităţii, asigurându-se un debit constant fără impact asupra populaţiei. Aceste operaţiuni tehnice complexe au fost coordonate de o echipă multidisciplinară, în prezenţa directorului general al „Apele Române”, Sorin Rîndaşu, şi a preşedintelui Consiliului Judeţean Prahova, Virgil Nanu, iar mulţumiri au fost transmise tuturor instituţiilor implicate pentru profesionalismul demonstrat. Deşi criza apei a fost remediată într-o lună şi s-a restabilit normalitatea operaţională, autorităţile subliniază că lucrările la baraj trebuie să continue, pentru a preveni viitoare probleme, cu accent pe creşterea capacităţii de stocare, construirea de rezervoare suplimentare, forarea de puţuri şi renovarea infrastructurii. Pe termen mediu, se impune o intervenţie majoră care să includă şi repunerea în funcţiune a echipamentelor esenţiale pentru golirea barajului, acestea fiind vitale pentru utilizarea în siguranţă şi durabilă a sursei de apă. Barajul Paltinu, cu un rol strategic în alimentarea cu apă, producerea de energie şi protecţia împotriva inundaţiilor, este o construcţie unică adaptată unor condiţii geologice şi hidrologice dificile, iar comunicarea transparentă cu publicul este esenţială pentru evitarea interpretărilor eronate privind gestionarea situaţiei. Acest anunţ subliniază importanţa unei abordări tehnice şi administrative solide pentru asigurarea securităţii alimentării cu apă a locuitorilor din Prahova, evidenţiind o gestionare profesională şi etapizată a crizei, încheind astfel o etapă critică şi pregătind terenul pentru soluţii pe termen lung, în beneficiul comunităţii și al mediului.

CCR – Sesizarea ICCJ pe noul proiect privind reforma pensiilor magistraților a fost amânată pentru 28 decembrie

Judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) au decis unanim să sesizeze Curtea Constituțională privind noul proiect de modificare a pensiilor magistraților, considerând că acesta prezintă numeroase neconstituționalități, precum discriminarea magistraților față de alte categorii de beneficiari de pensii de serviciu, încălcarea independenței justiției, eliminarea de facto a pensiei de serviciu și folosirea unor termeni ambigui care contravin clarității și previzibilității legii într-un stat de drept. Prin acest proiect, care prevede creșterea etapizată a vârstei de pensionare la 65 de ani și plafonarea pensiei la 70% din indemnizația netă din ultima lună lucrată, legea riscă să reducă semnificativ drepturile magistraților, fiind incompatibilă cu deciziile anterioare ale CCR, precum și cu jurisprudența CJUE și CEDO ce garantează independența magistraturii. Totodată, judecătorii critică faptul că proiectul ignoră o fundamentare financiară riguroasă, nefiind susținut de cifre clare privind impactul bugetar, în contextul în care 90% dintre beneficiarii pensiilor de serviciu provin din sistemul de apărare și ordine publică, căruia îi sunt alocate sume considerabile, în timp ce fondurile necesare pentru alte categorii, inclusiv magistrații, sunt mult mai mici. Proiectul a primit și aviz negativ din partea Consiliului Superior al Magistraturii, iar primul proiect al reformei pensiilor magistraților a fost deja declarat neconstituțional de CCR, în special din cauză că Guvernul nu a cerut avizul consultativ al CSM în termenul legal. Astfel, decizia magistraților de a sesiza Curtea Constituțională evidențiază un conflict important legat de protejarea drepturilor și independenței justiției în fața reformelor pensionare, în timp ce Guvernul și premierul Ilie Bolojan susțin necesitatea limitării cuantumului indemnizațiilor la un maxim de 70% din salariul net pentru sustenabilitatea sistemului. Prelungirea discuțiilor la CCR, amânate pentru 28 decembrie, subliniază complexitatea și impactul major al acestei reforme asupra magistraților, justiției și întregului sistem de pensii de serviciu din România.