Știri naționale și internaționale

Câţi kilometri noi de autostradă vrea să dea în folosinţă CNAIR, în 2026

Redacția•31 decembrie 2025

Pe scurt

CNAIR anunță un an 2026 extrem de ambițios pentru infrastructura rutieră din România, intenționând să dea în folosință 250 de kilometri noi de autostradă și drumuri expres, depășind recordul istoric din 2025 când s-au deschis 146 km. Printre realizările anticipate se numără finalizarea a 125 km din A7 (Autostrada Moldovei) până la Pașcani, deschiderea secțiunii 4 pe A1 Sibiu-Pitești cu primul tunel rutier construit prin metoda austriacă (Tunelul Momaia), precum și completarea a 9,13 km pe sectorul Margina-Holdea, condiționată de testele echipamentelor de siguranță. Totodată, pe A3 Autostrada Transilvania vor fi deschiși 68 km noi pentru a asigura o cale continuă de 200 km între Târgu Mureș și granița cu Ungaria, iar în zona Dunării se va punem în circulație segmentul DEx Brăila – Galați (10,76 km), optimizând accesul la Podul suspendat de la Brăila. În prezent, 654 km de drum de mare viteză sunt în construcție, iar alte 374 km sunt în diverse stadii de licitație sau contractare. Aceste investiții majore vin după un 2025 considerat istoric, în care au fost unite mai multe regiuni importante ale țării prin drumuri rapide ce au crescut semnificativ conectivitatea și fluiditatea traficului: de exemplu, traseul București – Adjud este acum complet pe autostradă, iar conexiuni strategice precum DEx12 cu A1 și semi-inelul sudic al A0 au descongestionat zone esențiale precum București și au conectat Oltenia cu Dobrogea. Șeful CNAIR, Cristian Pistol, subliniază că aceste realizări nu sunt doar statistici, ci ore câștigate pentru români în trafic și pași importanți pentru ca toate regiunile istorice ale României să fie conectate corespunzător, vizând poziționarea țării în topul economiilor europene performante printr-o infrastructură rutieră modernă și extinsă. Astfel, anul 2026 se conturează ca un pas major spre finalizarea rețelei naționale de autostrăzi, o prioritate esențială pentru dezvoltarea economică și mobilitatea regională.

CNAIR vizează 250 km noi de autostradă deschiși în trafic în 2026

Directorul general al CNAIR, Cristian Pistol, anunță cu optimism unul dintre cei mai ambițioși ani pentru infrastructura rutieră din România. După un 2025 pe care l-a caracterizat drept „un an istoric”, în care s-au inaugurat 146 kilometri de autostradă și drum expres, planurile pentru 2026 schimbă iarăși figura peisajului rutier printr-o țintă impresionantă: deschiderea a 250 de kilometri de drumuri rapide noi.

Proiecte majore care schimbă harta autostrăzilor

Printre cele mai importante realizări așteptate în anul ce vine se numără continuarea lucrărilor pe Autostrada Moldovei (A7), cu încă 125 de kilometri ce urmează a fi deschiși, extinzând circulația până la Pașcani. Această inaugurare va completa inelul nordic al autostrăzii A0, oferind o legătură rutieră neîntreruptă de 578 km între Pașcani și Constanța, prin crearea unui coridor format din autostrăzile A7, A3, A0 și A2.

Pe segmentul Sibiu – Pitești (A1), se anunță o premieră tehnologică cu deschiderea secțiunii 4, ce leagă Curtea de Argeș de Tigveni, și punerea în funcțiune a tunelului Momaia — primul tunel din România construit utilizând metoda austriacă, o tehnologie avansată de săpătură. De asemenea, sectorul Margina-Holdea (A1) trebuie finalizat, incluzând aproximativ 9,13 km și tunelurile aferente, însă deschiderea acestuia depinde de succesul testelor complexe privind siguranța și monitorizarea.

Și Autostrada Transilvania (A3) va continua să crească prin adăugarea a încă 68 de kilometri de drum. Astfel, distanța de autostradă între Târgu Mureș și granița cu Ungaria, la Borș, va ajunge la un total de 200 km. Pe de altă parte, o atenție aparte merge către zona Dunării, unde se preconizează inaugurarea drumului expres DEx Brăila – Galați (10,76 km) în prima jumătate a anului, valorificând pe deplin și Podul suspendat de la Brăila.

Situația lucrărilor și perspectivele pe termen lung

În prezent, CNAIR are în derulare circa 654 km de drumuri de mare viteză aflați în diverse stadii de execuție și proiectare, iar alte 374 km sunt în fază de licitație sau în curs de contractare. Cristian Pistol subliniază cu tărie că eforturile vor continua până când toate regiunile istorice ale țării vor fi legate eficient prin infrastructură rutieră modernă, ridicând astfel România în rândul economiilor europene performante.

„Continuăm până când toate regiunile istorice ale României vor fi conectate! Este șansa noastră să intrăm în topul economiilor europene performante”, afirmă șeful CNAIR.

2025 – un an de referință pentru conectarea regiunilor

Privind în urmă, 2025 se remarcă prin realizări care au schimbat fundamental harta rutieră a țării și au crescut considerabil calitatea vieții șoferilor prin economisirea timpului în trafic. Pistol menționează că la finalul anului s-a atins pragul impresionant de 1.418 km de drumuri de mare viteză operate efectiv de CNAIR.

Printre cele mai notabile momente s-au numărat:

Conectarea Moldovei cu Muntenia: prin deschiderea a 95 km suplimentari pe A7, acum se poate circula integral pe autostradă între București și Adjud pe o distanță de 250 km.
Legătura Oltenia – Dobrogea: prin conexiunea între DEx 12 și A1, s-a realizat un traseu rapid de 465 km între Craiova și Constanța.
Argeșul bine conectat la litoral: finalizarea secțiunii 5 pe A1 Sibiu – Pitești a creat un coridor neîntrerupt de 395 km de la Curtea de Argeș până la Marea Neagră.
Descongestionarea traficului din București: prin deschiderea semi-inelului sudic al A0, s-au conectat strategic autostrăzile A1 și A2 pe Coridorul IV Pan-European.
Optimizarea traficului în zona Cluj: finalizarea legăturii A3 cu DN1 (DEx4) a redus semnificativ timpul de tranzit prin Turda.

Aceste progrese semnificative au fost evidențiate nu doar prin cifre statistice, ci prin impact real asupra mobilității și dezvoltării regionale, demonstrând efectele concrete ale investițiilor în infrastructura rutieră.

2026 se anunță astfel un nou an cu recorduri în construcția de autostrăzi, fiind o etapă decisivă pentru transformarea rețelei de transport a României. Dacă toate proiectele planificate vor fi realizate conform graficului, și mai multe regiuni vor deveni conectate prin drumuri rapide sigure, dinamice și eficiente, contribuind la creșterea economică și la reducerea decalajelor teritoriale.

În definitiv, pe hârtie, acest program ambițios pare să devină realitate, iar șoferii români să se bucure de kilometri noi de autostradă mai rapizi și mai moderni decât oricând.

Pentru mai multe detalii despre stadiul proiectelor și planurile CNAIR, rămâneți conectați la sursele oficiale și anunțurile autorităților competente în infrastructură.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleStiri

Articole similare

Anunţ despre situaţia de la barajul Paltinu (Apele Române)

Administraţia Naţională „Apele Române” a anunţat că, în urma unor intervenţii tehnice efectuate recent la Barajul Paltinu, sistemul de alimentare cu apă a judeţului Prahova a fost stabilizat şi readus la parametri normali de funcţionare. Astfel, au fost repornite hidroagregatele de joasă adâncime ale Hidroelectrica, iar evacuarea controlată către lacul de acumulare Voila a fost realizată doar după reducerea turbidităţii, asigurându-se un debit constant fără impact asupra populaţiei. Aceste operaţiuni tehnice complexe au fost coordonate de o echipă multidisciplinară, în prezenţa directorului general al „Apele Române”, Sorin Rîndaşu, şi a preşedintelui Consiliului Judeţean Prahova, Virgil Nanu, iar mulţumiri au fost transmise tuturor instituţiilor implicate pentru profesionalismul demonstrat. Deşi criza apei a fost remediată într-o lună şi s-a restabilit normalitatea operaţională, autorităţile subliniază că lucrările la baraj trebuie să continue, pentru a preveni viitoare probleme, cu accent pe creşterea capacităţii de stocare, construirea de rezervoare suplimentare, forarea de puţuri şi renovarea infrastructurii. Pe termen mediu, se impune o intervenţie majoră care să includă şi repunerea în funcţiune a echipamentelor esenţiale pentru golirea barajului, acestea fiind vitale pentru utilizarea în siguranţă şi durabilă a sursei de apă. Barajul Paltinu, cu un rol strategic în alimentarea cu apă, producerea de energie şi protecţia împotriva inundaţiilor, este o construcţie unică adaptată unor condiţii geologice şi hidrologice dificile, iar comunicarea transparentă cu publicul este esenţială pentru evitarea interpretărilor eronate privind gestionarea situaţiei. Acest anunţ subliniază importanţa unei abordări tehnice şi administrative solide pentru asigurarea securităţii alimentării cu apă a locuitorilor din Prahova, evidenţiind o gestionare profesională şi etapizată a crizei, încheind astfel o etapă critică şi pregătind terenul pentru soluţii pe termen lung, în beneficiul comunităţii și al mediului.

CCR – Sesizarea ICCJ pe noul proiect privind reforma pensiilor magistraților a fost amânată pentru 28 decembrie

Judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) au decis unanim să sesizeze Curtea Constituțională privind noul proiect de modificare a pensiilor magistraților, considerând că acesta prezintă numeroase neconstituționalități, precum discriminarea magistraților față de alte categorii de beneficiari de pensii de serviciu, încălcarea independenței justiției, eliminarea de facto a pensiei de serviciu și folosirea unor termeni ambigui care contravin clarității și previzibilității legii într-un stat de drept. Prin acest proiect, care prevede creșterea etapizată a vârstei de pensionare la 65 de ani și plafonarea pensiei la 70% din indemnizația netă din ultima lună lucrată, legea riscă să reducă semnificativ drepturile magistraților, fiind incompatibilă cu deciziile anterioare ale CCR, precum și cu jurisprudența CJUE și CEDO ce garantează independența magistraturii. Totodată, judecătorii critică faptul că proiectul ignoră o fundamentare financiară riguroasă, nefiind susținut de cifre clare privind impactul bugetar, în contextul în care 90% dintre beneficiarii pensiilor de serviciu provin din sistemul de apărare și ordine publică, căruia îi sunt alocate sume considerabile, în timp ce fondurile necesare pentru alte categorii, inclusiv magistrații, sunt mult mai mici. Proiectul a primit și aviz negativ din partea Consiliului Superior al Magistraturii, iar primul proiect al reformei pensiilor magistraților a fost deja declarat neconstituțional de CCR, în special din cauză că Guvernul nu a cerut avizul consultativ al CSM în termenul legal. Astfel, decizia magistraților de a sesiza Curtea Constituțională evidențiază un conflict important legat de protejarea drepturilor și independenței justiției în fața reformelor pensionare, în timp ce Guvernul și premierul Ilie Bolojan susțin necesitatea limitării cuantumului indemnizațiilor la un maxim de 70% din salariul net pentru sustenabilitatea sistemului. Prelungirea discuțiilor la CCR, amânate pentru 28 decembrie, subliniază complexitatea și impactul major al acestei reforme asupra magistraților, justiției și întregului sistem de pensii de serviciu din România.

Ce se va întâmpla cu preţul aurului în 2026 – analiză eToro

Potrivit analistului eToro Bogdan Maioreanu și raportului Gold Outlook 2026 al World Gold Council, prețul aurului a înregistrat în 2025 o creștere remarcabilă datorită unei combinații fără precedent de turbulențe geopolitice, slăbiciunea dolarului și creșterea cererii de investiții atât instituționale, cât și de retail. Pentru anul 2026, traiectoria aurului depinde de evoluția scenariilor macroeconomice: în scenariul de bază, cu o creștere economică globală stabilă de 2,7–2,8%, reduceri moderate ale ratelor dobânzilor Fed și o scădere posibilă a inflației americane, prețul aurului ar fluctua între -5% și +5% față de nivelurile actuale. Totuși, în cazul înrăutățirii situației economice și scăderii mai accentuate a ratelor dobânzilor, poate urca între 5% și 15%, iar în scenarii mai severe, caracterizate de o încetinire sincronizată la nivel mondial și tensiuni geopolitice intense, creșterea ar putea atinge 15% până la 30%, pe fondul căutării aurului ca activ sigur. În schimb, o reflație americană cu inflație în creștere și menținerea sau creșterea ratelor dobânzilor ar putea provoca o corecție de 5% până la 20%, pe măsură ce investitorii migrează către active cu randamente mai bune. Băncile centrale continuă să susțină prețul aurului prin achiziții masive, iar ETF-urile de aur au atras investiții importante, însă deținerile pot suferi ieșiri dacă investitorii preferă activele cu randamente superioare. De asemenea, cererea băncilor centrale din piețele emergente, care încă au rezerve de aur mult sub cele dezvoltate, precum și fluxurile scăzute de reciclare ale aurului utilizează metalul tot mai mult ca garanție pentru credite în loc să-l vândă, fiind factori ce pot influența puternic prețul în 2026. Importanța aurului rămâne ridicată pentru investitorii individuali globali și români, peste 30% dintre aceștia având mărfuri fungibile în portofoliu, inclusiv aur, care în 2025 și-a confirmat rolul de activ refugiu și de conservare a valorii. Viitorul aurului în 2026 va fi determinat de dinamica geopolitică și economică mondială, iar eToro, platforma globală de investiții cu peste 40 de milioane de utilizatori, oferă un cadru accesibil pentru diversificarea portofoliilor cu acest metal prețios.