Știri naționale și internaționale

Ce se va întâmpla cu preţul aurului în 2026 – analiză eToro

Redacția•08 decembrie 2025

Pe scurt

Potrivit analistului eToro Bogdan Maioreanu și raportului Gold Outlook 2026 al World Gold Council, prețul aurului a înregistrat în 2025 o creștere remarcabilă datorită unei combinații fără precedent de turbulențe geopolitice, slăbiciunea dolarului și creșterea cererii de investiții atât instituționale, cât și de retail. Pentru anul 2026, traiectoria aurului depinde de evoluția scenariilor macroeconomice: în scenariul de bază, cu o creștere economică globală stabilă de 2,7–2,8%, reduceri moderate ale ratelor dobânzilor Fed și o scădere posibilă a inflației americane, prețul aurului ar fluctua între -5% și +5% față de nivelurile actuale. Totuși, în cazul înrăutățirii situației economice și scăderii mai accentuate a ratelor dobânzilor, poate urca între 5% și 15%, iar în scenarii mai severe, caracterizate de o încetinire sincronizată la nivel mondial și tensiuni geopolitice intense, creșterea ar putea atinge 15% până la 30%, pe fondul căutării aurului ca activ sigur. În schimb, o reflație americană cu inflație în creștere și menținerea sau creșterea ratelor dobânzilor ar putea provoca o corecție de 5% până la 20%, pe măsură ce investitorii migrează către active cu randamente mai bune. Băncile centrale continuă să susțină prețul aurului prin achiziții masive, iar ETF-urile de aur au atras investiții importante, însă deținerile pot suferi ieșiri dacă investitorii preferă activele cu randamente superioare. De asemenea, cererea băncilor centrale din piețele emergente, care încă au rezerve de aur mult sub cele dezvoltate, precum și fluxurile scăzute de reciclare ale aurului utilizează metalul tot mai mult ca garanție pentru credite în loc să-l vândă, fiind factori ce pot influența puternic prețul în 2026. Importanța aurului rămâne ridicată pentru investitorii individuali globali și români, peste 30% dintre aceștia având mărfuri fungibile în portofoliu, inclusiv aur, care în 2025 și-a confirmat rolul de activ refugiu și de conservare a valorii. Viitorul aurului în 2026 va fi determinat de dinamica geopolitică și economică mondială, iar eToro, platforma globală de investiții cu peste 40 de milioane de utilizatori, oferă un cadru accesibil pentru diversificarea portofoliilor cu acest metal prețios.

În anul 2025, prețul aurului a înregistrat o creștere impresionantă, alimentată de o serie de factori fără precedent, potrivit analistului eToro, Bogdan Maioreanu. Această evoluție a fost determinată de o combinație între tensiuni geopolitice majore, deprecierea dolarului american și o cerere crescută pentru aur din partea atât a investitorilor instituționali, cât și a celor de retail. Pe măsură ce ne apropiem de 2026, aceste condiții care au dus la maxime istorice ar putea suferi schimbări semnificative, ceea ce poate duce fie la prelungirea tendinței ascendente, fie la o corecție a prețului, în funcție de evoluția contextului economic și politic global.

Care au fost factorii cheie în 2025?

Raportul Gold Outlook 2026 al World Gold Council evidențiază o piață a aurului influențată simultan de mai mulți stimuli economici și geopolitici. Creșterea riscului geopolitic, scăderea puterii dolarului american și reducerea ratelor dobânzilor au fost principalii vectori care au propulsat prețul aurului. În același timp, scăderea costurilor de oportunitate pentru deținerea acestui activ care nu oferă randamente a stimulat și mai mult aprecierea sa.

Mai multe elemente au contribuit la dinamica pozitivă a prețului, printre care s-au numărat poziționarea strategică a investitorilor și perspectivele economice globale. Această diversificare a factorilor de susținere indică faptul că evoluția aurului este ancorată mai degrabă în fundamente economice reale decât în speculații excesive, subliniază analistul eToro.

Nu în ultimul rând, băncile centrale au jucat un rol important în stabilizarea prețului prin achiziții semnificativ peste media istorică, iar ETF-urile dedicate aurului au înregistrat fluxuri de intrare a fondurilor în valoare de 77 de miliarde de dolari, acumulând peste 700 de tone de aur.

Ce scenarii ne propune 2026?

Viitorul prețului aurului depinde în mare măsură de modul în care evoluează principalele variabile macroeconomice. Scenariul de bază propus în raportul Gold Outlook 2026 previzionează o creștere globală a PIB-ului stabilă, pe la 2,7 – 2,8%, acompaniată de reduceri suplimentare ale dobânzilor de către Rezerva Federală a SUA (aproximativ 0,75%) și o posibilă temperare a inflației pe piața americană. În acest context, prețul aurului s-ar putea menține cu variații modeste, cuprinse între -5% și +5% față de nivelurile curente.

Totuși, dacă situația economică se deteriorează mai mult decât se așteaptă, iar piața muncii din SUA dă semne semnificative de slăbiciune, Fed ar putea reduce dobânzile mai agresiv, ceea ce ar putea genera o creștere a prețului aurului între 5% și 15%. Acest scenariu este alimentat de slăbirea dolarului și o creștere a apetitul pentru active sigure în contextul riscurilor crescute.

Un scenariu și mai pesimist presupune o încetinire economică sincronizată la nivel global și amplificarea tensiunilor geopolitice. În această situație, investitorii ar căuta refugiu în aur, iar prețul ar putea urca cu 15% până la 30%. Cererea prin intermediul ETF-urilor ar juca un rol esențial, compensând eventualele scăderi din alte segmente ale pieței, cum ar fi cererea pentru bijuterii sau aplicațiile tehnologice.

Pe de altă parte, un alt scenariu nefavorabil pentru aur implică o „reflație” în SUA, unde o activitate economică mai robustă decât estimările ar duce la o relansare a inflației și, implicit, la menținerea sau creșterea ratelor dobânzilor de către Fed. În acest context, apreciarea dolarului și creșterea randamentelor titlurilor de stat ar crește costurile de oportunitate ale aurului, rezultând o posibilă corecție de 5% până la 20%.

Ce impact vor avea ETF-urile și băncile centrale?

Din ce în ce mai mulți investitori ar putea trece de la aur către acțiuni sau alte active cu randamente mai atractive, ceea ce ar genera ieșiri de fonduri din ETF-urile aurifere. Totuși, istoria ne arată că achizițiile făcute cu caracter oportunist, mai ales de consumatori și investitori pe termen lung, pot oferi un suport prețului în astfel de faze tensionate ale pieței.

Raportul menționează și două variabile suplimentare de urmărit: cererea băncilor centrale și fluxurile de reciclare ale aurului. Rezervele aurifere din țările emergente sunt încă considerabil sub nivelurile statelor dezvoltate, lăsând loc unei potențiale creșteri a achizițiilor, mai ales dacă escaladează tensiunile geopolitice. În privința reciclării, aceasta a fost surprinzător de scăzută în 2025, consumatorii preferând de multe ori să folosească aurul drept garanție pentru credite, în loc să-l vândă.

Aurul în portofoliile investitorilor români și globali

Rezultatele sondajului eToro Retail Investor Beat arată că aproximativ 30% dintre investitorii globali și 32% dintre cei români dețin în portofoliile lor mărfuri fungibile, printre care se numără și aurul. În timpul anului trecut, aurul și-a demonstrat atât funcția de activ de refugiu, cât și pe cea de depozit de valoare, iar rămâne de văzut dacă aceste caracteristici vor continua să îi susțină prețul în 2026.

Despre eToro

eToro este o platformă globală de tranzacționare și investiții, fondată în 2007, care oferă utilizatorilor posibilitatea de a investi și de a împărtăși cunoștințe într-un mediu simplu și transparent. În prezent, eToro numără peste 40 de milioane de utilizatori în 75 de țări, promovând accesul facil la piețele financiare internaționale.

În concluzie, prețul aurului în 2026 se află la intersecția unor factori economici și geopolitici care pot modela un an cu evoluții diverse – de la stabilitate și creștere moderată până la volatilitate accentuată și potențiale corecții de piață. Investitorii, români sau internaționali, trebuie să rămână atenți la aceste dinamici pentru a-și gestiona optim portofoliile în funcție de riscuri și oportunități.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleStiri

Articole similare

Câţi kilometri noi de autostradă vrea să dea în folosinţă CNAIR, în 2026

CNAIR anunță un an 2026 extrem de ambițios pentru infrastructura rutieră din România, intenționând să dea în folosință 250 de kilometri noi de autostradă și drumuri expres, depășind recordul istoric din 2025 când s-au deschis 146 km. Printre realizările anticipate se numără finalizarea a 125 km din A7 (Autostrada Moldovei) până la Pașcani, deschiderea secțiunii 4 pe A1 Sibiu-Pitești cu primul tunel rutier construit prin metoda austriacă (Tunelul Momaia), precum și completarea a 9,13 km pe sectorul Margina-Holdea, condiționată de testele echipamentelor de siguranță. Totodată, pe A3 Autostrada Transilvania vor fi deschiși 68 km noi pentru a asigura o cale continuă de 200 km între Târgu Mureș și granița cu Ungaria, iar în zona Dunării se va punem în circulație segmentul DEx Brăila – Galați (10,76 km), optimizând accesul la Podul suspendat de la Brăila. În prezent, 654 km de drum de mare viteză sunt în construcție, iar alte 374 km sunt în diverse stadii de licitație sau contractare. Aceste investiții majore vin după un 2025 considerat istoric, în care au fost unite mai multe regiuni importante ale țării prin drumuri rapide ce au crescut semnificativ conectivitatea și fluiditatea traficului: de exemplu, traseul București – Adjud este acum complet pe autostradă, iar conexiuni strategice precum DEx12 cu A1 și semi-inelul sudic al A0 au descongestionat zone esențiale precum București și au conectat Oltenia cu Dobrogea. Șeful CNAIR, Cristian Pistol, subliniază că aceste realizări nu sunt doar statistici, ci ore câștigate pentru români în trafic și pași importanți pentru ca toate regiunile istorice ale României să fie conectate corespunzător, vizând poziționarea țării în topul economiilor europene performante printr-o infrastructură rutieră modernă și extinsă. Astfel, anul 2026 se conturează ca un pas major spre finalizarea rețelei naționale de autostrăzi, o prioritate esențială pentru dezvoltarea economică și mobilitatea regională.

Anunţ despre situaţia de la barajul Paltinu (Apele Române)

Administraţia Naţională „Apele Române” a anunţat că, în urma unor intervenţii tehnice efectuate recent la Barajul Paltinu, sistemul de alimentare cu apă a judeţului Prahova a fost stabilizat şi readus la parametri normali de funcţionare. Astfel, au fost repornite hidroagregatele de joasă adâncime ale Hidroelectrica, iar evacuarea controlată către lacul de acumulare Voila a fost realizată doar după reducerea turbidităţii, asigurându-se un debit constant fără impact asupra populaţiei. Aceste operaţiuni tehnice complexe au fost coordonate de o echipă multidisciplinară, în prezenţa directorului general al „Apele Române”, Sorin Rîndaşu, şi a preşedintelui Consiliului Judeţean Prahova, Virgil Nanu, iar mulţumiri au fost transmise tuturor instituţiilor implicate pentru profesionalismul demonstrat. Deşi criza apei a fost remediată într-o lună şi s-a restabilit normalitatea operaţională, autorităţile subliniază că lucrările la baraj trebuie să continue, pentru a preveni viitoare probleme, cu accent pe creşterea capacităţii de stocare, construirea de rezervoare suplimentare, forarea de puţuri şi renovarea infrastructurii. Pe termen mediu, se impune o intervenţie majoră care să includă şi repunerea în funcţiune a echipamentelor esenţiale pentru golirea barajului, acestea fiind vitale pentru utilizarea în siguranţă şi durabilă a sursei de apă. Barajul Paltinu, cu un rol strategic în alimentarea cu apă, producerea de energie şi protecţia împotriva inundaţiilor, este o construcţie unică adaptată unor condiţii geologice şi hidrologice dificile, iar comunicarea transparentă cu publicul este esenţială pentru evitarea interpretărilor eronate privind gestionarea situaţiei. Acest anunţ subliniază importanţa unei abordări tehnice şi administrative solide pentru asigurarea securităţii alimentării cu apă a locuitorilor din Prahova, evidenţiind o gestionare profesională şi etapizată a crizei, încheind astfel o etapă critică şi pregătind terenul pentru soluţii pe termen lung, în beneficiul comunităţii și al mediului.

CCR – Sesizarea ICCJ pe noul proiect privind reforma pensiilor magistraților a fost amânată pentru 28 decembrie

Judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) au decis unanim să sesizeze Curtea Constituțională privind noul proiect de modificare a pensiilor magistraților, considerând că acesta prezintă numeroase neconstituționalități, precum discriminarea magistraților față de alte categorii de beneficiari de pensii de serviciu, încălcarea independenței justiției, eliminarea de facto a pensiei de serviciu și folosirea unor termeni ambigui care contravin clarității și previzibilității legii într-un stat de drept. Prin acest proiect, care prevede creșterea etapizată a vârstei de pensionare la 65 de ani și plafonarea pensiei la 70% din indemnizația netă din ultima lună lucrată, legea riscă să reducă semnificativ drepturile magistraților, fiind incompatibilă cu deciziile anterioare ale CCR, precum și cu jurisprudența CJUE și CEDO ce garantează independența magistraturii. Totodată, judecătorii critică faptul că proiectul ignoră o fundamentare financiară riguroasă, nefiind susținut de cifre clare privind impactul bugetar, în contextul în care 90% dintre beneficiarii pensiilor de serviciu provin din sistemul de apărare și ordine publică, căruia îi sunt alocate sume considerabile, în timp ce fondurile necesare pentru alte categorii, inclusiv magistrații, sunt mult mai mici. Proiectul a primit și aviz negativ din partea Consiliului Superior al Magistraturii, iar primul proiect al reformei pensiilor magistraților a fost deja declarat neconstituțional de CCR, în special din cauză că Guvernul nu a cerut avizul consultativ al CSM în termenul legal. Astfel, decizia magistraților de a sesiza Curtea Constituțională evidențiază un conflict important legat de protejarea drepturilor și independenței justiției în fața reformelor pensionare, în timp ce Guvernul și premierul Ilie Bolojan susțin necesitatea limitării cuantumului indemnizațiilor la un maxim de 70% din salariul net pentru sustenabilitatea sistemului. Prelungirea discuțiilor la CCR, amânate pentru 28 decembrie, subliniază complexitatea și impactul major al acestei reforme asupra magistraților, justiției și întregului sistem de pensii de serviciu din România.