Știri locale • Cluj și județul Cluj29 august 2026
Știri naționale și internaționale

Şeful Cris-Tim este noul preşedinte al Asociaţiei Române a Cărnii

Redacția25 noiembrie 2025
Şeful Cris-Tim este noul preşedinte al Asociaţiei Române a Cărnii

Pe scurt

Radu Timis Jr., şeful companiei Cris-Tim, a fost numit noul preşedinte al Asociaţiei Române a Cărnii (ARC), organizaţie fondată în 1999 care reuneşte 52 de societăţi comerciale ce produc peste 60% din mezelurile naţionale. În noul său mandat, Timis îşi propune să intensifice dialogul şi colaborarea cu instituţiile statului în domenii esenţiale pentru procesatorii de carne, precum fiscalitatea, normele sanitare veterinare, etichetarea şi aspectele economice, pentru a sprijini dezvoltarea sectorului. Totodată, în contextul recentei schimbări de leadership la nivelul Federaţiei Patronale Române din Industria Alimentară Romalimenta, Aurel Popescu preia preşedinţia acestei federaţii, în timp ce Dana Tănase, director executiv ARC, şi Rodica Ţenu de la Nestle ocupă poziţiile de vicepreşedinţi, reflectând o colaborare strânsă între principalele organizaţii ale industriei alimentare. Romalimenta continuă să reprezinte interesele majorităţii asociaţiilor şi patronatelor din industria alimentară şi a băuturilor, fiind un actor-cheie în procesul de adaptare şi transformare a sectorului la standardele europene. Această nouă structură de conducere subliniază angajamentul industriei române de carne şi alimentară de a susţine dezvoltarea sustenabilă, competitivitatea şi conformitatea cu reglementările europene, într-un domeniu vital pentru economia naţională.

Şeful Cris-Tim este noul preşedinte al Asociaţiei Române a Cărnii

Într-o evoluţie importantă pentru industria românească a cărnii, Radu Timiș Jr., liderul companiei Cris-Tim, a fost desemnat noul preşedinte al Asociaţiei Române a Cărnii (ARC). În contextul specific al activităţilor membrilor acestei asociaţii, noul preşedinte şi-a exprimat intenţia de a intensifica colaborarea şi dialogul cu instituţiile statului pe teme esenţiale pentru procesatorii de carne. Printre acestea se numără aspecte de fiscalitate, norme sanitare veterinare, etichetare şi a variate probleme de natură economică.

Despre Asociaţia Română a Cărnii

Fondată în 1999, Asociaţia Română a Cărnii reuneşte 52 de societăţi comerciale, care împreună realizează peste 60% din producţia naţională de mezeluri. Prin această structură, ARC reprezintă un segment solid şi influent al industriei alimentare din România, asigurând un cadru de dialog atât între operatorii economici, cât şi cu autorităţile publice responsabile.

Priorităţile noului preşedinte

Radu Timiș Jr. are în vedere dezvoltarea unei colaborări mai active între Asociaţia Română a Cărnii și organismele statului, pentru a sprijini membrii în gestionarea provocărilor legislative și fiscale curente. De asemenea, preocupările legate de respectarea normelor veterinare sau de corecta etichetare a produselor vor fi subiecte prioritare, acestea fiind vitale pentru menţinerea unui standard înalt de calitate şi încredere pe piaţa românească, dar şi pentru alinierea la reglementările europene.

Schimbări şi în conducerea Romalimenta

Într-o mişcare paralelă, săptămâna trecută, Aurel Popescu, preşedintele Patronatului Român din Industria de Morărit, Panificaţie şi Produse Făinoase (ROMPAN), a preluat conducerea Federaţiei Patronale Române din Industria Alimentară – Romalimenta. Aceasta a survenit după retragerea din funcţie a lui Sorin Minea, care rămâne însă membru onorific al organizaţiei.

Alături de aceste modificări, structura de conducere a Romalimenta a fost completată prin numirea a două vicepreşedinte: Dana Tănase, director executiv al ARC, şi Rodica Ţenu, director al departamentului Regulatory and Scientific Affairs în cadrul Nestle, care îşi va continua mandatul.

Obiectivele Romalimenta

Prin această nouă configuraţie managerială, Romalimenta îşi propune să continue reprezentarea unitară a intereselor întregii industrii alimentare din România, într-un context marcat de schimbări şi adaptări permanente la cerinţele şi standardele Uniunii Europene. Organizaţia reuneşte majoritatea asociaţiilor şi patronatelor din sectorul industriei alimentare şi al băuturilor, precum şi numeroase companii procesatoare atât româneşti, cât și străine.

Impactul asupra industriei cărnii

Noul lider al ARC, Radu Timiș Jr., împreună cu întreaga echipă managerială, se află într-un moment-cheie pentru a asigura susţinerea industriei cărnii, parte integrantă a sistemului alimentar naţional. Consolidarea dialogului cu autorităţile şi promovarea unor practici moderne şi transparente vor susţine dezvoltarea unui sector competitiv și durabil, benefic pentru consumatori și pentru economia României.


În concluzie, schimbările recente în conducerea Asociaţiei Române a Cărnii şi a Federaţiei Romalimenta indică o directie clară spre colaborare şi eficientizarea reprezentării profesionale a industriei alimentare în România. Cu un accent pronunțat pe conformitatea cu reglementările europene și pe sprijinul acordat companiilor membre, aceste organizații se pregătesc să facă față provocărilor actuale și să asigure un viitor stabil pentru sector.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleStiri

Articole similare

Câţi kilometri noi de autostradă vrea să dea în folosinţă CNAIR, în 2026

CNAIR anunță un an 2026 extrem de ambițios pentru infrastructura rutieră din România, intenționând să dea în folosință 250 de kilometri noi de autostradă și drumuri expres, depășind recordul istoric din 2025 când s-au deschis 146 km. Printre realizările anticipate se numără finalizarea a 125 km din A7 (Autostrada Moldovei) până la Pașcani, deschiderea secțiunii 4 pe A1 Sibiu-Pitești cu primul tunel rutier construit prin metoda austriacă (Tunelul Momaia), precum și completarea a 9,13 km pe sectorul Margina-Holdea, condiționată de testele echipamentelor de siguranță. Totodată, pe A3 Autostrada Transilvania vor fi deschiși 68 km noi pentru a asigura o cale continuă de 200 km între Târgu Mureș și granița cu Ungaria, iar în zona Dunării se va punem în circulație segmentul DEx Brăila – Galați (10,76 km), optimizând accesul la Podul suspendat de la Brăila. În prezent, 654 km de drum de mare viteză sunt în construcție, iar alte 374 km sunt în diverse stadii de licitație sau contractare. Aceste investiții majore vin după un 2025 considerat istoric, în care au fost unite mai multe regiuni importante ale țării prin drumuri rapide ce au crescut semnificativ conectivitatea și fluiditatea traficului: de exemplu, traseul București – Adjud este acum complet pe autostradă, iar conexiuni strategice precum DEx12 cu A1 și semi-inelul sudic al A0 au descongestionat zone esențiale precum București și au conectat Oltenia cu Dobrogea. Șeful CNAIR, Cristian Pistol, subliniază că aceste realizări nu sunt doar statistici, ci ore câștigate pentru români în trafic și pași importanți pentru ca toate regiunile istorice ale României să fie conectate corespunzător, vizând poziționarea țării în topul economiilor europene performante printr-o infrastructură rutieră modernă și extinsă. Astfel, anul 2026 se conturează ca un pas major spre finalizarea rețelei naționale de autostrăzi, o prioritate esențială pentru dezvoltarea economică și mobilitatea regională.

Anunţ despre situaţia de la barajul Paltinu (Apele Române)

Administraţia Naţională „Apele Române” a anunţat că, în urma unor intervenţii tehnice efectuate recent la Barajul Paltinu, sistemul de alimentare cu apă a judeţului Prahova a fost stabilizat şi readus la parametri normali de funcţionare. Astfel, au fost repornite hidroagregatele de joasă adâncime ale Hidroelectrica, iar evacuarea controlată către lacul de acumulare Voila a fost realizată doar după reducerea turbidităţii, asigurându-se un debit constant fără impact asupra populaţiei. Aceste operaţiuni tehnice complexe au fost coordonate de o echipă multidisciplinară, în prezenţa directorului general al „Apele Române”, Sorin Rîndaşu, şi a preşedintelui Consiliului Judeţean Prahova, Virgil Nanu, iar mulţumiri au fost transmise tuturor instituţiilor implicate pentru profesionalismul demonstrat. Deşi criza apei a fost remediată într-o lună şi s-a restabilit normalitatea operaţională, autorităţile subliniază că lucrările la baraj trebuie să continue, pentru a preveni viitoare probleme, cu accent pe creşterea capacităţii de stocare, construirea de rezervoare suplimentare, forarea de puţuri şi renovarea infrastructurii. Pe termen mediu, se impune o intervenţie majoră care să includă şi repunerea în funcţiune a echipamentelor esenţiale pentru golirea barajului, acestea fiind vitale pentru utilizarea în siguranţă şi durabilă a sursei de apă. Barajul Paltinu, cu un rol strategic în alimentarea cu apă, producerea de energie şi protecţia împotriva inundaţiilor, este o construcţie unică adaptată unor condiţii geologice şi hidrologice dificile, iar comunicarea transparentă cu publicul este esenţială pentru evitarea interpretărilor eronate privind gestionarea situaţiei. Acest anunţ subliniază importanţa unei abordări tehnice şi administrative solide pentru asigurarea securităţii alimentării cu apă a locuitorilor din Prahova, evidenţiind o gestionare profesională şi etapizată a crizei, încheind astfel o etapă critică şi pregătind terenul pentru soluţii pe termen lung, în beneficiul comunităţii și al mediului.

CCR – Sesizarea ICCJ pe noul proiect privind reforma pensiilor magistraților a fost amânată pentru 28 decembrie

Judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) au decis unanim să sesizeze Curtea Constituțională privind noul proiect de modificare a pensiilor magistraților, considerând că acesta prezintă numeroase neconstituționalități, precum discriminarea magistraților față de alte categorii de beneficiari de pensii de serviciu, încălcarea independenței justiției, eliminarea de facto a pensiei de serviciu și folosirea unor termeni ambigui care contravin clarității și previzibilității legii într-un stat de drept. Prin acest proiect, care prevede creșterea etapizată a vârstei de pensionare la 65 de ani și plafonarea pensiei la 70% din indemnizația netă din ultima lună lucrată, legea riscă să reducă semnificativ drepturile magistraților, fiind incompatibilă cu deciziile anterioare ale CCR, precum și cu jurisprudența CJUE și CEDO ce garantează independența magistraturii. Totodată, judecătorii critică faptul că proiectul ignoră o fundamentare financiară riguroasă, nefiind susținut de cifre clare privind impactul bugetar, în contextul în care 90% dintre beneficiarii pensiilor de serviciu provin din sistemul de apărare și ordine publică, căruia îi sunt alocate sume considerabile, în timp ce fondurile necesare pentru alte categorii, inclusiv magistrații, sunt mult mai mici. Proiectul a primit și aviz negativ din partea Consiliului Superior al Magistraturii, iar primul proiect al reformei pensiilor magistraților a fost deja declarat neconstituțional de CCR, în special din cauză că Guvernul nu a cerut avizul consultativ al CSM în termenul legal. Astfel, decizia magistraților de a sesiza Curtea Constituțională evidențiază un conflict important legat de protejarea drepturilor și independenței justiției în fața reformelor pensionare, în timp ce Guvernul și premierul Ilie Bolojan susțin necesitatea limitării cuantumului indemnizațiilor la un maxim de 70% din salariul net pentru sustenabilitatea sistemului. Prelungirea discuțiilor la CCR, amânate pentru 28 decembrie, subliniază complexitatea și impactul major al acestei reforme asupra magistraților, justiției și întregului sistem de pensii de serviciu din România.