Știri locale • Cluj și județul Cluj29 august 2026
Știri naționale și internaționale

Romgaz – Profitul net a crescut cu 7%, până la 2,43 miliarde de lei, în primele nouă luni din 2025

Redacția14 noiembrie 2025
Romgaz – Profitul net a crescut cu 7%, până la 2,43 miliarde de lei, în primele nouă luni din 2025

Pe scurt

Romgaz a înregistrat o creștere semnificativă a profitului net consolidat cu 7%, ajungând la 2,43 miliarde lei în primele nouă luni din 2025, susținută de o reducere a cheltuielilor cu 19,40% și un efect fiscal pozitiv prin scăderea impozitelor și taxelor cu 316,67 milioane lei, conform raportului companiei. Profitul net pe acțiune (EPS) a fost de 0,63 lei, iar veniturile din vânzarea gazelor naturale au crescut cu 8,25%, ajungând la 5,24 miliarde lei, în contextul unei livrări mai mari cu 12,4% față de aceeași perioadă a anului anterior. În schimb, cifra de afaceri din vânzarea energiei electrice a scăzut cu peste 20%, reflectând o reducere semnificativă a cantității vândute. Serviciile de înmagazinare a gazelor au avut o performanță pozitivă, cu o creștere a cifrei de afaceri de 15,74%, iar capacitatea rezervată a depozitelor a atins 100%, cu un grad de umplere de 93,80%. Consumul național de gaze naturale a crescut cu aproximativ 2,5% față de 2024, iar livrările Romgaz pe piața internă au acoperit aproape 55% din consumul estimat, reprezentând peste 80% din consumul acoperit cu producție internă. Producția de gaze naturale s-a menținut stabilă, cu o ușoară creștere de 0,1%, în timp ce producția de energie electrică a scăzut semnificativ cu peste 34%, în special în trimestrul al treilea. La 30 septembrie 2025, grupul Romgaz avea 5.847 angajați în total, integrând Societatea Națională de Gaze Naturale Romgaz SA și filialele sale, Depogaz și Romgaz Black Sea Limited, deținute integral. Aceste rezultate reflectă o creștere sustenabilă a companiei pe piața gazelor naturale din România, în ciuda provocărilor din sectorul energiei electrice, consolidând poziția Romgaz ca principal jucător în industria energetică autohtonă.

Romgaz – Profitul net a crescut cu 7%, până la 2,43 miliarde de lei, în primele nouă luni din 2025

Romgaz, una dintre cele mai importante companii de explorare și producție de gaze naturale din România, a raportat un profit net consolidat de 2,43 miliarde de lei în primele nouă luni ale anului 2025, marcând o creștere de 7% față de aceeași perioadă a anului anterior. Pentru comparație, în intervalul similar din 2024, profitul net s-a situat la 2,27 miliarde de lei, conform datelor transmise de companie și preluate de Agerpres.

Performanțe financiare în trimestrul al treilea

În trimestrul al treilea din 2025, Romgaz a înregistrat un profit net consolidat de 755,09 milioane de lei, ceea ce reprezintă o creștere spectaculoasă de 73,01% în raport cu același trimestru din anul precedent. Această evoluție pozitivă este datorată în mare parte reducerii cheltuielilor cu 19,40%, în special efectului fiscal favorabil. Cheltuielile cu impozitele și taxele au scăzut cu 316,67 milioane de lei, un factor semnificativ care a susținut majorarea profitului. Profitul net consolidat pe acțiune (EPS) a fost raportat la 0,63 lei.

Creșterea veniturilor din gaze naturale, scăderea energiei electrice

Veniturile din vânzarea gazelor naturale au crescut cu 8,25%, atingând 5,24 miliarde lei în primele trei trimestre, susținute de o creștere de 12,4% a cantității de gaze livrate comparativ cu perioada similară a anului precedent. Acest lucru reflectă cererea consolidată pe piața internă și capacitatea Romgaz de a-și intensifica livrările.

Pe de altă parte, cifra de afaceri provenită din vânzarea energiei electrice a scăzut cu 20,16%, la 245,03 milioane lei, în condițiile unei cantități vândute mai mici cu aproape 35%. Pentru primele trei trimestre, producția de energie electrică a fost de 480,1 GWh, cu 34,20% mai redusă decât în aceeași perioadă a anului trecut, iar doar în trimestrul III producția a scăzut cu peste 50%.

Creșterea serviciilor de înmagazinare gaze naturale

Divizia dedicată serviciilor de înmagazinare a gazelor naturale a raportat o creștere a cifrei de afaceri cu 15,74%, până la 432,14 milioane lei. Această evoluție este legată de o majorare importantă a veniturilor din operațiunile de injecție a gazelor, care au crescut cu peste 53%. La finalul lunii septembrie 2025, romgaz avea capacitatea de înmagazinare rezervată la 30.709.000 MWh, cu un grad de umplere a depozitelor de 93,80%.

Contextul pieței și consumului național

Consumul total de gaze naturale estimat la nivel național în primele nouă luni din 2025 a fost de 72,16 TWh, în creștere cu aproximativ 2,5% față de aceeași perioadă din 2024. Din această cantitate, aproximativ 22,79 TWh au fost acoperiți prin importuri, restul de 49,37 TWh provenind din producția internă.

Romgaz a contribuit la consumul național cu livrări care au reprezentat 54,89% din cererea estimată pe piața internă, în creștere cu 3,3 puncte procentuale față de primele nouă luni din 2024. Mai mult, gazele naturale produse de Romgaz acoperă 80,23% din necesarul intern produs local.

Producția de gaze naturale și structura grupului Romgaz

Producția de gaze naturale a Romgaz a atins în primele nouă luni ale anului 2025 un volum de 3,676 miliarde mc, în ușoară creștere cu 0,1% comparativ cu aceeași perioadă din 2024.

Grupul Romgaz este compus din societatea mamă, Societatea Națională de Gaze Naturale Romgaz SA, și filialele ei: Filiala de Înmagazinare Gaze Naturale Depogaz Ploiești SRL și Romgaz Black Sea Limited, ambele deținute integral. La finele lunii septembrie 2025, grupul avea un total de 5.847 angajați, dintre care 5.330 erau în cadrul societății mamă.


Romgaz continue să își consolideze poziția pe piața energiei din România, adaptându-se dinamic la condițiile economice și de consum ale momentului, cu rezultatele financiare din acest an sugerând o performanță solidă în sectorul energetic național. Compania rămâne un actor cheie în asigurarea securității energetice prin producția, înmagazinarea și distribuția gazelor naturale.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleStiri

Articole similare

Câţi kilometri noi de autostradă vrea să dea în folosinţă CNAIR, în 2026

CNAIR anunță un an 2026 extrem de ambițios pentru infrastructura rutieră din România, intenționând să dea în folosință 250 de kilometri noi de autostradă și drumuri expres, depășind recordul istoric din 2025 când s-au deschis 146 km. Printre realizările anticipate se numără finalizarea a 125 km din A7 (Autostrada Moldovei) până la Pașcani, deschiderea secțiunii 4 pe A1 Sibiu-Pitești cu primul tunel rutier construit prin metoda austriacă (Tunelul Momaia), precum și completarea a 9,13 km pe sectorul Margina-Holdea, condiționată de testele echipamentelor de siguranță. Totodată, pe A3 Autostrada Transilvania vor fi deschiși 68 km noi pentru a asigura o cale continuă de 200 km între Târgu Mureș și granița cu Ungaria, iar în zona Dunării se va punem în circulație segmentul DEx Brăila – Galați (10,76 km), optimizând accesul la Podul suspendat de la Brăila. În prezent, 654 km de drum de mare viteză sunt în construcție, iar alte 374 km sunt în diverse stadii de licitație sau contractare. Aceste investiții majore vin după un 2025 considerat istoric, în care au fost unite mai multe regiuni importante ale țării prin drumuri rapide ce au crescut semnificativ conectivitatea și fluiditatea traficului: de exemplu, traseul București – Adjud este acum complet pe autostradă, iar conexiuni strategice precum DEx12 cu A1 și semi-inelul sudic al A0 au descongestionat zone esențiale precum București și au conectat Oltenia cu Dobrogea. Șeful CNAIR, Cristian Pistol, subliniază că aceste realizări nu sunt doar statistici, ci ore câștigate pentru români în trafic și pași importanți pentru ca toate regiunile istorice ale României să fie conectate corespunzător, vizând poziționarea țării în topul economiilor europene performante printr-o infrastructură rutieră modernă și extinsă. Astfel, anul 2026 se conturează ca un pas major spre finalizarea rețelei naționale de autostrăzi, o prioritate esențială pentru dezvoltarea economică și mobilitatea regională.

Anunţ despre situaţia de la barajul Paltinu (Apele Române)

Administraţia Naţională „Apele Române” a anunţat că, în urma unor intervenţii tehnice efectuate recent la Barajul Paltinu, sistemul de alimentare cu apă a judeţului Prahova a fost stabilizat şi readus la parametri normali de funcţionare. Astfel, au fost repornite hidroagregatele de joasă adâncime ale Hidroelectrica, iar evacuarea controlată către lacul de acumulare Voila a fost realizată doar după reducerea turbidităţii, asigurându-se un debit constant fără impact asupra populaţiei. Aceste operaţiuni tehnice complexe au fost coordonate de o echipă multidisciplinară, în prezenţa directorului general al „Apele Române”, Sorin Rîndaşu, şi a preşedintelui Consiliului Judeţean Prahova, Virgil Nanu, iar mulţumiri au fost transmise tuturor instituţiilor implicate pentru profesionalismul demonstrat. Deşi criza apei a fost remediată într-o lună şi s-a restabilit normalitatea operaţională, autorităţile subliniază că lucrările la baraj trebuie să continue, pentru a preveni viitoare probleme, cu accent pe creşterea capacităţii de stocare, construirea de rezervoare suplimentare, forarea de puţuri şi renovarea infrastructurii. Pe termen mediu, se impune o intervenţie majoră care să includă şi repunerea în funcţiune a echipamentelor esenţiale pentru golirea barajului, acestea fiind vitale pentru utilizarea în siguranţă şi durabilă a sursei de apă. Barajul Paltinu, cu un rol strategic în alimentarea cu apă, producerea de energie şi protecţia împotriva inundaţiilor, este o construcţie unică adaptată unor condiţii geologice şi hidrologice dificile, iar comunicarea transparentă cu publicul este esenţială pentru evitarea interpretărilor eronate privind gestionarea situaţiei. Acest anunţ subliniază importanţa unei abordări tehnice şi administrative solide pentru asigurarea securităţii alimentării cu apă a locuitorilor din Prahova, evidenţiind o gestionare profesională şi etapizată a crizei, încheind astfel o etapă critică şi pregătind terenul pentru soluţii pe termen lung, în beneficiul comunităţii și al mediului.

CCR – Sesizarea ICCJ pe noul proiect privind reforma pensiilor magistraților a fost amânată pentru 28 decembrie

Judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) au decis unanim să sesizeze Curtea Constituțională privind noul proiect de modificare a pensiilor magistraților, considerând că acesta prezintă numeroase neconstituționalități, precum discriminarea magistraților față de alte categorii de beneficiari de pensii de serviciu, încălcarea independenței justiției, eliminarea de facto a pensiei de serviciu și folosirea unor termeni ambigui care contravin clarității și previzibilității legii într-un stat de drept. Prin acest proiect, care prevede creșterea etapizată a vârstei de pensionare la 65 de ani și plafonarea pensiei la 70% din indemnizația netă din ultima lună lucrată, legea riscă să reducă semnificativ drepturile magistraților, fiind incompatibilă cu deciziile anterioare ale CCR, precum și cu jurisprudența CJUE și CEDO ce garantează independența magistraturii. Totodată, judecătorii critică faptul că proiectul ignoră o fundamentare financiară riguroasă, nefiind susținut de cifre clare privind impactul bugetar, în contextul în care 90% dintre beneficiarii pensiilor de serviciu provin din sistemul de apărare și ordine publică, căruia îi sunt alocate sume considerabile, în timp ce fondurile necesare pentru alte categorii, inclusiv magistrații, sunt mult mai mici. Proiectul a primit și aviz negativ din partea Consiliului Superior al Magistraturii, iar primul proiect al reformei pensiilor magistraților a fost deja declarat neconstituțional de CCR, în special din cauză că Guvernul nu a cerut avizul consultativ al CSM în termenul legal. Astfel, decizia magistraților de a sesiza Curtea Constituțională evidențiază un conflict important legat de protejarea drepturilor și independenței justiției în fața reformelor pensionare, în timp ce Guvernul și premierul Ilie Bolojan susțin necesitatea limitării cuantumului indemnizațiilor la un maxim de 70% din salariul net pentru sustenabilitatea sistemului. Prelungirea discuțiilor la CCR, amânate pentru 28 decembrie, subliniază complexitatea și impactul major al acestei reforme asupra magistraților, justiției și întregului sistem de pensii de serviciu din România.