Știri naționale și internaționale

România și Bulgaria vor să ceară SUA o derogare de la sancțiunile impuse companiilor petroliere ruse. Cele două țări se află într-o cursă contra cronometru pentru a salva rafinăriile Lukoil de pe teritoriul lor

Redacția•08 noiembrie 2025

Pe scurt

România și Bulgaria se află într-o cursă contracronometru pentru a obține din partea SUA derogări de la sancțiunile impuse companiilor petroliere rusești Lukoil și Rosneft, sancțiuni ce vor intra în vigoare la 21 noiembrie și care amenință funcționarea rafinăriilor din cele două țări. Decizia Washingtonului de a include aceste companii pe lista neagră a generat preocupări majore, Bulgaria adoptând rapid un proiect de lege care permite guvernului să numească un manager cu puteri extinse pentru rafinăria Burgas, singura din țară, inclusiv posibilitatea naționalizării, în timp ce Sofia caută o scutire de sancțiuni. România, unde se află rafinăria Petrotel deținută de Lukoil, încă nu a luat o decizie oficială, dar ia în calcul prelungirea termenului de aplicare a sancțiunilor și vede naționalizarea drept ultimă opțiune, în paralel cu pregătiri operaționale pentru orice scenariu. Impactul unei eventuale închideri ar fi critic în Bulgaria, unde Lukoil asigură până la 80% din combustibil, afectând puternic aprovizionarea, iar în România aprovizionarea ar fi mai puțin grav afectată, cu o pondere de circa 20%, dar cu riscul unor creșteri ușoare de preț și afectarea exporturilor către Republica Moldova, care și-a exprimat interesul de a cumpăra activele Lukoil pe teritoriul său. Găsirea unui cumpărător este extrem de dificilă din cauza riscurilor juridice, sancțiunilor, costurilor ridicate și investițiilor necesare, iar posibila naționalizare sau vânzare a rafinăriilor impune o coordonare la nivel al UE pentru a evita ocolirea sancțiunilor, întrucât Comisia Europeană trebuie să monitorizeze atent potențialii cumpărători. Totodată, cazul reflectă tensiunile geopolitice mai largi legate de dependența energetică europeană de Rusia și eforturile sporite ale UE de a reduce această dependență, într-un context în care sancțiunile americane complică semnificativ viitorul companiilor petroliere rusești pe teritoriul Uniunii Europene.

România și Bulgaria cer SUA derogări de la sancțiunile împotriva companiilor petroliere rusești, în încercarea de a salva rafinăriile Lukoil

În contextul includerii companiilor petroliere rusești Lukoil și Rosneft pe lista neagră a sancțiunilor americane, România și Bulgaria se află într-un adevărat maraton pentru a proteja rafinăriile deținute de Lukoil pe teritoriul lor, evitând întreruperile majore în aprovizionarea cu combustibili înainte de intrarea în vigoare a restricțiilor, pe 21 noiembrie, informează Politico.eu.

Bulgaria face pași decisivi pentru preluarea controlului rafinăriei Burgas

Vineri, Parlamentul de la Sofia a aprobat rapid un proiect de lege care îi conferă Guvernului posibilitatea numirii unui manager special pentru rafinăria Burgas, singura rafinărie din țară, controlată de Lukoil. Această măsură dă puteri extinse managerului desemnat, inclusiv să preia conducerea operațională, să aprobe o eventuală vânzare sau chiar să inițieze naționalizarea în cazul unui blocaj. Totodată, autoritățile bulgare explorează posibilitatea obținerii unei scutiri de sancțiuni din partea SUA.

România analizează prelungirea termenelor și opțiunea naționalizării

În România, unde se află rafinăria Petrotel aparținând Lukoil, autoritățile nu au adoptat încă o poziție oficială, însă iau în considerare solicitarea unei amânări a aplicării sancțiunilor, conform unui oficial guvernamental de rang înalt, care a preferat să rămână anonim. Oficialul a mai precizat că o eventuală naționalizare este văzută ca o soluție de ultimă instanță.

Ministrul român al Energiei, Bogdan-Gruia Ivan, a declarat că țara este pregătită să gestioneze orice scenariu, cu accent pe menținerea funcționării economice, dar evitând finanțarea Federației Ruse. Deși aprobarea vânzărilor este condiționată de acordul Trezoreriei SUA, aceasta și Comisia Europeană au refuzat să facă declarații privind situația.

Obstacole în identificarea unui nou proprietar pentru rafinării

Încercările de a găsi cumpărători pentru activele petroliere Lukoil au primit o lovitură puternică după ce casa de tranzacționare elvețiană Gunvor și-a retras oferta de a prelua aceste active, ca urmare a criticilor dure venite din partea Trezoreriei SUA.

Măsurile americane au reverberații și în alte state membre UE. Germania a obținut o scutire de șase luni pentru rafinăria Schwedt, aflată sub auspiciile statului din 2022, în timp ce premierul ungar Viktor Orbán a călătorit la Washington pentru a obține derogări pe importurile de petrol prin conducte, succes concretizat printr-o scutire acordată Ungariei.

Contextul sancțiunilor este influențat și de tensiunile politice internaționale, inclusiv de nemulțumirile președintelui Donald Trump privind blocajele în negocierile pentru un armistițiu în Ucraina. Totodată, Uniunea Europeană și-a intensificat în ultima perioadă eforturile de a reduce dependența energetică de Rusia.

Impactul întreruperii activității rafinăriilor: diferențe majore între Bulgaria și România

Din punct de vedere tehnic, obținerea derogărilor sau preluarea operațională de către un manager desemnat de stat nu ar trebui să reprezinte obstacole majore. Cu toate acestea, un eventual închidere a rafinăriilor ar avea consecințe diferite în cele două țări.

Pentru Bulgaria, rafinăria Burgas asigură circa 80% din necesarul național de combustibil, iar oprirea furnizării ar putea lăsa țara fără cantități suficiente de carburanți „până la finalul anului”, avertizează Martin Vladimirov, analist la Centrul pentru Studiul Democrației.

În România, instalația Petrotel acoperă aproximativ 20% din cererea internă de combustibili. Potrivit Anei Otilia Nuțu, expertă în energie la Expert Forum, o eventuală oprire a rafinăriei ar genera doar creșteri moderate ale prețurilor pe câteva luni, timp în care se caută importuri alternative. Totuși, sistarea producției ar putea afecta exporturile către Republica Moldova, iar un impact sever asupra acesteia ar putea fi exploatat de Rusia din punct de vedere mediatic.

În acest sens, Chișinăul a propus vineri să preia activele Lukoil de pe teritoriul său și a solicitat și el o amânare a sancțiunilor americane.

Perspectivele unei vânzări și obstacole juridice

Soluția de a vinde rafinăriile rămâne complicată. Ambele unități sunt bine administrate, afirmă un fost director Lukoil, însă găsirea unui cumpărător dispus să accepte riscurile juridice legate de sancțiuni, costurile ridicate ale materiilor prime, asigurărilor și investițiilor, este o provocare majoră.

Estimările valorice indică un preț potrivit pentru rafinăria bulgară Burgas, cu un istoric de profitabilitate, de circa 1,5 miliarde de dolari. Pe de altă parte, Petrotel are o cifră de afaceri sub 40 de milioane de euro în 2023, este încorsetată financiar și necesită investiții substanțiale, fiind mai puțin atractivă pentru cumpărători.

Viitoarele dispute juridice legate de eventualele preluări, în special în cazul naționalizărilor, adaugă un strat suplimentar de incertitudine. Parlamentul bulgar a aprobat rapid proiectul de lege privind confiscarea rafinăriei, însă opoziția avertizează asupra riscurilor deciziilor pripite, care ar putea atrage procese costisitoare ce eventual ar aduce bani în final către Rusia.

Ministerul bulgar al Energiei a refuzat să comenteze această critică.

Necesitatea unei coordonări europene și a supravegherii tranzacțiilor

Specialiștii opină că orice decizie privind vânzarea sau gestionarea rafinăriilor trebuie să fie armonizată la nivelul Uniunii Europene pentru a preveni potențialele încercări ale Lukoil de a evita sancțiunile americane prin diverse metode.

Žygimantas Vaičiūnas, ministrul Energiei din Lituania, consideră că Bruxelles-ul trebuie să monitorizeze atent potențialii cumpărători cu scopul de a asigura respectarea restricțiilor și evitarea infiltrării intereselor ruse.

Comisia Europeană dispune de prerogative de supraveghere și ar trebui să evalueze toate opțiunile disponibile pentru a gestiona această situație delicată.

România și Bulgaria continuă astfel negocierile și preparativele pentru a proteja stabilitatea energetică națională în fața noilor sancțiuni SUA, având în același timp grijă să limiteze orice flux financiar către Rusia, într-un moment crucial al geopoliticii energetice europene.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleNews

Articole similare

Cum va fi vremea în Bucureşti, la început de 2026 – prognoză oficială ANM

Prognoza oficială ANM pentru începutul anului 2026 indică pentru Bucureşti o vreme caracterizată de cer variabil, mai ales senin în primele ore ale zilei de 1 ianuarie şi spre sfârşitul perioadei 1-2 ianuarie, cu vânt slab şi moderat, iar temperaturile vor oscila între maxime de 2-3 grade şi minime de -6 până la -4 grade, scăzând chiar până la -9 grade în zona preorăşenească. Începând cu 2 ianuarie dimineaţa şi până pe 3 ianuarie, vremea se va încălzi semnificativ, depăşind mediile climatologice ale sezonului, cu maxime ce vor ajunge la 7-8 grade şi minime între -3 şi 0 grade, în timp ce cerul va rămâne variabil, cu înnorări seara şi noaptea, iar vântul va continua să bată slab şi moderat. În plus, ANM subliniază că în această perioadă Bucureştiul nu se va afla sub nicio avertizare meteo pentru fenomene severe, iar prognoza rămâne deschisă actualizărilor în funcţie de condiţiile meteo, inclusiv prin mesaje nowcasting pentru eventuale fenomene imediate, oferind astfel o perspectivă clară şi sigură asupra vremii la început de 2026 în capitala României.

Ţinta de reducere a deficitului bugetar, atinsă doar prin gestionarea fermă a resurselor publice şi o colectare eficientă a veniturilor – PwC România

Ţinta de reducere a deficitului bugetar în România va putea fi atinsă doar printr-o gestionare fermă a resurselor publice şi o colectare eficientă a veniturilor, avertizează PwC România, în contextul unui an 2025 marcat de turbulenţe politice, volatilitate macroeconomică şi majorări de taxe. Schiţa bugetului public, aşteptată în ianuarie 2026, va da indicii clare asupra direcţiilor fiscale şi de cheltuieli pentru anul următor, iar ajustarea deficitului cu circa 40 miliarde lei rămâne o provocare majoră ce necesită disciplina fiscală şi o eficienţă sporită în administrarea veniturilor şi cheltuielilor publice. Stabilitatea politică este esenţială pentru menţinerea continuităţii măsurilor fiscale, iar FMI susţine că deciziile luate oferă un cadru solid pentru consolidare, subliniind însă că orice schimbare politică ar putea perturba acest plan. Creşterea economică rămâne modestă, estimată la aproximativ 1% în 2025, în ciuda stimulilor investiţionali record, cu o ponderare ridicată a investiţiilor publice (până la 8% din PIB), finanţate inclusiv prin fonduri UE şi PNRR. Modelul de creştere bazat anterior pe consum masiv şi politici fiscale generoase îşi arată limitele, iar România trebuie să pivoteze către un model economic orientat spre investiţii şi productivitate, susţinut de reforme în administraţia publică, arhitectură instituţională şi legislativă, pentru un dezvoltare sustenabilă. De asemenea, economia se confruntă cu multiple provocări globale şi demografice, inclusiv schimbări tehnologice care vor remodela piaţa muncii şi cerinţele educaţionale. PwC recomandă ca investiţiile, inovaţia şi noile tehnologii să devină priorităţi strategice pentru a redresa dinamica economică şi a face faţă schimbărilor globale, încurajând totodată şi creşterea ambiţiei companiilor româneşti de a deveni investitori regionali, nu doar beneficiari de investiţii externe. Astfel, viitorul economic al României depinde în mare măsură de coerenţa politicilor fiscale, stabilitatea decizională şi capacitatea de adaptare la noile realităţi economice globale.

Târgurile de Crăciun organizate de PMB la București au atras peste 1,5 milioane de vizitatori

Târgurile de Crăciun organizate de Primăria Municipiului București prin CREART au atras în această iarnă peste 1,5 milioane de vizitatori, confirmând astfel statutul Capitalei drept unul dintre cele mai atractive orașe europene în perioada sărbătorilor. Aproximativ o treime dintre participanți au fost turiști, evidențiind importanța acestor evenimente pentru promovarea orașului. Cea de-a 18-a ediție a Târgului de Crăciun din Piața Constituției, desfășurată între 29 noiembrie și 28 decembrie, a fost punctul central al distracției, găzduind concerte cu artiști și trupe de renume precum Smiley, Theo Rose, Connect-R, Lora, Voltaj, Iris sau Horia Brenciu. În plus, Bucharest Downtown Christmas Market din Piața Universității, organizat în parteneriat cu Food Truck Festival, a devenit un spațiu vibrant de socializare, oferind 15 food truck-uri cu preparate internaționale, instalații luminoase și carusel, acompaniate de un bogat program muzical. Totodată, Bucharest Opera Christmas Market, desfășurat între 6 și 28 decembrie pe esplanada Operei Naționale, a creat o atmosferă magică prin combinația armonioasă dintre muzică, scenografie și decoruri rafinate, transformând sărbătorile de iarnă într-o experiență memorabilă pentru vizitatori. Aceste evenimente de amploare subliniază angajamentul Capitalei de a oferi locuitorilor și turiștilor experiențe culturale și recreative de cea mai înaltă calitate în sezonul festiv.