Știri naționale și internaționale

Ţinta de reducere a deficitului bugetar, atinsă doar prin gestionarea fermă a resurselor publice şi o colectare eficientă a veniturilor – PwC România

Redacția•30 decembrie 2025

Pe scurt

Ţinta de reducere a deficitului bugetar în România va putea fi atinsă doar printr-o gestionare fermă a resurselor publice şi o colectare eficientă a veniturilor, avertizează PwC România, în contextul unui an 2025 marcat de turbulenţe politice, volatilitate macroeconomică şi majorări de taxe. Schiţa bugetului public, aşteptată în ianuarie 2026, va da indicii clare asupra direcţiilor fiscale şi de cheltuieli pentru anul următor, iar ajustarea deficitului cu circa 40 miliarde lei rămâne o provocare majoră ce necesită disciplina fiscală şi o eficienţă sporită în administrarea veniturilor şi cheltuielilor publice. Stabilitatea politică este esenţială pentru menţinerea continuităţii măsurilor fiscale, iar FMI susţine că deciziile luate oferă un cadru solid pentru consolidare, subliniind însă că orice schimbare politică ar putea perturba acest plan. Creşterea economică rămâne modestă, estimată la aproximativ 1% în 2025, în ciuda stimulilor investiţionali record, cu o ponderare ridicată a investiţiilor publice (până la 8% din PIB), finanţate inclusiv prin fonduri UE şi PNRR. Modelul de creştere bazat anterior pe consum masiv şi politici fiscale generoase îşi arată limitele, iar România trebuie să pivoteze către un model economic orientat spre investiţii şi productivitate, susţinut de reforme în administraţia publică, arhitectură instituţională şi legislativă, pentru un dezvoltare sustenabilă. De asemenea, economia se confruntă cu multiple provocări globale şi demografice, inclusiv schimbări tehnologice care vor remodela piaţa muncii şi cerinţele educaţionale. PwC recomandă ca investiţiile, inovaţia şi noile tehnologii să devină priorităţi strategice pentru a redresa dinamica economică şi a face faţă schimbărilor globale, încurajând totodată şi creşterea ambiţiei companiilor româneşti de a deveni investitori regionali, nu doar beneficiari de investiţii externe. Astfel, viitorul economic al României depinde în mare măsură de coerenţa politicilor fiscale, stabilitatea decizională şi capacitatea de adaptare la noile realităţi economice globale.

Ținta de reducere a deficitului bugetar: doar prin administrarea riguroasă a resurselor și colectare eficientă – analiza PwC România

După un an marcat de instabilitate politică, fluctuații macroeconomice și majorări fiscale relevante, o întrebare crucială rămâne pentru liderii din mediul de afaceri din România: cât va dura procesul de corecție economică și când va începe relansarea creșterii economice? Răspunsul parțial va fi oferit de proiectul bugetului de stat pentru anul 2026, așteptat în luna ianuarie, care va schița cadrul fiscal și măsurile anticipate pentru anul ce vine.

Perioada de ajustare începută în vara anului 2025, caracterizată prin creșteri de taxe și măsuri ce încă nu au reușit să aducă impacturi vizibile în zona cheltuielilor publice, se va prelungi chiar dacă Guvernul asigură că nu vor urma alte majorări de impozite. Ajustarea deficitului bugetar cu aproximativ 2 puncte procentuale din PIB – echivalentul a circa 40 miliarde lei – rămâne o provocare majoră. Deciziile din 2025 vor influența semnificativ veniturile și cheltuielile publice din 2026, însă atingerea obiectivului fiscal necesită o abordare fermă în gestionarea atât a colectării veniturilor, cât și a controlului cheltuielilor, unde până acum efectele se resimt timid.

Daniel Anghel, Country Managing Partner PwC România, subliniază importanța stabilității politice, care ar permite menținerea pe traiectoria actuală a politicilor fiscale și bugetare. Este esențial ca măsurile luate să fie continuate cu consecvență, mai ales că Fondul Monetar Internațional a apreciat recent, în evaluarea din decembrie 2025, că intervențiile autorităților sunt suficiente pentru diminuarea deficitului. Totuși, imprevizibilitatea politicii ar putea aduce schimbări în alianțe și strategii fiscale, potențial afectând planurile de consolidare bugetară.

Pentru mediul de afaceri, o predictibilitate mai mare în fiscalitate și o perioadă de respiro în 2026 ar fi extrem de benefice. Cu toate acestea, provocarea relansării economice persistă. După creșteri robuste ale PIB-ului real în 2021 (5,5%) și 2022 (4%), economia a intrat din 2023 într-un ritm modest, marcat de inflație și deficite mari. Această încetinire nu este o consecință doar a tensiunilor globale, ci și a unor politici fiscale ale căror generaozitate a depășit capacitatea bugetului național.

PwC România estimează o creștere economică de doar 0,8% în 2024 și făgăduiește un maxim de 1% în 2025. Această evoluție moderată vine în contextul unor investiții publice ridicate, ce combină fonduri europene – inclusiv din PNRR – cu alocări bugetare, ajungând la 6,8% din PIB în 2024 și anticipând o creștere la 8% în 2025, cel mai înalt nivel din ultimul deceniu.

Previziunile Comisiei Europene, actualizară în noiembrie 2025, indică o creștere economică de 0,7% pentru 2025 și 1,1% pentru 2026. FMI estimează un avans de 1% în 2025 și 1,4% în 2026, iar Banca Mondială preconizează 1,3% pentru anul curent și 1,9% pentru următorul. Aceste cifre transmit un semnal clar: deşi există stimulente, dinamismul economic rămâne slab.

Pornind de la aceste date, PwC avertizează că modelul tradițional de creștere bazat pe consum a atins limitele sale și este nevoie urgentă de o schimbare de paradigmă economică. Ritmurile reduse de creștere nu permit recuperarea decalajelor față de media europeană, iar sustenabilitatea necesită o orientare spre investiții și productivitate mai ridicată.

Alți experți PwC pun accent pe necesitatea unei discipline fiscale stricte, reforme în administrația publică și consolidarea cadrului instituțional și legislativ. Aceste elemente sunt considerate fundamentale pentru dobândirea unui model economic viabil pe termen lung, susținut de o „viziune clară de dezvoltare”. Din punct de vedere investițional, există semnale pozitive: în primele zece luni ale lui 2025, investițiile străine directe au crescut cu aproape 29%, ajungând la 7,24 miliarde de euro față de 5,63 miliarde în 2024. Totodată, fondurile europene continuă să fie un pilon decisiv în susținerea investițiilor publice, însă în ciuda acestor impulsuri, economia dă semne de blocaj.

O serie de factori globali și locali complică și mai mult situația. Schimbările în comerțul mondial, războaiele tarifare, reconfigurarea lanțurilor de aprovizionare și relocările industriale afectează direct România. Pe lângă acestea, riscurile demografice, generate de îmbătrânirea populației și de constrângerile legate de sistemele de pensii și sănătate, pun presiuni suplimentare. Piața muncii se află într-un proces rapid de transformare sub impactul inteligenței artificiale și al altor tehnologii emergente, impunând necesitatea unor competențe noi și remodelând totodată sistemul educațional.

Pornind de la această imagine complexă, PwC recomandă ca viitorul model de creștere să se bazeze pe investiții strategice, inovare și tehnologii de ultimă generație. În plus, companiile româneşti trebuie să manifeste mai mult curaj și ambiție în extinderea pe piețele regionale și globale, astfel încât România să devină nu doar o destinație atractivă pentru investiții, ci și un jucător activ ca investitor. Aceasta este calea indicată pentru a face față provocărilor economice globale și a impulsiona relansarea durabilă a economiei naționale.

În concluzie, realizarea țintei privind reducerea deficitului bugetar depinde de o gestionare riguroasă a resurselor, de o colectare fiscală eficientă și de un angajament politic ferm și stabil. În paralel, România trebuie să redefinizeze modelul său de creștere, punând accent pe investiții, inovare și adaptarea la noile realități globale, pentru a asigura prosperitatea pe termen lung.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleNews

Articole similare

Cum va fi vremea în Bucureşti, la început de 2026 – prognoză oficială ANM

Prognoza oficială ANM pentru începutul anului 2026 indică pentru Bucureşti o vreme caracterizată de cer variabil, mai ales senin în primele ore ale zilei de 1 ianuarie şi spre sfârşitul perioadei 1-2 ianuarie, cu vânt slab şi moderat, iar temperaturile vor oscila între maxime de 2-3 grade şi minime de -6 până la -4 grade, scăzând chiar până la -9 grade în zona preorăşenească. Începând cu 2 ianuarie dimineaţa şi până pe 3 ianuarie, vremea se va încălzi semnificativ, depăşind mediile climatologice ale sezonului, cu maxime ce vor ajunge la 7-8 grade şi minime între -3 şi 0 grade, în timp ce cerul va rămâne variabil, cu înnorări seara şi noaptea, iar vântul va continua să bată slab şi moderat. În plus, ANM subliniază că în această perioadă Bucureştiul nu se va afla sub nicio avertizare meteo pentru fenomene severe, iar prognoza rămâne deschisă actualizărilor în funcţie de condiţiile meteo, inclusiv prin mesaje nowcasting pentru eventuale fenomene imediate, oferind astfel o perspectivă clară şi sigură asupra vremii la început de 2026 în capitala României.

Târgurile de Crăciun organizate de PMB la București au atras peste 1,5 milioane de vizitatori

Târgurile de Crăciun organizate de Primăria Municipiului București prin CREART au atras în această iarnă peste 1,5 milioane de vizitatori, confirmând astfel statutul Capitalei drept unul dintre cele mai atractive orașe europene în perioada sărbătorilor. Aproximativ o treime dintre participanți au fost turiști, evidențiind importanța acestor evenimente pentru promovarea orașului. Cea de-a 18-a ediție a Târgului de Crăciun din Piața Constituției, desfășurată între 29 noiembrie și 28 decembrie, a fost punctul central al distracției, găzduind concerte cu artiști și trupe de renume precum Smiley, Theo Rose, Connect-R, Lora, Voltaj, Iris sau Horia Brenciu. În plus, Bucharest Downtown Christmas Market din Piața Universității, organizat în parteneriat cu Food Truck Festival, a devenit un spațiu vibrant de socializare, oferind 15 food truck-uri cu preparate internaționale, instalații luminoase și carusel, acompaniate de un bogat program muzical. Totodată, Bucharest Opera Christmas Market, desfășurat între 6 și 28 decembrie pe esplanada Operei Naționale, a creat o atmosferă magică prin combinația armonioasă dintre muzică, scenografie și decoruri rafinate, transformând sărbătorile de iarnă într-o experiență memorabilă pentru vizitatori. Aceste evenimente de amploare subliniază angajamentul Capitalei de a oferi locuitorilor și turiștilor experiențe culturale și recreative de cea mai înaltă calitate în sezonul festiv.

Târgul de Crăciun din Timişoara a atras peste 1,7 milioane de vizitatori

Târgul de Crăciun din Timișoara a atras peste 1,7 milioane de vizitatori, consolidându-și poziția ca unul dintre cele mai importante și atractive evenimente culturale ale orașului, conform unui studiu sociologic realizat de Vasile Gherheș și Ciprian Obrad. Potrivit acestui studiu, 75% dintre participanți au evaluat organizarea târgului cu note între 8 și 10, evidențiind un nivel ridicat de satisfacție, iar peste jumătate dintre respondenți au declarat că au participat și la edițiile anterioare, cu două treimi revenind de mai multe ori pe durata desfășurării evenimentului. Elementele apreciate cel mai mult au fost decorurile și luminițele de Crăciun, organizarea în cele trei piețe centrale ale orașului (Operei/Victoriei, Libertății și Sfântul Gheorghe), atmosfera festivă, concertele, spectacolele, patinoarul, activitățile pentru copii și prezența variată a comercianților, toate contribuind semnificativ la experiența generală a vizitatorilor. Acest târg nu doar că oferă un spațiu de întâlniri și experiențe culturale accesibile, dar are și un impact major asupra vieții culturale locale, fiind recunoscut ca cel mai atractiv eveniment cultural, depășind alte manifestări importante precum expoziția „Constantin Brâncuși: surse românești și perspective universale” și Festivalul Inimilor. Directoarea Casei de Cultură a Municipiului Timișoara, Camelia Mingasson, subliniază faptul că târgul atrage vizitatori și dincolo de granițele României, cu participanți care vorbesc diverse limbi precum italiana, spaniola, maghiara sau sârba, iar evenimentul rămâne deschis până pe 7 ianuarie 2026, oferind astfel o experiență de sărbătoare autentică și memorabilă pentru comunitatea locală și turiștii internaționali. Această ediție a târgului confirmă succesul său și promite dezvoltări viitoare adaptate nevoilor și așteptărilor publicului, întărind poziția Timișoarei ca un important centru cultural european.