Știri naționale și internaționale

România întârzie investiţiile în proiecte de hidrogen verde, deşi are acces la mai multe instrumente europene de finanţare – AEI

Redacția•06 noiembrie 2025

Pe scurt

România beneficiază de linii importante de finanţare europene pentru dezvoltarea hidrogenului verde, având alocate prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă 86,5 milioane de euro pentru instalarea unei capacităţi de 100 MW de electrolizoare destinate producerii hidrogenului curat, iar Ro-HydroHub primeşte aproape 140 de milioane de euro pentru cercetare şi inovare, în timp ce OMV Petrom derulează proiecte cu o capacitate totală de 55 MW, însă întâmpină întârzieri semnificative, iar proiectul trenurilor pe hidrogen, evaluat la 360 de milioane de euro, a fost anulat din cauza lipsei ofertanţilor. Deşi România are acces la multiple instrumente financiare europene, precum Fondul pentru Inovare, Fondul pentru Modernizare, Clean Hydrogen Partnership şi sprijinul Băncii Europene a Hidrogenului, problema cheie rămâne absenţa unui cadru legislativ clar şi a pregătirii insuficiente a proiectelor, atrage atenţia Asociaţia Energia Inteligentă (AEI). Succesul în domeniul hidrogenului verde necesită parteneriate solide între universităţi, mari consumatori industriali şi operatori de reţea, contracte pe termen lung care să asigure stabilitatea pieţei şi documentaţie tehnică adecvată. Fără norme clare pentru aplicarea legislaţiei şi scheme de sprijin concrete, fondurile europene riscă să nu fie accesate, iar România ar putea pierde oportunitatea de a valorifica potenţialul hidrogenului verde. AEI subliniază necesitatea instituirii unui cadru economic coerent, prin implicarea Ministerului Energiei, Ministerului Finanţelor şi a altor instituţii relevante, pentru dezvoltarea mecanismelor financiare, subvenţiilor şi stimulentelor fiscale dedicate acestui sector, precum şi intervenţia activă a statului în dezvoltarea pieţei prin contracte pentru diferenţă şi programe public-private, pentru a atrage capital privat şi a dezvolta infrastructura naţională, esenţiale pentru tranziţia energetică sustenabilă a României.

România întârzie investițiile în hidrogenul verde, deși dispune de numeroase fonduri europene – AEI

Uniunea Europeană a pus la dispoziție linii generozie de finanțare pentru dezvoltarea hidrogenului verde, iar România este unul dintre beneficiarii acestor fonduri. Conform unui comunicat al Asociației Energia Inteligentă (AEI), citat de Agerpres, țara noastră are alocate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) circa 86,5 milioane de euro pentru instalarea unei capacități de 100 MW de electrolizoare, componente esențiale pentru producția industrială de hidrogen curat.

În același timp, Ro-HydroHub, un centru național dedicat cercetării și inovării în domeniul hidrogenului, a accesat aproape 140 de milioane de euro printr-un alt program european pentru dezvoltarea și extinderea activităților sale. OMV Petrom implementează două proiecte cu o capacitate totală de 55 MW în rafinăria Petrobrazi, finanțate parțial prin PNRR, însă finalizarea acestora a fost amânată pentru august 2026.

Pe de altă parte, un proiect important de electrificare a trenurilor pe bază de hidrogen, evaluat la 360 de milioane de euro, a fost abandonat după trei licitații fără ofertanți, iar resursele destinate au fost redirecționate către infrastructura rutieră.

Provocările României: lipsa pregătirii proiectelor și cadru legislativ neclara

AEI atrage atenția că, deși fondurile europene sunt disponibile, principalele obstacole pentru România nu sunt banii, ci gradul insuficient de pregătire a proiectelor și lipsa unui cadru legislativ clar dedicat hidrogenului verde. Aceasta împiedică accesul rapid și eficient la finanțări și dezvoltarea proiectelor cu adevărat viabile.

În acest context, Fondul pentru Inovare al Uniunii Europene reprezintă unul dintre cele mai importante mecanisme de sprijin pentru tehnologii cu emisii zero. Acesta oferă anual granturi de ordinul miliardelor de euro pentru proiecte mari și inovatoare ce vizează producția, stocarea și utilizarea hidrogenului verde.

De asemenea, Fondul pentru Modernizare, destinat țărilor cu PIB sub media UE, alocă României aproximativ 815 milioane de euro până în 2026, bani care pot fi folosiți pentru tranziția energetică, modernizarea infrastructurii și dezvoltarea industriei hidrogenului.

Cercetare, finanțare și implicarea băncilor europene

Programele europene, precum Clean Hydrogen Partnership derulat prin Horizon Europe, sprijină cercetarea și inovarea prin consorții mixte între universități, institute și companii, axate pe proiecte pilot și testarea noilor tehnologii. În paralel, din 2023 funcționează Banca Europeană a Hidrogenului, care oferă subvenții directe producătorilor, acoperind diferența de cost dintre hidrogenul verde și combustibilii tradiționali.

Instituțiile financiare europene, cum sunt Banca Europeană de Investiții (BEI) și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), acordă credite preferențiale și garanții pentru proiectele de hidrogen, însă solicită dovezi economice solide, precum contracte ferme între producători și consumatori industriali mari, pentru a valida viabilitatea investițiilor.

Condiții pentru succes: parteneriate solide și legislație clară

Reprezentanții AEI subliniază că succesul dezvoltării hidrogenului verde în România depinde de proiecte bine concepute și aliniate la obiectivele UE, inclusiv la cerințele RED III, care impun ca 42% din hidrogenul utilizat în industrie să fie de origine regenerabilă.

„Proiectele de hidrogen pot funcționa doar dacă se bazează pe parteneriate robuste între universități — responsabile de know-how și inovare —, mari consumatori industriali (precum industria oțelului, cimentului sau chimiei) și operatori de rețea. Cooperarea este esențială.”, explică AEI.

Pentru a obține finanțări europene, documentația tehnică bine detaliată este obligatorie, motiv pentru care multe companii apelează la consultanți specializați. De asemenea, investitorii cer stabilitate și predictibilitate, ceea ce înseamnă că producătorii de hidrogen verde trebuie să încheie contracte pe termen lung cu consumatori importanți, asigurându-și astfel o piață sigură.

Fără un cadru normativ clar pentru aplicarea Legii 237/2023 și scheme eficiente de sprijin, riscul ca sumele alocate să rămână nefolosite este foarte mare, iar România ar putea pierde oportunitatea de a exploata la timp potențialul hidrogenului verde.

Propuneri pentru dezvoltarea sectorului hidrogenului verde în România

Pentru a depăși aceste blocaje, AEI recomandă instituirea unui cadru economic coerent în care Ministerul Energiei, împreună cu Ministerul Finanțelor și alte instituții relevante, să elaboreze mecanisme de sprijin financiar, scheme de subvenții și stimulente fiscale dedicate producției și consumului de hidrogen verde.

Mai mult, statul trebuie să joace un rol activ în faza incipientă de formare a pieței prin implementarea de contracte pentru diferență, programe de investiții publice și parteneriate public-privat. Aceste măsuri vor crea condițiile necesare pentru atragerea capitalului privat și pentru dezvoltarea unei infrastructuri naționale funcționale pentru hidrogen.

În opinia experților din cadrul Asociației Energia Inteligentă, doar printr-un efort comun și o strategie clară România va putea valorifica potențialul hidrogenului verde, contribuind astfel la tranziția energetică durabilă și la atingerea obiectivelor europene de mediu.

Pentru mai multe știri privind energiile regenerabile și proiectele inovatoare din România, rămâneți conectați la Economica.net.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleStiri

Articole similare

Câţi kilometri noi de autostradă vrea să dea în folosinţă CNAIR, în 2026

CNAIR anunță un an 2026 extrem de ambițios pentru infrastructura rutieră din România, intenționând să dea în folosință 250 de kilometri noi de autostradă și drumuri expres, depășind recordul istoric din 2025 când s-au deschis 146 km. Printre realizările anticipate se numără finalizarea a 125 km din A7 (Autostrada Moldovei) până la Pașcani, deschiderea secțiunii 4 pe A1 Sibiu-Pitești cu primul tunel rutier construit prin metoda austriacă (Tunelul Momaia), precum și completarea a 9,13 km pe sectorul Margina-Holdea, condiționată de testele echipamentelor de siguranță. Totodată, pe A3 Autostrada Transilvania vor fi deschiși 68 km noi pentru a asigura o cale continuă de 200 km între Târgu Mureș și granița cu Ungaria, iar în zona Dunării se va punem în circulație segmentul DEx Brăila – Galați (10,76 km), optimizând accesul la Podul suspendat de la Brăila. În prezent, 654 km de drum de mare viteză sunt în construcție, iar alte 374 km sunt în diverse stadii de licitație sau contractare. Aceste investiții majore vin după un 2025 considerat istoric, în care au fost unite mai multe regiuni importante ale țării prin drumuri rapide ce au crescut semnificativ conectivitatea și fluiditatea traficului: de exemplu, traseul București – Adjud este acum complet pe autostradă, iar conexiuni strategice precum DEx12 cu A1 și semi-inelul sudic al A0 au descongestionat zone esențiale precum București și au conectat Oltenia cu Dobrogea. Șeful CNAIR, Cristian Pistol, subliniază că aceste realizări nu sunt doar statistici, ci ore câștigate pentru români în trafic și pași importanți pentru ca toate regiunile istorice ale României să fie conectate corespunzător, vizând poziționarea țării în topul economiilor europene performante printr-o infrastructură rutieră modernă și extinsă. Astfel, anul 2026 se conturează ca un pas major spre finalizarea rețelei naționale de autostrăzi, o prioritate esențială pentru dezvoltarea economică și mobilitatea regională.

Anunţ despre situaţia de la barajul Paltinu (Apele Române)

Administraţia Naţională „Apele Române” a anunţat că, în urma unor intervenţii tehnice efectuate recent la Barajul Paltinu, sistemul de alimentare cu apă a judeţului Prahova a fost stabilizat şi readus la parametri normali de funcţionare. Astfel, au fost repornite hidroagregatele de joasă adâncime ale Hidroelectrica, iar evacuarea controlată către lacul de acumulare Voila a fost realizată doar după reducerea turbidităţii, asigurându-se un debit constant fără impact asupra populaţiei. Aceste operaţiuni tehnice complexe au fost coordonate de o echipă multidisciplinară, în prezenţa directorului general al „Apele Române”, Sorin Rîndaşu, şi a preşedintelui Consiliului Judeţean Prahova, Virgil Nanu, iar mulţumiri au fost transmise tuturor instituţiilor implicate pentru profesionalismul demonstrat. Deşi criza apei a fost remediată într-o lună şi s-a restabilit normalitatea operaţională, autorităţile subliniază că lucrările la baraj trebuie să continue, pentru a preveni viitoare probleme, cu accent pe creşterea capacităţii de stocare, construirea de rezervoare suplimentare, forarea de puţuri şi renovarea infrastructurii. Pe termen mediu, se impune o intervenţie majoră care să includă şi repunerea în funcţiune a echipamentelor esenţiale pentru golirea barajului, acestea fiind vitale pentru utilizarea în siguranţă şi durabilă a sursei de apă. Barajul Paltinu, cu un rol strategic în alimentarea cu apă, producerea de energie şi protecţia împotriva inundaţiilor, este o construcţie unică adaptată unor condiţii geologice şi hidrologice dificile, iar comunicarea transparentă cu publicul este esenţială pentru evitarea interpretărilor eronate privind gestionarea situaţiei. Acest anunţ subliniază importanţa unei abordări tehnice şi administrative solide pentru asigurarea securităţii alimentării cu apă a locuitorilor din Prahova, evidenţiind o gestionare profesională şi etapizată a crizei, încheind astfel o etapă critică şi pregătind terenul pentru soluţii pe termen lung, în beneficiul comunităţii și al mediului.

CCR – Sesizarea ICCJ pe noul proiect privind reforma pensiilor magistraților a fost amânată pentru 28 decembrie

Judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) au decis unanim să sesizeze Curtea Constituțională privind noul proiect de modificare a pensiilor magistraților, considerând că acesta prezintă numeroase neconstituționalități, precum discriminarea magistraților față de alte categorii de beneficiari de pensii de serviciu, încălcarea independenței justiției, eliminarea de facto a pensiei de serviciu și folosirea unor termeni ambigui care contravin clarității și previzibilității legii într-un stat de drept. Prin acest proiect, care prevede creșterea etapizată a vârstei de pensionare la 65 de ani și plafonarea pensiei la 70% din indemnizația netă din ultima lună lucrată, legea riscă să reducă semnificativ drepturile magistraților, fiind incompatibilă cu deciziile anterioare ale CCR, precum și cu jurisprudența CJUE și CEDO ce garantează independența magistraturii. Totodată, judecătorii critică faptul că proiectul ignoră o fundamentare financiară riguroasă, nefiind susținut de cifre clare privind impactul bugetar, în contextul în care 90% dintre beneficiarii pensiilor de serviciu provin din sistemul de apărare și ordine publică, căruia îi sunt alocate sume considerabile, în timp ce fondurile necesare pentru alte categorii, inclusiv magistrații, sunt mult mai mici. Proiectul a primit și aviz negativ din partea Consiliului Superior al Magistraturii, iar primul proiect al reformei pensiilor magistraților a fost deja declarat neconstituțional de CCR, în special din cauză că Guvernul nu a cerut avizul consultativ al CSM în termenul legal. Astfel, decizia magistraților de a sesiza Curtea Constituțională evidențiază un conflict important legat de protejarea drepturilor și independenței justiției în fața reformelor pensionare, în timp ce Guvernul și premierul Ilie Bolojan susțin necesitatea limitării cuantumului indemnizațiilor la un maxim de 70% din salariul net pentru sustenabilitatea sistemului. Prelungirea discuțiilor la CCR, amânate pentru 28 decembrie, subliniază complexitatea și impactul major al acestei reforme asupra magistraților, justiției și întregului sistem de pensii de serviciu din România.