Știri naționale și internaționale

Reforma în administraţia publică – Bolojan anunţă că este foarte posibil ca săptămâna viitoare să declanşeze procedurile de angajare a răspunderii

Redacția•17 noiembrie 2025

Pe scurt

Ilie Bolojan, șeful Executivului, a anunțat la Adunarea Generală a Asociației Municipiilor din România că este foarte posibil ca săptămâna viitoare să fie declanșate procedurile de angajare a răspunderii pentru un pachet important de reformă în administrația publică, vizând atât administrația locală, cât și cea centrală, cu scopul reducerii cheltuielilor cu 10% și întăririi capacității administrative de a-și îndeplini eficient atribuțiile. Reforma propune o reducere a grilei salariale stabilite prin Ordonanța 63 cu 30%, ceea ce va genera două situații: unități sub noul standard de personal, fără efecte negative, și unități care depășesc standardul, unde se vor aplica măsuri precum reducerea personalului sau a anvelopei salariale (aceasta din urmă ca măsură tranzitorie valabilă în 2024). Proiectul cuprinde și măsuri de sporire a puterii administrației locale în domeniul urbanismului, planificărilor urbane, încasărilor fiscale și gestionării restanțelor la bugetul local, inclusiv posibilitatea reținerilor la sursă și implementarea unei formule anuale de testare pentru păstrarea angajaților competenți. Bolojan a subliniat că, dacă pachetul nu întâmpină probleme constituționale, acesta ar putea fi operațional din decembrie, cu efecte vizibile din primăvara următoare, consolidând totodată descentralizarea și clarificând competențele autorităților locale, în special în ceea ce privește reglementarea jocurilor de noroc, unde acestea vor putea stabili zone, interdicții totale sau taxe speciale pentru controlul intensității, întărind astfel autoritatea administrației publice la toate nivelurile.

Reforma în administrația publică – Ilie Bolojan anunță posibilă angajare a răspunderii săptămâna viitoare

Luni, la Adunarea Generală a Asociației Municipiilor din România, premierul Ilie Bolojan a transmis vești importante privind reforma administrației publice, scrie Agerpres. După o perioadă îndelungată de negocieri, a fost atins un consens de principiu asupra unui pachet legislativ esențial destinat atât administrației locale, cât și celei centrale. Acest pachet vizează nu doar diminuarea cheltuielilor administrative, ci mai ales consolidarea capacității administrației de a-și îndeplini atribuțiile.

În discursul său, Bolojan a subliniat că este foarte posibil ca în săptămâna următoare să fie declanșate procedurile de angajare a răspunderii guvernamentale pentru acest proiect de reformă, prin care cheltuielile administrației centrale și locale vor fi reduse cu aproximativ 10%.

Reducerea efectivă a costurilor și personalului

Concret, în administrația publică locală, baza de calcul pentru fondul de salarii va fi ajustată în conformitate cu o reducere de 30% aplicată în baza grilei stabilite prin Ordonanța 63. Această modificare implică două scenarii distincte: există unități administrative care, după noile standarde, dispun de un număr de angajați inferior cotei stabilite, iar în acest caz nu vor interveni schimbări; în schimb, alte unități care depășesc acest standard vor trebui să gestioneze efectele reducerii.

Modalitățile de adaptare a personalului propuse sunt două, cu o primă variantă prioritară care presupune reducerea efectivă a numărului de angajați pentru alinierea la noua grilă. Aceasta va deveni singura măsură obligatorie începând cu 1 ianuarie 2027, conform proiectului supus dezbaterii. Până atunci, măsura tranzitorie propune o reducere a anvelopei salariale cu 10% pentru acele unități care depășesc limita personalului, prin ajustarea fondului de salarii. Formula exactă de calcul va fi clarificată ulterior, iar această metodă va fi aplicabilă exclusiv pe durata anului curent.

Alte prevederi esențiale ale reformei

Pe lângă modificările privind personalul și cheltuielile, proiectul include o serie de măsuri menite să întărească rolul administrației locale în elaborarea și implementarea politicilor urbanistice. Astfel, se propune o consolidare a competențelor în planificarea urbană, îmbunătățirea colectării taxelor și impozitelor locale, precum și instituirea posibilității reținerii la sursă a sumelor datorate către bugetele locale de către persoanele cu restanțe.

Un alt punct important, susținut de Asociația Municipiilor din România, este introducerea unui mecanism anual de evaluare a angajaților din administrație, care să permită păstrarea personalului competent și să promoveze o eficientizare continuă a serviciilor publice.

Calendar și impact

Premierul a estimat că, în lipsa unor obiecții privind constituționalitatea actului normativ, pachetul de reformă ar putea intra în vigoare încă din luna decembrie a acestui an. Însă, efectele concrete asupra funcționării administrației se vor resimți abia începând cu primăvara anului următor, având în vedere timpul necesar pentru implementarea noilor prevederi.

În opinia sa, acest pachet legislativ reprezintă un pas înainte esențial. Pe lângă eficientizarea cheltuielilor, reformele vor întări autoritatea administrației locale, creând premisele pentru o descentralizare reală a competențelor. Un exemplu relevant în acest sens este domeniul jocurilor de noroc, unde autoritățile locale vor putea decide cu claritate privind autorizarea, interdicțiile sau stabilirea unor taxe suplimentare, adaptate la contextul și necesitățile fiecărei comunități.

Concluzii

Reforma în administrația publică, așa cum este propusă și susținută de premierul Ilie Bolojan, urmărește un dublu scop: reducerea cheltuielilor și, foarte important, creșterea capacității administrației de a-și îndeplini atribuțiile eficiente și transparente. Prin reglementările privind personalul, finanțele și competențele locale, proiectul aduce schimbări care vor avea un impact direct asupra modului în care administrația publică desfășoară activitatea la nivel local și central.

Implementarea acestor măsuri stabilește un cadru clar pentru o administrare modernă, eficientă și descentralizată, orientată spre nevoile cetățenilor și deschisă la perfecționare continuă. Rămâne de urmărit evoluția acestui proiect și modul în care va fi primit în Parlament, precum și reacțiile factorilor implicați la nivel local.

Sursa informațiilor: Agerpres, Economica.net

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleStiri

Articole similare

Câţi kilometri noi de autostradă vrea să dea în folosinţă CNAIR, în 2026

CNAIR anunță un an 2026 extrem de ambițios pentru infrastructura rutieră din România, intenționând să dea în folosință 250 de kilometri noi de autostradă și drumuri expres, depășind recordul istoric din 2025 când s-au deschis 146 km. Printre realizările anticipate se numără finalizarea a 125 km din A7 (Autostrada Moldovei) până la Pașcani, deschiderea secțiunii 4 pe A1 Sibiu-Pitești cu primul tunel rutier construit prin metoda austriacă (Tunelul Momaia), precum și completarea a 9,13 km pe sectorul Margina-Holdea, condiționată de testele echipamentelor de siguranță. Totodată, pe A3 Autostrada Transilvania vor fi deschiși 68 km noi pentru a asigura o cale continuă de 200 km între Târgu Mureș și granița cu Ungaria, iar în zona Dunării se va punem în circulație segmentul DEx Brăila – Galați (10,76 km), optimizând accesul la Podul suspendat de la Brăila. În prezent, 654 km de drum de mare viteză sunt în construcție, iar alte 374 km sunt în diverse stadii de licitație sau contractare. Aceste investiții majore vin după un 2025 considerat istoric, în care au fost unite mai multe regiuni importante ale țării prin drumuri rapide ce au crescut semnificativ conectivitatea și fluiditatea traficului: de exemplu, traseul București – Adjud este acum complet pe autostradă, iar conexiuni strategice precum DEx12 cu A1 și semi-inelul sudic al A0 au descongestionat zone esențiale precum București și au conectat Oltenia cu Dobrogea. Șeful CNAIR, Cristian Pistol, subliniază că aceste realizări nu sunt doar statistici, ci ore câștigate pentru români în trafic și pași importanți pentru ca toate regiunile istorice ale României să fie conectate corespunzător, vizând poziționarea țării în topul economiilor europene performante printr-o infrastructură rutieră modernă și extinsă. Astfel, anul 2026 se conturează ca un pas major spre finalizarea rețelei naționale de autostrăzi, o prioritate esențială pentru dezvoltarea economică și mobilitatea regională.

Anunţ despre situaţia de la barajul Paltinu (Apele Române)

Administraţia Naţională „Apele Române” a anunţat că, în urma unor intervenţii tehnice efectuate recent la Barajul Paltinu, sistemul de alimentare cu apă a judeţului Prahova a fost stabilizat şi readus la parametri normali de funcţionare. Astfel, au fost repornite hidroagregatele de joasă adâncime ale Hidroelectrica, iar evacuarea controlată către lacul de acumulare Voila a fost realizată doar după reducerea turbidităţii, asigurându-se un debit constant fără impact asupra populaţiei. Aceste operaţiuni tehnice complexe au fost coordonate de o echipă multidisciplinară, în prezenţa directorului general al „Apele Române”, Sorin Rîndaşu, şi a preşedintelui Consiliului Judeţean Prahova, Virgil Nanu, iar mulţumiri au fost transmise tuturor instituţiilor implicate pentru profesionalismul demonstrat. Deşi criza apei a fost remediată într-o lună şi s-a restabilit normalitatea operaţională, autorităţile subliniază că lucrările la baraj trebuie să continue, pentru a preveni viitoare probleme, cu accent pe creşterea capacităţii de stocare, construirea de rezervoare suplimentare, forarea de puţuri şi renovarea infrastructurii. Pe termen mediu, se impune o intervenţie majoră care să includă şi repunerea în funcţiune a echipamentelor esenţiale pentru golirea barajului, acestea fiind vitale pentru utilizarea în siguranţă şi durabilă a sursei de apă. Barajul Paltinu, cu un rol strategic în alimentarea cu apă, producerea de energie şi protecţia împotriva inundaţiilor, este o construcţie unică adaptată unor condiţii geologice şi hidrologice dificile, iar comunicarea transparentă cu publicul este esenţială pentru evitarea interpretărilor eronate privind gestionarea situaţiei. Acest anunţ subliniază importanţa unei abordări tehnice şi administrative solide pentru asigurarea securităţii alimentării cu apă a locuitorilor din Prahova, evidenţiind o gestionare profesională şi etapizată a crizei, încheind astfel o etapă critică şi pregătind terenul pentru soluţii pe termen lung, în beneficiul comunităţii și al mediului.

CCR – Sesizarea ICCJ pe noul proiect privind reforma pensiilor magistraților a fost amânată pentru 28 decembrie

Judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) au decis unanim să sesizeze Curtea Constituțională privind noul proiect de modificare a pensiilor magistraților, considerând că acesta prezintă numeroase neconstituționalități, precum discriminarea magistraților față de alte categorii de beneficiari de pensii de serviciu, încălcarea independenței justiției, eliminarea de facto a pensiei de serviciu și folosirea unor termeni ambigui care contravin clarității și previzibilității legii într-un stat de drept. Prin acest proiect, care prevede creșterea etapizată a vârstei de pensionare la 65 de ani și plafonarea pensiei la 70% din indemnizația netă din ultima lună lucrată, legea riscă să reducă semnificativ drepturile magistraților, fiind incompatibilă cu deciziile anterioare ale CCR, precum și cu jurisprudența CJUE și CEDO ce garantează independența magistraturii. Totodată, judecătorii critică faptul că proiectul ignoră o fundamentare financiară riguroasă, nefiind susținut de cifre clare privind impactul bugetar, în contextul în care 90% dintre beneficiarii pensiilor de serviciu provin din sistemul de apărare și ordine publică, căruia îi sunt alocate sume considerabile, în timp ce fondurile necesare pentru alte categorii, inclusiv magistrații, sunt mult mai mici. Proiectul a primit și aviz negativ din partea Consiliului Superior al Magistraturii, iar primul proiect al reformei pensiilor magistraților a fost deja declarat neconstituțional de CCR, în special din cauză că Guvernul nu a cerut avizul consultativ al CSM în termenul legal. Astfel, decizia magistraților de a sesiza Curtea Constituțională evidențiază un conflict important legat de protejarea drepturilor și independenței justiției în fața reformelor pensionare, în timp ce Guvernul și premierul Ilie Bolojan susțin necesitatea limitării cuantumului indemnizațiilor la un maxim de 70% din salariul net pentru sustenabilitatea sistemului. Prelungirea discuțiilor la CCR, amânate pentru 28 decembrie, subliniază complexitatea și impactul major al acestei reforme asupra magistraților, justiției și întregului sistem de pensii de serviciu din România.