Știri naționale și internaționale

Reacții în valuri la declarația președintelui Nicușor Dan că firmele ar trebui să facă legea. Chisăliță (AEI): România suferă, de ani buni, de aroganța, îngâmfarea și nepriceperea celor care ocupă poziții de decizie

Redacția•09 noiembrie 2025

Pe scurt

Președintele României, Nicușor Dan, a provocat reacții intense după ce a sugerat ca firmele și societatea civilă să conceapă politici publice gata scrise pentru ca statul să le adopte și implementeze, o idee rațională și necesară, dar dificil de realizat în contextul actual al țării. Dumitru Chisăliță, reprezentant AEI, subliniază că România nu duce lipsă de soluții, ci suferă de aroganța și nepriceperea celor aflați la decizie, care evită colaborarea cu specialiștii și preferă clientelismul și amatorismul politic. AEI a elaborat mii de propuneri, studii și analize pentru îmbunătățirea legislației și sistemului energetic, dar statul a răspuns cu tăcere, ignorând dialogul cu expertiza. În ultimele decenii, societatea civilă a intervenit activ, realizând proiecte concrete cum ar fi electrificarea cătunelor izolate și sprijinirea micilor producători montani, fără sprijin guvernamental, demonstrând că tranziția energetică și dezvoltarea locală pot fi realizate prin implicarea comunităților și a profesioniștilor. România, în opinia lui Chisăliță, confundă dezbaterea cu decizia și reforma cu simularea, marginalizând oamenii competenți și promovând mediocritatea, ceea ce blochează progresul real. Proiectele de succes ale asociațiilor civile sunt privite cu suspiciune sau susținute formal, fără a fi integrate în politicile statului, ceea ce reflectă o criză de mentalitate axată pe orgoliu și indiferență. România dispune de politici publice bine documentate și de profesioniști dedicați, însă îi lipsește curajul instituțional de a asculta, învăța și colabora, iar schimbarea reală va veni doar prin transformarea acestei mentalități. Astfel, România nu trebuie reinventată, ci doar să-și recunoască și valorifice competențele interne, căci acolo unde statul a fost absent, societatea civilă a demonstrat că soluțiile există și pot impune progresul în domenii cruciale precum energia și sănătatea, schimbând viețile comunităților prin acțiuni concrete și solidare.

Reacții puternice la declarația președintelui Nicușor Dan: Firmele ar trebui să facă legea. Critici din partea AEI asupra aroganței decidenților români

Recent, președintele României, Nicușor Dan, a propus ca firmele și societatea civilă să vină cu politici publice deja formulate, pe care statul să le adopte și implementeze direct. Această idee a stârnit dezbateri aprinse în spațiul public, iar unul dintre cei care au reacționat vehement este Dumitru Chisăliță, reprezentantul Asociației Energia Inteligentă (AEI).

O idee rațională, dar greu de pus în practică

Chisăliță susține că inițiativa lansată de Nicușor Dan este una logică, firească și necesară, însă în contextul românesc realitatea este cu totul alta. Problema nu ține de lipsa de soluții sau politici publice bine concepute, ci de lipsa voinței din partea instituțiilor de a le asculta și implementa.

„România de ani buni nu suferă de lipsă de idei, ci mai ales de aroganța, îngâmfarea și nepriceperea celor care ocupă poziții decizionale”, afirmă reprezentantul AEI. În loc să coopereze cu experți din domeniul academic, economic și asociativ, statul preferă improvizația, clientelismul și amatorismul politic. Politicile publice la care face referire președintele există deja, au fost elaborate și puse voluntar în aplicare, problema fiind că instituțiile nu doresc să le vadă și să le aplice.

Munca societății civile ignorată de stat

În ultimii cinci ani, AEI a oferit peste 18.000 de poziții publice, analize și intervenții în dezbateri, a propus aproape 700 de studii și proiecte concrete pentru dezvoltarea sectorului energetic, iar toate acestea au fost înaintate fără ecou.

„Dialogul dintre administrație și expertiză este o stradă cu sens unic: societatea civilă vorbește, iar statul se întoarce cu spatele”, spune Dumitru Chisăliță. Când autoritățile au rămas blocate în comisii sau au justificat inacțiunea prin lipsa fondurilor, societatea civilă a intervenit concret. AEI a arătat că fiecare localitate fără energie electrică, fiecare familie izolată, fiecare comunitate lipsită de lumină nu mai poate aștepta strategii sau promisiuni.

Proiecte realizate de AEI acolo unde statul a refuzat să acționeze

Fără sprijin guvernamental sau politic, AEI a reușit să implementeze proiecte de electrificare a unor cătune izolate, aducând lumină și energie în locații unde comunitățile trăiau în întuneric. Au fost dezvoltate soluții tehnice adaptate specificului local, iar prin electrificarea stânelor montane, micii producători locali și-au putut dezvolta activitățile, reușind să-și conserve, proceseze și comercializeze produsele.

Aceste intervenții au transformat viețile oamenilor, de la subzistență la incluziune în economia reală, iar proiectele pilot au demonstrat că tranziția energetică se poate realiza eficient prin implicarea directă a comunităților, nu doar de sus, prin directive europene sau fonduri greu accesibile.

„Aceste acțiuni nu sunt simple simboluri, ci politici publice funcționale, create din solidaritate și profesionalism, direct pe teren”, a mai adăugat Chisăliță.

Reforma în România – un exercițiu de simulare

Specialistul consideră că în ultimele trei decenii România a confundat dezbaterea cu decizia și simularea reformei cu reformă autentică. Deși se cer strategii și implicare, expertiza reală este ignorată, iar cei care oferă soluții concrete sunt marginalizați sau sancționați, în timp ce superficialitatea este recompensată.

„Pe vremuri, când propuneai electrificarea caselor izolate, ți se spunea că bătrânii oricum vor pleca. Când demonstrai că se poate, ni se răspundea ‘nu este responsabilitatea noastră’. Când arătai rezultate, autoritățile le ignorau”, explică Chisăliță. Orice succes venit din afara aparatului birocratic era privit ca o amenințare, nu ca un model demn de urmat.

În alte țări, eforturile asociațiilor ca „Dăruiește Viața” sau „Energia Inteligentă” ar fi fost preluate, multiplicate și finanțate public. În România însă, ele sunt doar lăudate formal, fără fapte concrete.

Ce lipsește României?

România nu trebuie reinventată, ci doar să învețe să-și aprecieze oamenii competenți, să îi vadă ca parteneri, nu ca inamici. Politicile publice sunt gata, profesioniștii există, iar exemplele de bune practici sunt multiple, însă instituțiile trebuie să-și schimbe atitudinea.

Mai concret, este nevoie de o transformare de mentalitate – de la orgoliu la modestie, și de la indiferență la cooperare – pentru ca România să devină un stat receptiv și eficient. Acolo unde statul a eșuat să acționeze, societatea civilă a demonstrat că se poate: „Dăruiește Viața” a adus sănătate, iar „Energia Inteligentă” a adus lumina.

Aceste cuvinte reflectă atât dezamăgirea, cât și speranța că firmelor și societății civile li se poate da un rol mult mai important în construirea viitorului țării.

Citește și: Fost ministru USR critică dur președintele Nicușor Dan: „E periculos ca firmele să facă legea”

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleNews

Articole similare

Cum va fi vremea în Bucureşti, la început de 2026 – prognoză oficială ANM

Prognoza oficială ANM pentru începutul anului 2026 indică pentru Bucureşti o vreme caracterizată de cer variabil, mai ales senin în primele ore ale zilei de 1 ianuarie şi spre sfârşitul perioadei 1-2 ianuarie, cu vânt slab şi moderat, iar temperaturile vor oscila între maxime de 2-3 grade şi minime de -6 până la -4 grade, scăzând chiar până la -9 grade în zona preorăşenească. Începând cu 2 ianuarie dimineaţa şi până pe 3 ianuarie, vremea se va încălzi semnificativ, depăşind mediile climatologice ale sezonului, cu maxime ce vor ajunge la 7-8 grade şi minime între -3 şi 0 grade, în timp ce cerul va rămâne variabil, cu înnorări seara şi noaptea, iar vântul va continua să bată slab şi moderat. În plus, ANM subliniază că în această perioadă Bucureştiul nu se va afla sub nicio avertizare meteo pentru fenomene severe, iar prognoza rămâne deschisă actualizărilor în funcţie de condiţiile meteo, inclusiv prin mesaje nowcasting pentru eventuale fenomene imediate, oferind astfel o perspectivă clară şi sigură asupra vremii la început de 2026 în capitala României.

Ţinta de reducere a deficitului bugetar, atinsă doar prin gestionarea fermă a resurselor publice şi o colectare eficientă a veniturilor – PwC România

Ţinta de reducere a deficitului bugetar în România va putea fi atinsă doar printr-o gestionare fermă a resurselor publice şi o colectare eficientă a veniturilor, avertizează PwC România, în contextul unui an 2025 marcat de turbulenţe politice, volatilitate macroeconomică şi majorări de taxe. Schiţa bugetului public, aşteptată în ianuarie 2026, va da indicii clare asupra direcţiilor fiscale şi de cheltuieli pentru anul următor, iar ajustarea deficitului cu circa 40 miliarde lei rămâne o provocare majoră ce necesită disciplina fiscală şi o eficienţă sporită în administrarea veniturilor şi cheltuielilor publice. Stabilitatea politică este esenţială pentru menţinerea continuităţii măsurilor fiscale, iar FMI susţine că deciziile luate oferă un cadru solid pentru consolidare, subliniind însă că orice schimbare politică ar putea perturba acest plan. Creşterea economică rămâne modestă, estimată la aproximativ 1% în 2025, în ciuda stimulilor investiţionali record, cu o ponderare ridicată a investiţiilor publice (până la 8% din PIB), finanţate inclusiv prin fonduri UE şi PNRR. Modelul de creştere bazat anterior pe consum masiv şi politici fiscale generoase îşi arată limitele, iar România trebuie să pivoteze către un model economic orientat spre investiţii şi productivitate, susţinut de reforme în administraţia publică, arhitectură instituţională şi legislativă, pentru un dezvoltare sustenabilă. De asemenea, economia se confruntă cu multiple provocări globale şi demografice, inclusiv schimbări tehnologice care vor remodela piaţa muncii şi cerinţele educaţionale. PwC recomandă ca investiţiile, inovaţia şi noile tehnologii să devină priorităţi strategice pentru a redresa dinamica economică şi a face faţă schimbărilor globale, încurajând totodată şi creşterea ambiţiei companiilor româneşti de a deveni investitori regionali, nu doar beneficiari de investiţii externe. Astfel, viitorul economic al României depinde în mare măsură de coerenţa politicilor fiscale, stabilitatea decizională şi capacitatea de adaptare la noile realităţi economice globale.

Târgurile de Crăciun organizate de PMB la București au atras peste 1,5 milioane de vizitatori

Târgurile de Crăciun organizate de Primăria Municipiului București prin CREART au atras în această iarnă peste 1,5 milioane de vizitatori, confirmând astfel statutul Capitalei drept unul dintre cele mai atractive orașe europene în perioada sărbătorilor. Aproximativ o treime dintre participanți au fost turiști, evidențiind importanța acestor evenimente pentru promovarea orașului. Cea de-a 18-a ediție a Târgului de Crăciun din Piața Constituției, desfășurată între 29 noiembrie și 28 decembrie, a fost punctul central al distracției, găzduind concerte cu artiști și trupe de renume precum Smiley, Theo Rose, Connect-R, Lora, Voltaj, Iris sau Horia Brenciu. În plus, Bucharest Downtown Christmas Market din Piața Universității, organizat în parteneriat cu Food Truck Festival, a devenit un spațiu vibrant de socializare, oferind 15 food truck-uri cu preparate internaționale, instalații luminoase și carusel, acompaniate de un bogat program muzical. Totodată, Bucharest Opera Christmas Market, desfășurat între 6 și 28 decembrie pe esplanada Operei Naționale, a creat o atmosferă magică prin combinația armonioasă dintre muzică, scenografie și decoruri rafinate, transformând sărbătorile de iarnă într-o experiență memorabilă pentru vizitatori. Aceste evenimente de amploare subliniază angajamentul Capitalei de a oferi locuitorilor și turiștilor experiențe culturale și recreative de cea mai înaltă calitate în sezonul festiv.